CIVIL. ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE MAGISTRATI

    
     Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante, reclamantii PA, CM, PG, RD, BV, AG, BV,  BE, DAM, DR, DAM, GMI, GMV, GI, FS, BM, IE, JC, MF, OM, RI, SV, SMG, SG, SM, VG, FC,  MI, RM, BA,  reprezentati prin DA au solicitat ca obligarea paratelor MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE si DIRECTIA FINANTELOR PUBLICE la plata de despagubiri in cuantumul sumelor retinute pe nedrept cu titlu de contributie la asigurari sociale de sanatate, 7% pe perioada 01.01.2000-31.02.2001, reactualizate in functie de indicele de inflatie.
     In motivare,  reclamantii au aratat ca, in calitate de judecatori, in perioada mentionata anterior, le-a fost retinuta si virata cu titlu de contributie de asigurare de sanatate cota de 7%, suma pe care nu o datoreaza intrucat, potrivit dispozitiilor art-14 si 99 din Legea nr.92/1992 modificata si completata prin Legea nr.148/1999, normele comune nr.318/FB/64/CV99 ale Ministerului Justitiei, Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, magistratii si personalul auxiliar au beneficiat de gratuitate de asistenta medicala.
     In plus, au aratat ca prin decizia nr.140/ 21 aprilie 2005, pentru aprobarea modalitatilor unitare de aplicare a procedurii de restituire a sumelor de la Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate, emisa de CNAS au fost confirmate retinerile anterioare, facute fara just temei astfel incat, in mod gresit s-a calculat, retinut si virat contributia de asigurari de sanatate pe aceste perioade, facandu-se o plata nedatorata catre stat. Am formulat cereri pe cale administrativa, s-au pronuntat sentinte civile, fiind recunoscute sumele incasate nelegal, dar care nu au fost restituite.
     Reclamantii au mentionat ca in cauza nu opereaza prescriptia fiind  intrerupta prin decizia nr.140/21 aprilie 2005, si ca in plus in materia platii nedatorate termenul de prescriptie incepe sa curga de la data care solventul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca faptul ca plata nu a fost datorata.
     Au invederat ca fac parte din categoria profesionala prev. de HG 409/20.07.1998, act normativ ce prevede la art.1 ca " magistratii in activitate sau pensionari, precum si sotul sau sotia si copii aflati in intretinerea acestora beneficiaza in mod gratuit de servicii de asistenta medicala, de medicamente, proteze, in conditiile legii asigurarilor sociale de sanatate si ale prezentei hotarari".
     Alineatul 2 al articolului enuntat precizeaza ca "prevederile alin.1 se aplica si personalului auxiliar de specialitate de la instantele judecatoresti si de la parchetele de pe langa aceste instante". Potrivit art.3 din HO nr.270/1999 prin unitatile sanitare si prin medicii de unitate din Ministerul Apararii Ordinii Publice Sigurantei Nationale si Justitiei se asigura gratuit asistenta medicala, iar art.4  mentioneaza ca acordarea asistentei medicale si medicamentele gratuite prevazute la art.3 se asigura din fonduri bugetare.
     La randul sau, art.99 din Legea nr.92 republicata precizeaza ca magistratii beneficiaza gratuit de asistenta medicala, medicamente, etc. Cum prin nicio dispozitie din legile cu caracter special la care s-a facut referire nu s-a conditionat acordarea asistentei medicale gratuite personalului din ministerul justitiei reprezentat prin magistrati si personal auxiliar, de plata contributiei de asigurari sociale sanatate, se retine ca acestor categorii de persoane nu le sunt aplicabile prevederile cu caracter general referitoare la obligativitatea achitarii contributiei mentionate si aceasta in mod gresit li s-a calculat, retinut si virat contributia de asigurari de sanatate pentru perioada 01.01.2000-31.03.2001, facandu-se o plata nedatorata catre stat.
     Avand in vedere cele anterior expuse, in speta sunt aplicabile disp. Art.992-993 Cod civil, privind plata nedatorata, texte de lege in temeiul carora urmeaza ca instanta sa admita actiunea formulata, sa retina ca efectuarea unei plati nedatorate naste obligatia de restituire a ceea ce s-a primit cu titlu de plata, si sa dispuna obligarea paratilor sa ne restituie sumele de bani achitate cu titlu de contributie la asigurarile sociale de sanatate pentru perioada anterior mentionata, astfel cum vor fi determinate printr-o eventuala expertiza intocmita in cauza.
     In dovedirea actiunii, au solicitat proba cu o expertiza contabila care sa stabileasca sumele cuvenite fiecarui reclamant, relatii de la serviciul contabilitate din cadrul Tribunalului Buzau, precum si orice alte probe pe care instanta le va considera necesare.
     In sustinerea cererii, au depus in copie sentinta civila pronuntata de Judecatoria Ramnicu-Valcea in dosarul.
     Legal citati, paratii Ministerul Finantelor Publice si Directia Generala a Finantelor Publice au formulat intampinare in termenul prevazut de art. 1141 alin.2 C.proc.civ., prin care a a solicitat respingerea actiunii.
     In motivarea intampinarii, paratii au invocat, pe cale de exceptie, ca Judecatoria Buzau nu are cum sa solutioneze litigiul de fata, intrucat in cauza sunt incidente dispozitiile art.27.4 teza II din Codul de procedura civila conform caruia "judecatorul poate fi recuzat daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau care au o judecata la instanta unde una din parti este judecator"
     Cum in speta de fata actiunea este promovata de catre judecatori din cadrul Judecatoriei Buzau si avand in vedere ca hotararea ce urmeaza a se pronunta sa fie data in conditii de obiectivitate, apreciaza ca in prezenta cauza sunt incidente dispozitiile prevazute de art.27.4 teza II din Codul de procedura civila.
     De asemenea, au invocat exceptia prescrierii dreptului material la actiune intrucat sumele ce se solicita se refera la perioada 01.01.2000-31.03.2001, iar potrivit art.1 al Decretului 167/1958 "dreptul la actiune, avind un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit in lege; odata cu stingerea dreptului la actiune privind un drept principal se stinge si dreptul la actiune privind drepturile accesorii." Termenul prescriptiei este de 3 ani.
S-a ridicat si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive atat a Ministerului Economiei si Finantelor cat si a Directiei Generale a Finantelor Publice, intrucat sumele retinute reprezentand contributie de asigurari de sanatate 7% pentru perioada 01.01.2000-31.03.2001, nu rezulta dintr-un act de control emis de aceste institutii, aceste sume fiind restituite in mod corect de angajatorul reclamantilor prin serviciul contabilitate, in temeiul Legii92/1992 ce era obligatorie chiar si pentru functionarii ordonatorului principal de credite.
Mai mult decat atat, in temeiul OMFP nr.1644 din 02.12.2003, Ministerul Finantelor Publice prin organele sale teritoriale a preluat pe baza de protocol activitatea de declarare si colectare a creantelor bugetare incepand cu data de 01.01.2004.
Sumele retinute reclamantilor au avut loc intr-o perioada anterioara datei preluarii de catre MFP a activitatii de declarare si colectare a creantelor bugetare si au avut alta destinatie, respectiv in fondul special de sanatate care se colecta la nivelul Casei de Asigurari de Sanatate Judetene; nu in ultimul rand, reclamantii trebuie sa faca dovada retinerii sumelor mentionate, prin prezentarea inscrisurilor doveditoare.
Paratii au aratat ca cererea este inadmisibila, intrucat reclamantii solicita restituirea unor sume retinute in mod corect si legal in temeiul Legii nr.92/1992, a Legii nr.145/1997 prin care nu se face nici o derogarea in favoarea reclamantilor ci, din contra, acestia sunt obligati la plata contributiei ca orice asigurat. Calitatea de asigurat se dobandeste potrivit art.8 alin.1 din Legea nr.145/1997 astfel: "din ziua incheierii contractului individual de munca al salariatului si se pastreaza pe toata durata acestuia. Obligatia virarii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate revine celui care angajeaza persoane salariate."
Potrivit  art.53 alin.1 si 2 din Legea nr.145/1997 actualizata: "Persoanele juridice sau fizice care angajeaza personal salariat au obligatia sa retina si sa vireze casei de asigurari de sanatate teritoriale contributia pentru sanatate datorata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva; persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat au obligatia platii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate de 7%, raportat la fondul de salarii. "
      Tot legea speciala nr.145/1997 prevede la art.6 si 7 categoriile de persoane exceptate de la asigurarea de sanatate obligatorie, precum si anumite categorii de persoane care beneficiaza de asigurarea de sanatate fara plata contributiei, iar reclamantii nu se regasesc in aceste categorii ca fiind scutiti:   a) copiii si tinerii pana la varsta de 26 de ani, daca sunt elevi, studenti sau ucenici si daca nu realizeaza venituri din munca; b) persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca sau se afla in grija familiei; c) sotul, sotia, parintii si bunicii, fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate;  d) persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate si constituite in prizonieri, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, precum si persoanelor prevazute la art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, daca nu realizeaza alte venituri decat cele provenite din drepturile banesti acordate de lege, precum si cele provenite din pensii, precum  membrii misiunilor diplomatice acreditate in Romania si  cetatenii straini care se afla temporar in tara.
Din interpretarea textelor invocate anterior, rezulta fara putinta de tagada obligatia reclamantilor de a contribui in calitate de salariati si asigurati la plata contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate, acestia neregasindu-se in exceptiile prevazute in mod expres de legislatie invocata, motiv pentru care apreciaza ca cererea reclamantilor este inadmisibila.
Pe fond reclamantii arata faptul ca potrivit art.14 si 99 din Legea nr.92/1992 modificata si completata prin Legea nr.148/1999, magistratii si personalul auxiliar au beneficiat de gratuitate de asistenta medicala, apreciind ca in speta sunt aplicabile dispozitiile art.992-993 Cod civil privind plata nedatorata, solicitand ca instanta sa dispuna obligarea paratilor sa restituie sumele de bani achitate cu titlu de contributie la asigurarile sociale de sanatate.
Referitor la sustinerea reclamantilor paratii au precizat ca acestea sunt neintemeiate intrucat dispozitiile art.14 din Legea nr.92/1992 se refera la organizarea judecatoreasca :"sectiile tribunalelor si ale curtilor de apel sunt conduse de catre un presedinte de sectie; presedintele instantei repartizeaza judecatorii pe sectii" iar referirea la Legea nr.148/1999 este incorecta, intrucat acest act normativ se referea la aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.50/1998 pentru modificarea si completarea prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.82/1997 privind regimul accizelor si a altor impozite indirecte.
Sustinerea reclamantilor referitoare la faptul ca nu ar datora contributia de 7%  intrucat  in temeiul dispozitiilor art.99 din Legea nr.92/1992 ar beneficia de gratuitate, sunt inexacte, de natura sa induca in eroare instanta de judecata intrucat acest articol invocat, prevede expres: "magistratii in activitate sau pensionari, precum si sotul sau sotia si copiii aflati in intretinerea acestora beneficiaza in mod gratuit de asistenta medicala, medicamente si proteze in conditiile respectarii dispozitiilor legale privind plata contributiei de asigurari sociale de sanatate."
     Mai mult decat atat, potrivit art.100 din Legea nr.92/1992 "magistratii beneficiaza de asigurare realizata din fonduri bugetare, pentru viata, sanatate si bunuri, in limita veniturilor pentru 15 ani de activitate."
In ceea ce priveste invocarea de catre reclamanti a Deciziei nr.140 din 21.04.2005 emisa de CNAS si sustinerile de catre acestia ca li s-au confirmat retinerile facute, ca au sentinte civile prin care li s-au recunoscut aceste sume, invederam instantei de judecata faptul ca, aflandu-se in prezenta unor titluri ce le recunosteau aceste drepturi, reclamantii urmau doar a le pune in executare pentru incasarea lor.
Daca nu au incasat sume, considera ca acestia nu s-au incadrat in procedura de restituire a sumelor de la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate prevazute de Decizia nr.140 din 21.04.2005 care la art.1 prevede: "sumele care se restituie contribuabililor de la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, sunt cele prevazute la art.112 alin.1 lit.a-d, f si h din Ordonanta Guvernului nr.92(2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile ulterioare".
Fata de prevederile art.112 alin.1 din OG nr.92/2003, apreciaza ca reclamantii nu se regasesc in nici una din situatiile prevazute expres, motiv pentru care nu sunt indreptatiti l restituire.
Referitor interpretarea reclamantilor ca potrivit  prevederilor HG nt.409/20.07.1998, art.99 din Legea nr.92/1992 si art.3 din HG 270/1999 acestia beneficiaza in mod gratuit de asistenta medicala, medicamente, proteze etc., apreciaza ca aceasta este eronata intrucat toate textele invocate mentioneaza expres aceste gratuitati" numai in conditiile legii asigurarilor sociale de sanatate nr.145/1997.
In ceea ce priveste sustinerea reclamantilor ca in cauza sunt aplicabile dispozitiile art.992-993 Cod civil privind plata nedatorata, au mentionat ca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile acesteia care, astfel:
1. retinerea efectuata sa fi avut semnificatia operatiei juridice a unei plati, care sa fi fost facuta  cu titlu de plata, indiferent de obiectul ei;
2. datoria in vederea careia s-a facut plata sa nu existe din punct de vedere juridic in raporturile dinte parti;
3. plata sa fi fost facuta din eroare.
     Potrivit art.992 Cod civil: "cel ce, din eroare sau cu stiinta, primeste ceea ce nu-i este debit, este obligat a-l restitui aceluia de la care l-a primit"
     Potrivit acestei dispozitii, invedereaza instantei de judecata faptul ca institutiile chemate in judecata nu au primit sumele nici din eroare, nici cu stiinta intrucat colectarea acestor creante revenea altui creditor bugetar respectiv Casei de Asigurari de Sanatate Judetene, sumele reclamate reprezentand fondul de sanatate in cuantum de 7% ce se retinea absolut corect, in temeiul legii, de catre ordonatorul principal de credite si angajatorul reclamantilor prin serviciul contabilitate.
      Paratii au concluzionat ca virarea acestor sume catre Casa de Asigurari de Sanatate s-a facut in mod corect si legal tinand cont de dispozitiile legale reclamantii trebuind sa se indrepte pentru recuperarea sumelor lor impotriva Casei de Asigurari de Sanatate Judetene.
      Potrivit art.242 alin.2 Cod procedura civila, au solicitat judecarea cauzei chiar si in lipsa.
     La data de 28.02.2008, prin serviciul registratura s-a depus cererea de interventie in interes propriu formulata de intervenientele principale AE si BR, prin care au solicitat obligarea paratelor la plata de despagubiri in cuantumul sumelor retinute pe nedrept cu titlu de contributie la asigurari sociale de sanatate de 7% pe perioada 01.01.2000-31.03.2001, reactualizate in functie de indicele de inflatie.
     In motivarea cererii, au aratat ca in perioada mentionata, au fost magistrati in cadrul Tribunalului Buzau si din eroare nu au fost trecute in actiunea principala Intervenientele au precizat ca s-au pensionat la cerere la data de 01.01.2006, motiv pentru care beneficiaza de drepturile ce formeaza obiectul litigiului. Au aratat ca motivele de fapt si de drept sunt aceleasi cu cele din actiunea principala.
     In drept au invocat prevederile art. 50 C.proc.civ. si au solicitat judecarea cauzei in lipsa.
La solicitarea instantei, Tribunalul Buzau a inaintat cu adresa ...copia adeverintelor trimise catre CASAOPSNAJ din care rezulta cuantumul sumelor de bani calculate, retinute si virate de fiecare dintre reclamanti cu titlu de contributie la asigurarile sociale de sanatate pentru perioada 01.01.2000-31.03.2001, precum si corespondenta purtata cu Casa de Asigurari de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti referitor la recuperarea acestor sume. S-a precizat, de asemenea, ca pentru d-nele FS si BA, precum si pentru d-nul DR nu se pot comunica sumele intrucat nu erau angajati in cadrul Tribunalului Buzau in perioada vizata. Cu adresa ...., s-au comunicat aceleasi relatii cu privire la interveniente.
Cu adresa ..., Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate a comunicat situatia incasarilor existente pentru Tribunalul Buzau in perioada 01.01.2000-31.03.2001, precum si copii ale ordinelor de plata pentru sumele anterior mentionate.
     In baza art. 167 alin.1 C.proc.civ., instanta a incuviintat proba cu inscrisurile existente la dosar, apreciind ca acestea sunt pertinente, concludente si utile dezlegarii pricinii.  Prima exceptie, calificata drept exceptia de recuzare a presedintelui de complet intial investit cu judecarea cauzei, a fost solutionata potrivit prevederilor din Codul de procedura civila si din Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti.
     In urma unor cereri de abtinere succesive, cauza a ajuns pe rolul prezentului complet.
     Analizand actele dosarului prin prisma exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor si a prescriptiei dreptului material la actiune,  instanta se va pronunta mai intai asupra acestor exceptii de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.
     Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor
     Pentru inceput, instanta subliniaza faptul ca orice actiune in justitie trebuie sa indeplineasca anumite conditii, printre care se afla si aceea ca partea, in cazul de fata reclamanta, sa aiba calitate procesuala. Calitatea procesuala presupune  existenta unei identitati intre persoana reclamantului si acela care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuala activa), precum si intre persoana paratului si acela care este subiect pasiv  al raportului juridice dedus judecatii (calitate procesuala pasiva). Conditia calitatii procesuale prezinta o importanta considerabila deoarece raportul de drept procesual nu se poate stabili decat intre persoanele care isi disputa dreptul in litigiu.
     Prin definitie, calitatea procesuala activa presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana care este titularul dreptului in raportul juridic dedus judecatii.
     Prin cererea de chemare in judecata, reclamantul fixeaza cadrul procesual in care se va desfasura judecata cu privire la parti, trebuind sa justifice atat calitatea sa procesuala, cat si pe cea a paratului. Instanta are posibilitatea sa verifice daca la data sesizarii partile aveau calitate procesuala. Raportul juridic dedus judecatii in speta este un raport obligational, in cadrul caruia ambele parti, atat creditorul, cat si debitorul sunt determinate.
     Fata de obiectul prezentului dosar, reclamantii solicitand repararea unui prejudiciu rezultat dintr-o plata nedatorata (sumele fiind virate la bugetul de stat), Ministerul Finantelor Publice, in calitate de reprezentant al statului, precum si Directia Finantelor Publice sunt tinute sa repare astfel de prejudicii, actiunea fiind indreptata impotriva Ministerului Finantelor in calitate de ordonator principal de credite privind creantele bugetare, ceea ce le confera legimare procesuala pasiva, motiv pentru care instanta urmeaza sa respinga exceptia lipsei calitatii procesule pasive.
     Exceptia prescriptiei dreptului la actiune
     Art.1 alin.1 din Decretul nr. 167/1958, statueaza, cu titlu de principiu, ca dreptul la actiune, avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit in lege, termenul de prescriptie fiind de 3 ani (astfel cum se dispune prin art. 3 alin.1).
     Asadar, in materia drepturilor patrimoniale, regula este prescriptia cererilor si actiunilor. Imprescriptibilitatea constituie exceptia, iar potrivit unui principiu esential al dreptului, exceptiile sunt de stricta interpretare si aplicare (exceptio est strictissimae interpretationis et aplicationis).
     Pornind de la aceste reguli de drept, instanta analizeaza exceptia ridicata de parati prin intampinare, verificand daca in cazul de fata actiunea a fost exercitata in termenul de prescriptie prevazut de lege.
     Din analiza inscrisurilor depuse la dosar, corespondenta purtata intre Tribunalul Buzau si Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti, rezulta ca reclamantii nu au putut sa-si valorifice drepturile pe calea procedurii reglementate de Decizia nr.140/2005 emisa de Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate, intrucat li s-a transmis ca ar trebui sa aiba anexate un titlu executoriu.
     In aceste conditii, reclamantii au formulat prezenta actiune pe calea dreptului comun, intemeiata pe plata nedatorata, iar nu pe dispozitiile art.3 din Decizia nr.140/2005, conform caruia termenul legal de prescriptie este de 5 ani, incepand sa curga de la data la care a luat nastere dreptul la restituire.
     Reclamantii au luat cunostinta de plata nedatorata facuta la data publicarii in Monitorul Oficial a Deciziei nr.140/21 aprilie 2005, respectiv data de 11 mai 2005 iar cererea a fost adresata instantei pe data de 23.11.2007, in termenul general de prescriptie de 3 ani prev. de art.3 din Decretul nr.167/1958.
     Pentru aceste considerente instanta urmeaza sa respinga exceptia de prescriptie a dreptului material la actiune, invocata de parati prin intampinare.
     Cu privire la fondul cauzei, instanta retine urmatoarele:
     Instanta apreciaza ca actiunea de fata, intemeiata pe plata nedatorata, este perfect admisibila, exercitiul acestei actiuni nefiind conditionat de o alta formalitate prealabila sau de alte cerinte expres stipulate de vreun act normativ. Motivele invocate de parati in intampinare ca fiind de inadmisibilitate a cererii, sunt, in fapt, cauze de netemeinice, urmand sa fie analizate in continuare.
     Din coroborarea actelor existente la dosaul cauzei, instanta retine ca dintre reclamanti, domnul DR, precum si doamnele FS si BA nu aveau calitatea de magistrati in perioada 01.01.2000-31.03.2001, pentru acestia nefiind incidente prevederile Legii nr. 92/1992. Ceilalti reclamanti, in calitate de magistrati, au virat sume cu titlu de contributie la asigurari de sanatate, dupa cum urmeaza: PA - 1635 RON, CM - 1449 RON, PG - 1334 RON, R (fosta C) D - 1159 RON, BV - 1325 RON, AG - 1345 RON, BV - 1313 RON, BE - 1493 RON, DAE - 1417 RON, DAM - 1214 RON, GMI - 1314 RON, GMV - 1463 RON, GI - 1346 RON, B (fosta I)M - 1140 RON, IPE - 1514 RON, JC - 1284 RON, MF -1244 RON, OM - 1326 RON, RI - 1338 RON, SV - 1756 RON, SM - 1227 RON, SG -  1265 RON, SM- 1230 RON, VG - 1333 RON, FC - 1548 Ron, M (fosta S) I - 1014 RON, RM - 452 RON. In ceea ce priveste intervenientele principale, si acestea au contribuit cu urmatoarele sume: AE cu 1725 RON, iar BR - 1294 RON.
     Reclamantii din prezenta cauza, cu exceptiile anterior aratate, faceau parte, in perioada 01.01.2000-31.03.2001, din categoria profesionala prevazuta de HG 409/20.07.1998, act normativ ce prevede art.1 ca "magistratii in activitate sau pensionari, precum si sotul sau sotia si copii aflati in intretinerea acestora beneficiaza in mod gratuit de servicii de asistenta medicala, de medicamente si proteze, in conditiile legii asiguratorilor sociale de sanatate nr.145/1997 si ale prezentei hotarari".
     Alin.2 al articolului anterior enuntat precizeaza ca "prevederile alin.1 se aplica si personalului auxiliar de specialitate de la instantele judecatoresti si de la parchetele de pe langa aceste instante". Potrivit art.3 din HG nr.270/1999 prin unitatile sanitare si prin medicii de unitate din Ministerul Apararii Ordini Publice Sigurantei nationale si Justitiei se asigura gratuit asistenta medicala, iar art.4 mentioneaza ca acordarea asistentei medicale si medicamentelor gratuite prevazute la art.3 se asigura din fondurile bugetare.
     La randul sau, art.99 din Legea nr.92, republicata precizeaza ca magistratii beneficiaza gratuit de asistenta medicala, medicamente, etc. Cum prin nicio dispozitie din legile cu caracter special la care s-a facut referire nu s-a conditionat acordarea asistentei medicale gratuite personalului din ministerul justitiei reprezentant prin magistrati si personalul auxiliar, de plata contributiei de asigurari sociale sanatate, se retine ca acestor categorii de persoane nu le sunt aplicabile prevederile cu caracter general referitoare la obligativitatea achitarii contributiei mentionate si ca in mod gresit reclamantilor li s-a calculat, retinut si virat contributia  de asigurari de sanatate pentru perioada 01.01.2000- 31.03.2001, facandu-se de catre acestia o plata nedatorata catre stat.
     In hotararea pronuntata pronuntata de Curtea de la Strasbourg in Cauza Beian impotriva Romaniei, la 06.12.2007, Curtea a subliniat faptul ca Inalta Curte de Casatie, prin pronuntarea de decizii contradictorii date in interpretarea unor texte legale, a stat la originea divergentelor profunde ce au persistat in timp, Aceasta practica, ce s-a dezvoltat in sanul celei mai inalte autoritati judiciare a statului, fiind ea insasi contrara principiului securitatii juridice, principiu ce se deduce implicit din ansamblul articolelor Conventiei si care constituie unul dintre elementele fundamentale ale statului de drept. In loc sa-si realizeze rolul si sa stabileasca o interpretare de urmat, Inalta Curte a devenit sursa de insecuritate juridica, de natura sa diminueze increderea publicului in sistemul judiciar.
     Pentru aceste motive, Curtea a constatat ca a existat o violare a articolului 6 par. 1 din Conventie, totodata si incalcarea art. 14 din Conventie ca urmare a faptului ca jurisprudenta contradictorie a condus la tratarea discriminatorie a reclamantului in raport de alte persoane, aflate in situatii juridice similare si care s-au bucurat de o interpretare favorabila a dispozitiilor Legii nr. 309/2002.
     Conventia europeana a drepturilor omului face parte din dreptul intern in baza articolului 11 din Constitutia Romaniei si are prioritate in temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentala. Instanta va da eficienta si hotararii Beian c. Romaniei analizate anterior, in raport de faptul ca si alte instante au pronuntat hotarari de admitere in cazuri similare - cum este si sentinta civila pronuntata de Judecatoria Ramnicu-Valcea in dosarul, definitiva si irevocabila la data de 11.12.2007, prin respingerea recursului, depusa de reclamanti la dosarul cauzei - si interpretand prevederile Legii nr. 92/1992, au considerat ca pentru magistrati plata contributiilor la fondul asigurarilor de sanatate in perioada 01.01.2000-31.03.2001 reprezinta o plata nedatorata, in vederea respectarii principiului securitatii juridice, pentru a nu se  ajunge la o tratare discriminatorie a reclamantilor in raport de alti magistrati carora deja li s-a recunoscut dreptul de restituire, instanta urmeaza sa admita actiunea.
     Prin prisma celor analizate anterior, instanta constata ca in speta sunt incidente dispozitiile art.992-993 Cod civil, privind plata nedatorata, texte de lege in temeiul carora urmeaza sa admita in parte actiunea formulata, doar pentru reclamntii care aveau calitatea de magistrati in perioada respectiva, si in totalitate cererea de interventie principala formulata, retinand ca efectuarea unei plati nedatorate naste obligatia de restituire a ceea ce s-a primit cu titlu de plata. Pentru acestea, va dispune obligarea paratilor sa restituie reclamantilor si intervenientelor sumele de bani achitate cu titlu de contributie la asigurarile sociale de sanatate pentru perioada anterior mentionata, astfel cum au fost determinate prin inscrisurile existente in cauza.