Formularea cererii de reconstituire in termenul legal

Formularea cererii de reconstituire in termenul legal Deliberand asupra cauzei de fata, retine urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. _./200/2013 din 03.06.2013, petenta MV, a chemat in judecata pe parata Comisia Locala Berca pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor solicitand anularea Hotararii nr. _/09.05.2013 si obligarea paratei sa intocmeasca propunerea de stabilire a dreptului de proprietate cu privire la terenul solicitat de reclamanta si sa inainteze aceasta propunere Comisiei Judetene pentru adoptarea hotararii de validare sau invalidare.
In  motivarea cererii aceasta a aratat ca prin notificarea formulata la data de 15.04.2013 reclamanta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra mosiilor Scortoasa, Policiori si Paclele iar prin Hotararea nr. _./09.05.2013 parata a respins cererea ca tardiv formulata.
A apreciat reclamanta ca aceasta hotarare este nelegala deoarece, potrivit Legii 18/1991 privind fondul funciar Comisia Locala are obligatia de a solutiona notificarea, respectiv de a face o propunere Comisiei Judetene urmand ca respectiva Comisie judeteana sa adopte o hotarare.
A precizat ca parata, potrivit prevederilor art.12 din Legea 18/1991 si art. 5 din HG 890/2005, avea obligatia sa solutioneze notificarea, sa stabileasca daca se impune sau nu reconstituirea dreptului de proprietate, sa adopte o hotarare in privinta respectivei cereri iar apoi sa inainteze dosarul Comisiei Judetene pentru validare, iar in cauza parata nu si-a indeplinit aceste obligatii.
A mai aratat ca in mod gresit se retine in adresa mentionata ca notificarea ar fi tardiv formulata avand in vedere ca reclamanta este cetatean german, tatal sau fiind nevoit sa plece din Romania in conditiile regimului comunist. Apreciaza reclamanta, ca prin intrarea in viguare a Legii 312 din 10.11.2005  privind dobandirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi, precum si de catre persoanele juridice straine, s-a permis si cetatenilor din statele membre UE sa dobandeasca dreptul de proprietate asupra terenurilor in aceleasi conditii cu cele prevazute de lege pentru cetatenii romani.
Asadar, Legea 312/2005 a permis cetatenilor straini sa dobandeasca dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere la implinirea unui termen de 7 ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, astfel incat pana la 1.01.2007, cetatenii straini care aveau in acelasi timp si calitatea de persoane indreptatite la reconstituire conform legilor fondului funciar nu puteau formula cereri in acest sens, deoarece nu aveau dreptul sa dobandeasca in proprietate terenuri in Romania, aceasta lege realizand o repunere in termenul de formulare a cererii de reconstituire.
A invederat ca, dupa intrarea in viguare a acestui act normativ si in ideea ca termenul de7 ani prevazut de art. 5 din Legea 312/2005 se implinea la data de 01.01.2014 si deci dupa aceasta data va putea fi analizata cererea sa, a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru mosiile Scortoasa, Policiori si Paclele, urmand ca inscrisurile in sustinerea cererii urmand a fi depuse ulterior.
A mai precizat reclamanta ca in cauza sunt incidente si dispozitiile Legii 193/2007 privind completarea Legii 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, care a modificat suprafata terenurilor ce urmeaza a fi restituite la 100 ha de proprietar deposedat.
Cererea este scutita de plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar, potrivit art. 42 din Legea nr. 1 / 2000 si art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/ 1995.
In dovedire a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, fiind depuse la dosar, in copie, adresa nr. _/09.05.2013 a Comisiei Locale de fond funciar Berca, Hotararea nr. _/09.05.2013 a Comisiei Locale de fond funciar Berca, copie plic, Sentinta civila nr. _ a Tribunalului Prahova.
Comisia Locala de fond funciar Berca a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, aratand ca cererea a carei anulare se cere a fost analizata de Comisia locala.
A aratata ca desi in cerere se mentioneaza ca dovada proprietatii o va face in cel mai scurt timp, pana la pronuntarea de catre comisie a hotararii reclamanta nu a facut dovada si nici a calitatii de mostenitoare.
A mai precizat ca trebuie avute in vedere si dispozitiile art. 48 din Legea 18/1991, republicata, iar prevederile art. 44 alin. 2 din Constitutie, desi nu mai prevad interdictia dobandirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi, nu o inlatura, ci doar precizeaza cazurile si conditiile in care pot dobandi un asemenea drept, iar potrivit acestei norme, una din modalitatile de dobandire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre cetatenii straini sau apatrizi este mostenirea legala, ceea ce presupune ca acestia, dupa 2003, pot dobandi terenuri in conditiile dreptului comun.
A invederat ca Legea 18/1991 rep., este o lege speciala care are ca destinatari doar cetateni romani.
A aratat ca reclamanta nu a dovedit calitatea de cetatean roman si nici nu a prezentat o dovada ca antecesorul sau, fost proprietar al terenurilor preluate, avea calitatea de cetatean roman la momentul intrarii in viguare a Legii nr. 18/1991, si numai calitatea de cetatean roman ii dadea dreptul fostului proprietar de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate, ori, reclamanta nici la depunerea cererii adresate Comisiei Locale si nici la prezenta plangere nu a anexat copii ale actelor de stare civila si ale actelor de proprietate.
A mai precizat ca termenul de 60 de zile prevazut de Legea 193/2007, pe care reclamanta isi sustine cererea de chemare in judecata, este depasit.
In drept a invocat dispozitiile art. 205 C.pr.civ. intimata a solicitat judecarea cauzei in lipsa.
In probatiune a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, fiind depuse la dosar in copie cererea nr. _/2013 si Hotararea nr. _/2013 ( filele 8 - 20).
Reclamanta a formulat raspuns la intampinare prin care a aratat ca sustinerile din intampinare sunt neintemeiate, in primul rand deoarece cererea sa a fost respinsa ca tardiva, iar nu pentru ca nu ar fi fost depuse acte, iar in al doilea rand reclamanta a precizat in cerere ca in ideea ca termenul de 7 ani prevazut de art. 5 din Legea 312/2005 se implineste la data de 1.01.2014 si deci dupa aceasta data urma a fi analizata cererea sa, a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru mosiile Scortoasa, Policiori si Paclele, urmand ca inscrisurile in sustinerea cererii sale sa le depuna ulterior.
A mai aratat ca reclamanta, cetatean german,pana la intrarea in viguare a Legii 312/2005 nu putea formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate iarLegea 312/2005 da posibilitatea cetatenilor straini si apatrizilor de a dobandi in proprietate terenuri in Romania in conditiile acestui act normativ.
A invederat ca art. 48 din Legea 18/1991 invocat de parata, se aplica numai terenurilor forestiere, nu si celorlalte categorii de folosinta care compun fondul funciar al Romaniei, iar odata cu intrarea in viguare a Legii 312/2005 acest articol trebuie interpretat in lumina acestei legi.
A sustinut ca Legea 18/1991 nu exclude pe criteriul cetateniei posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate, tinand cont si de dispozitiile art. 17 alin. 1 din lege, care nu face nici un fel de distinctie dupa cum persoanele care au fost deportate sau stramutate si deposedate de terenuri prin acte normativ intervenite dupa anul 1944 au sau nu cetatenie romana.
Pentru cele de mai sus reclamanta, a apreciat ca se incadreaza in categoria persoanelor care beneficiaza de procedura de reconstituire a dreptului de proprietate privata.
Reclamanta a aratat ca sustinerea paratei ca Legea 312/2005 ar fi o reglementare distincta de legile fondului funciar, fara nici o legatura cu acestea nu poate fi primita, deoarece din momentul aderarii la UE, conditia cetateniei romane pentru a putea fi proprietar de terenuri in Romania a fost inlaturata, iar intreaga legislatie care continea dispozitii prohibitive in acest sens se considera modificata prin Legea 312/2005.
In continuare reclamanta a invocat principiul egalitatii de tratament intre cetatenii statelor membre UE, astfel potrivit Certificatului de cetatenie din 14 iunie 1974 reclamanta detine cetatenia statului german, iar in conditiile intrarii in viguare a Legii nr. 312 din 10.11.2005 s-a permis si cetatenilor din statele membre UE sa dobandeasca dreptul de proprietate asupra terenurilor in aceleasi conditii cu cele prevazute de lege pentru cetatenii romani.
A aratat ca, in primul rand, nici o lege nu poate limita dreptul de proprietate si nicio institutie publica nu poate aduce nici un fel de restrangeri exercitate acestui drept, iar in al doilea rand, in materia drepturilor fundamentele ale omului, tratatele internationale au prioritate in raport de legislatia interna atunci cand contin dispozitii mai favorabile.
A precizat ca Romania si-a asumat o serie de obligatii de indeplinit pentru aderarea la Uniunea Europeana, una din aceste obligatii constand in armonizarea legislatiei interne cu principiul potrivit caruia cetatenii statelor membre Uniunii Europene trebuie sa beneficieze de aceleasi drepturi, fara nicio discriminare, Carta Drepturilor Fundamentale al Uniunii Europene stabilind interzicerea oricarei discriminari pe motiv de cetatenie, interzicere stabilita si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Fata de cele de mai sus, reclamanta a precizat ca in contextul actual un cetatean german trebuie sa beneficieze de aceleasi drepturi in materia proprietatii private ca si cetatenii romani, in virtutea apartenentei la UE, avand dreptul sa beneficieze de procedura speciala reglementata de legile fondului funciar pentru reconstituirea dreptului de proprietate privata.
Reclamanta MV si parata Comisia Locala Berca pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor au formulat note de sedinta.
Reclamanta a mai depus la dosar inscrisuri in probatiune ( filele 86 - 160).
Parata Comisia Judeteana Buzau pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor, citata in calitate de parata, a formulat concluzii scrise prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Comisiei Judetene Buzau pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor, iar pe fond a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
La termenul din data de 27.11.2013 instanta a pus in discutia partilor exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Comisia Judeteana Buzau pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor, exceptie pe care a admis-o, cu motivarea de la acel termen, judecata continuand doar in contradictoriu cu parata Comisia Locala Berca. Fata de solutia data asupra exceptiei instanta nu a mai pus in discutie exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata invocata de parata Comisia Judeteana Buzau.
Instanta a incuviintat pentru parti administrarea probei cu inscrisuri, apreciind ca aceasta este necesara, pertinenta si utila solutionarii cererii.
La termenul din data de 11.12.2013 reclamanta a precizat ca solicita instantei sa se analizeze de aceasta tardivitatea formularii cererii de chemare in judecata si sa trimita cererea Comisiei Locale pentru a formula o propunere de reconstituire a dreptului de proprietate, propunere ce urmeaza a fi validata sau invalidata de Comisia Judeteana.
Analizand actele dosarului, instanta retine urmatoarele : Conform art. 51 din Legea 18/1991 Comisia judeteana este competenta sa solutioneze contestatiile si sa valideze ori sa invalideze masurile stabilite de comisiile locale.
Potrivit art. 53 alin 1 din Legea 18/1991 rep, Hotararile comisiei judetene asupra contestatiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privata asupra terenului, conform dispozitiilor cuprinse in cap. II, si cele asupra masurilor stabilite de comisiile locale se comunica celor interesati prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
La alin. 2 se arata ca impotriva hotararii comisiei judetene se poate face plangere la judecatoria in a carei raza teritoriala este situat terenul, in termen de 30 de zile de la comunicare.
Art. 54 alin. 1 din acelasi act prevede ca dispozitiile art. 53 alin. (1) se aplica si in cazul in care plangerea este indreptata impotriva ordinului prefectului sau oricarui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, in conditiile prevazute in cap. III. Dispozitiile art. 53 alin. 2 ramanand aplicabile.
Potrivit Certificatului de cetatenie din 06.08.1974 (fila 86) petenta este cetatean german. Aceasta este mostenitoarea autoarei IB care a detinut proprietatea asupra Mosiei Policiori dobandite prin actul dotal din 1893 (fila 118) si mentinuta prin actul de partaj voluntar incheiat in 1924 si transcris la Tribunalul Ilfov sub nr_./28.07.1924 (filele 124 - 137).
In aceasta calitate reclamanta a notificat, la data de 03.04.2013 ( inregistrata la data de 15.04.2013), parata Comisia Locala Berca pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, solicitand reconstituirea dreptului de proprietate asupra mosiilor Scortoasa, Policiori si Paclele cu toate constructiile corespunzatoare situat in intravilan si extravilan ( fila 27).
Prin Hotararea din data de 09.05.2013 parata a respins cererea reclamantei privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestor terenuri, potrivit Hotararii nr. _/09.05.2013, intrucat a fost depusa in afara termenelor legale prevazute de legile fondului funciar.
Hotararea a fost comunicata reclamantei la data de 15.05.2013 potrivit copiei de pe plicul atasat la fila 10 fata si verso.
La data de 31.05.2013 reclamanta a formulat prezenta plangere, cerere ce a fost inaintata prin posta si inregistrata pe rolul instantei la data de 03.06.2013, dupa cum reiese din stampila aplicata pe plic ( fila 21).
Potrivit art. 52 alin 1 din Legea 18/1991 rep. comisia locala este autoritate publica cu activitate administrativa, iar comisia judeteana este autoritate publica cu autoritate administrativ-jurisdictionala.
Potrivit HG nr. 890/2005 Comisia Locala si Comisia Judeteana au atributii bine stabilite prin lege, potrivit art. 6 lit e Comisia judeteana avand atributia de a valida sau invalida propunerile Comisie Locale.
In cazul cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, potrivit prevederilor legale, Comisia Locala nu are in atributii posibilitatea de a admite sau a respinge cererea, ci doar de a formula o propunere pe care ulterior trebuie sa o inainteze Comisiei Judetene pentru a fi validata sau invalidata.
Astfel, legile fondului funciar au stabilit o procedura prealabila ce trebuie respectata atat de petenti cat si de autoritati.
Din cele de mai sus instanta retine ca parata Comisia Locala Berca pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor nu a solutionat notificarea formulata de catre petenta si nu a respectat procedura prevazuta de legile fondului funciar privind modalitatea de solutionare a acestei notificari, astfel incat urmeaza a admite capatul de cerere privind anularea Hotararii nr. _/09.05.2013 a Comisiei Locale Berca pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si sa anuleze aceasta Hotarare.
Analizand in continuare solicitarea reclamantei de obligare a paratei sa intocmeasca propunerea de stabilire a dreptului de proprietate cu privire la terenul solicitat de reclamanta si sa inainteze aceasta propunere Comisiei Judetene pentru adoptarea hotararii de validare sau invalidare, instanta retine urmatoarele:
In cauza de fata cererea petentei a fost analizata doar de Comisia Locala de fond funciar, Comisia Judeteana nu a analizat aceasta cerere, nefiind sesizata cu o propunere de validare sau de invalidare in ceea ce priveste dreptul de proprietate a petentei si nici nu s-a formulat plangere impotriva Hotararii nr_../09.05.2013 in fata sa.
In ceea ce priveste faptul ca petenta a formulat plangere impotriva Hotararii Comisiei Locale de fond funciar, direct in fata instantei, si nu la Comisia Judeteana de fond funciar, instanta apreciaza ca petenta are posibilitatea de a sesiza instanta de judecata, pentru ca aceasta, in functie de probe sa stabileasca asupra dreptului sau cu caracter civil, aceasta neinsemnand o incalcare de catre instanta a atributiilor celor doua comisii si nici depasirea limitelor puterii judecatoresti, cata vreme obiectul sesizarii vizeaza obligarea acestor comisii la emiterea actelor si indeplinirea operatiunilor prevazute in procedura legilor reparatorii ( in acest sens vezi si Sent.civ. _/2008 a Jud. Horezu si Decizia nr. _/2010 a Tribunalului Iasi.).
Aceasta solutie impunandu-se tocmai pentru a se evita necesitatea unui nou proces, in cazul in care comisiile vor adopta o alta solutie decat aceea la care reclamanta este indreptatita, mai mult reclamanta fiind supusa altfel unei proceduri excesive, fiind respectat astfel dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din CEDO.
Referitor la formularea in termen legal a cererii de reconstituire instanta retine ca petenta a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra mosiilor Scortoasa, Policiori si Paclele data de 03.04.2013 ( inregistrata la data de 15.04.2013 la Comisia Locala)( fila 27), potrivit Legii 18/1991 modif prin Legea 169/1997, Legii 1/2000, Legii 10/2001 si Legii 247/2005 cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit Legilor fondului funciar mostenitorii persoanelor care au detinut teren preluat din patrimoniul lor in conditiile stabilite de aceste acte normative, sunt indreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate ce a apartinut autorului lor prin depunerea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate.
Potrivit art. 33 al.1 din Legea 1/2000 " persoanele fizice si persoanele juridice care nu au depus, in termenele prevazute de Legea nr. 169/1997 si de prezenta lege, cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, dupa caz, actele doveditoare pot formula astfel de cereri pana la data de 30 noiembrie 2005, inclusiv".
Potrivit art. II din Legea 193/2007  persoanele fizice prevazute la alin.  2 indice 1 din Legea 1/2000 pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferentele de suprafata ce pot fi restituite, pana la data de 27 august 2007.
Rezulta asadar ca, cererea petentei inregistrata la data de 15.04.2013 este formulata cu mult peste termenul limita prevazut de lege si anume 27 august 2007.
In aceste conditii,  urmeaza a se verifica daca Legea 312/2005, intrata in vigoare la 1.01.2007, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, a operat, pentru petenta ca si cetatean al unui stat membru al uniunii, o repunere in termenul de formulare a cererii.
Art. 3  din Legea 312/2005 arata ca "cetateanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Romania, precum si persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in aceleasi conditii cu cele prevazute de lege pentru cetatenii romani si pentru persoanele juridice romane".
Din interpretarea acestui text de lege rezulta ca, petenta ar fi putut dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in modalitatile pe care si cetatenii romani le aveau la dispozitie la data de 1.01.2007 cand legea a intrat in vigoare.
Instanta nu poate retine punctul de vedere al petentei in sensul ca dispozitiile Legii 312/2005 ar fi condus la repunerea sa in termen pentru ca, aderand la Uniunea Europeana si devenind membru al acesteia, in sarcina statul roman s-a nascut obligatia sa asigure un tratament similar cetatenilor uniunii cu cel aplicat propriilor cetateni incepand cu data aderarii si anume 01.01.2007.
Avand in vedere ca la 1.01.2007 cetatenii romani nu au fost repusi in termenul de a mai formula cereri in baza Legii 1/2000 nu se poate spune ca s-ar fi intamplat acest lucru doar pentru cetatenii straini, membrii ai uniunii.
Doar in cazul in care ar fi dispus repunerea in termen pentru proprii cetateni statul ar fi fost obligat, in baza principiilor ce se degaja din Tratatul Uniunii Europene, de a asigura aceleasi conditii pentru a accede la dobandirea dreptului de proprietate si cetatenilor straini. Faptul ca nu a avut loc o repunere in termen este cu atat mai evident cu cat articolele urmatoare ale Legii 312/2005, respectiv, art. 3, 4 si 5 amana momentul de la care cetatenii statelor membre ale uniunii, precum si apatrizii si persoanele juridice straine pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere la implinirea unui termen de 7 ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.".
Acest aspect rezulta si din cuprinsul Legii 312/2005, aceasta lege prevazand modalitatea in care cetatenii straini pot dobandi dreptul de proprietate, iar prin aplicarea Legilor fondului funciar s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri, deci cu privire la aceste terenuri a fost deja dobandit dreptul de proprietate iar prin acum se reconstituie
Mai mult, instanta retine ca Legile fondului funciar sunt legi speciale, iar legiuitorul cand a vrut sa realizeze o repunere in termenul de a formula cerere de reconstituire a facut-o printr-o lege care a prevazut expres acest lucru, ceea ce nu s-a intamplat in cazul Legii 312/2005.
Instanta nu poate retine nici apararea petentei referitoare la asigurarea principiului egalitatii, in sustinerea faptului ca prin Legea 312/2005 a fost repusa in termen, desi art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului interzice discriminarea in asigurarea exercitiului "drepturilor si libertatilor prevazute in (...) Conventie", art. 1 din Protocolul nr. 12 extinde domeniul de aplicare al protectiei la "oricare drept prevazut de lege," prin urmare, introduce o interdictie generala a discriminarii deoarece in conformitate cu Raportul Explicativ la Protocolul 12 la Conventie, domeniul de aplicare al protectiei suplimentare se refera la cazurile in care o persoana este discriminata:
"I. in exercitiul oricarui drept acordat in mod expres unei persoane in temeiul dreptului na?ional;
II. in exercitiul oricarui drept care rezulta din obligatia clara a unei autori¬tati publice in baza dreptului national, respectiv, acolo unde o autoritate publica are obligatia, in baza dreptului national, de a se comporta intr-un anumit fel;
III. practicata de catre o autoritate publica in exercitarea puterii sale de decizie (spre exemplu, acordarea anumitor subventii);
IV. prin orice actiune sau inactiune a unei autoritati publice (spre exemplu, comportamentul ofiterilor de politie atunci cand controleaza o revolta)". Astfel cum a aratat Curtea Europeana in cauza Merschdorf ?i al?ii impotriva Romaniei din 21.05.2013.
Astfel cum a precizat Curtea Europeana in aceasta cauza "chiar daca Legea nr. 18/1991 a avut drept scop restabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se aflau in patrimoniul cooperativelor agricole de productie, reconstituirea sau constituirea acestor drepturi nu se efectua in mod automat. Pentru a beneficia de restituirea terenurilor care au apartinut parintilor lor, trebuia ca reclamantii sa indeplineasca anumite conditii impuse de Legea nr. 18/1991, nefiind vorba despre un drept ex lege. In aceste circumstante, Curtea a considerat ca situatia reclamantilor nu se incadreaza in cele patru categorii mentionate in Raportul Explicativ si, prin urmare, acestia nu pot pretinde un "drept prevazut de lege", in sensul art. 1 din Protocolul nr. 12 Aditional la Conventie.
In orice caz, Curtea a constatat ca diferenta de tratament criticata isi are originile in legislatia nationala si, in special, in Constitutie. Se pare ca autoritatile au dorit sa limiteze posibilitatea cetatenilor straini de a dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania, subordonand-o unor diverse conditii care au fost atasate aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
Curtea a observat, in acest sens, ca intentia statului de a stabili un cadru juridic specific se reflecta in adoptarea unei legi speciale (Legea nr.312/2005), care impune, pentru dobandirea de terenuri de catre resortisanti ai unui stat membru al Uniunii Europene, perioade de tranzitie de la cinci la sapte ani, in functie de caz, negociate de Romania la momentul aderarii sale la Uniunea Europeana.
Avand in vedere marja larga de apreciere a statelor, atunci cand este vorba despre mecanismele necesare pentru repararea prejudiciului cauzat in trecut, inainte de intrarea in vigoare a Conventiei, mai ales atunci cand se pune problema determinarii termenilor si beneficiarilor legilor de reparatie (Belka c. Poloniei, nr. 20870/04, hotararea din 18 mai 2010, par. 27), Curtea a considerat ca diferenta de tratament criticata de reclamanti a avut o justificare obiectiva si rezonabila."
Fata de cele de mai sus instanta apreciaza ca petenta nu a beneficiat de o repunere in termen odata cu intrarea in viguare a Legii 312/2005, astfel incat notificarea sa privind reconstituirea dreptului de proprietate a fost formulata cu depasirea termenelor legale prevazute de legile speciale privind fondul funciar.
Fata de aprecierea instantei privind tardivitatea formularii cererii de reconstituire, instanta urmeaza a respinge cerere petentei de a se obliga parata sa intocmeasca propunerea de stabilire a dreptului de proprietate cu privire la terenul solicitat de reclamanta si sa inainteze aceasta propunere Comisiei Judetene pentru adoptarea hotararii de validare sau invalidare, ca neintemeiata.
Potrivit prevederilor art. 468 alin. 1 N.C.pr.civ. prezenta actiune se poate ataca in termen de 30 de zile de la comunicarea hotararii la Tribunalul Buzau, cererea de apel se depune la Judecatoria Buzau.