CIVIL. OPRIREA LIBERALITATILOR CARE INCALCA REZERVA SUCCESORALA. CALCULUL REZERVEI SI AL COTITATII DISPONIBILE. STABILIREA MASEI SUCCESORALE. COTE DIFERENTIATE

   
    
    Asupra prezentei actiuni civile.
    Prin cererea inregistrata reclamantul RG a chemat in judecata pe parata RA, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate, in baza art. 31 lit.f din codul familiei, ca apartamentul situat in B, este bunul sau propriu; sa se constate ca tot bunuri proprii sunt si urmatoarele bunuri mobile aflate in posesia paratei, respectiv la domiciliul tatalui acesteia, N N, din sat C, com. VP, judetul B si anume: 1000 kg materiale feroase; 3 m.c. , scandura cherestea, trei mese de 12 persoane, un butoi de fag pentru depozitat vin de 400 litri, 40 buc. Grinzi si capriori, hambar construit din pal si grinzi; in subsidiar, in eventualitatea in care instanta nu va imbratisa acest punct de vedere sa retina contributia sa majoritara la dobandirea bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei, in cota de 80%, atat asupra apartamentului, cat si a celorlalte bunuri, fata de parata, cota acesteia fiind de 20 %; partajarea bunurilor mobile dobandite in timpul casatoriei cu parata dar in cote diferentiate, respectiv 80 % el si 20 % parata, bunuri care, in cea mai mare parte se gasesc in posesia parate; obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
    In motivarea actiunii reclamantul a invederat instantei, ca anterior casatoriei cu parata a detinut in proprietate un imobil casa de locuit si teren aferent in suprafata de 1064 m.p., situat in com. M. Imobilul respectiv a fost tot timpul in proprietatea si stapanirea sa deplina. Ulterior, in speranta ca atunci cand va fi batran si suferind va avea cine sa aiba grija de el, fiind divortat de prima sotie, parata fiind cea de-a doua sotie, a incheiat un contract de intretinere autentificat, contract care in realitate a fost formal, intrucat niciodata intretinatorii NT si sotia sa NM, respectiv fiul si nora paratei, nu au avut grija de el, ba chiar fiul paratei este plecat in strainatate de multi ani. Stiind foarte bine ca asa stau lucrurile acestia au fost de acord sa rezilieze contractul, intrucat el si parata, urmau sa se mute in oras. Dat fiind ca pentru casa s-a ivit un cumparator care oferea un pret bun, au renuntat la actiune, astfel ca vanzarea s-a efectuat prin semnarea actului de nora paratei, act autentificat.
    La data de 10.05.2006, astfel cum rezulta din contractul de vanzare - cumparare autentificat, cu banii obtinuti din vanzarea casei din com. M au cumparat un apartament cu doua camere, care la momentul incheierii actului a fost incris ca bun comun, realitatea fiind insa ca toti banii dati cu titlu de pret au fost banii sai, parata neavand de unde sa dea vreo suma de bani, data fiind pensia pe care o avea,  iar alte venituri nu realiza. Prin urmare apartamentul este bunul sau propriu.
    In subsidiar, daca instanta nu va avea acest punct de vedere, urmeaza sa retina cota diferentiata de 80 % pentru el si 20 % pentru parata, intrucat aceasta este pensionara, nu a adus nici un bun dinainte de casatorie, nu a avut alte venituri.
    Tot bunuri proprii, dobandite de el inainte de casatorie sunt si urmatoarele bunuri mobile pe care, la momentul vanzarii casei le-a depozitat in curtea tatalui paratei si anume: 1000 kg materiale feroase, 3 m.c. scandura cherestea, trei mese de 12 persoane, un butoi de fag de 400 litri, hambar construit din pal si grinzi, 40 buc. Grinzi si capriori.
    Bunurile mobile dobandite in timpul casatoriei, in cotele mai sus precizate sunt aflate in posesia sa: - un sifonier in doua usi, un TV color, o masa de patru persoane, patru scaune, un aragaz cu patru ochiuri, o masa TV, un covor persan, un ceas perete, perdele mari pentru geam, o plapuma; bunuri aflate in posesia paratei: patru paturi, patru lenjerii, doua cearceafuri plapuma, doua seturi complete pentru pat, patru perne mari, patru perne mici, un frigider Arctic, un covor iuta, doua servicii cafea, trei servicii pahare, un set servicii farfurii pentru sase persoane, doua fete de masa, trei platouri, doua tavi inox, zece mileuri, opt bibelouri, trei seturi tacamuri, patru oale din inox, doua oale emailate, doua cratiti de teflon, patru cani de inox, doua vaze, o papusa, un fier de calcat, un lantisor aur, cercei de aur, un inel de aur, o caciula din blana, haina din blana, un cojoc, o haina scurta din piele, opt costume.
    In dovedirea actiunii reclamantul a depus la dosar: contractele de vanzare-cumparare autentificate, din 19.05.2006, contractul de intretinere autentificat din 18.12.2002.
    Prin cererea inregistrata din 6.07.2007 reclamanta RA a chemat in judecata pe paratul RG solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna partajarea in cote de ? a bunurilor dobandite in timpul casatoriei cu paratul si obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata.
    In motivarea actiunii reclamanta a invederat instantei ca au calitatea de soti, casatoria lor fiind incheiata la data de 25.01.2002, dupa ce anterior au convietuit timp de un an.
    Relatiile de casatorie sunt grav vatamate si pe rolul Judecatoriei se afla cererea de divort formulata de parat, fiind despartiti in fapt din 19.05.2007, cand a fost alungata din domiciliul comun, iar bunurile au ramas in posesia paratului.
    In timpul casatoriei au realizat, in cote de ?  apartamentul situat in B dobandit conform contractului de vanzare cumparare autentificat, la care au adus o serie de imbunatatiri constand in: refacut intreaga instalatie electrica cu cablu cupru, zugravit, refacut instalatia de alimentare cu apa la baie si bucatarie, inlocuit ferestrele de la sufragerie si dormitor cu tamplarie de PVC, inlocuit cada fibra sticla, chiuveta cu picior wc, oglinda, inlocuit chiuveta bucatarie, raschetat, lacuit parchet.
    Ca bunuri mobile au realizat: set hol Alina compus din canapea, 2 fotolii, masa de 12 persoane, vitrina, sifonier in 2 si 3 usi, cuier, 6 scaune tapitate, 2 corpuri baie, 2 comode TV, 2 lustre, 2 covoare persane, 2 carpete, canapea dormitor, 2 televizoare, combina frogorifica, aragaz, hota, masina de spalat, aspirator, 2 perdele, 2 galerii, sat plusat de cuvertura si huse fotolii, masa bucatarie, 4 scaune, 2 dulapuri suspendate, noptiera, suport de incaltaminte, suport aragaz, 7 tablouri, suma de 13000 lei.
    Asa cum a aratat, toate bunurile au fost dobandite in timpul casatoriei lor inceputa in perioada de concubinaj cu un an anterior casatoriei ce a durat pana la momentul despartirii in fapt- 19.05.2007, cand a fost alungata din domiciliu.
    La momentul debutului convietuirii lor si-au stabilit domiciliul intr-o constructie ce a fost proprietatea paratului, imobil situat in com. M, construit de acesta pana la stadiul de “rosu", pe terenul proprietatea sa in suprafata de aprox. 900 m.p.
    La momentul debutului convietuirii lor s-au stabilit intr-o incapere ca de altfel singura locuibila la acea data, restul imobilului avand doar zidurile ridicate si acoperisul finalizat.
    Au inceput lucrarile de finalizare si finisare, lucrari de natura a-i spori valoarea considerabil, constand in : tencuieli exterioare si interioare, varuit, vopsitorii, intreaga tamplarie a imobilului, pazia la acoperis, tavane, alei betonate in curte, 3 cotete de pasari, construit anexa, garduri, bolta din teava.
    Aceste imbunatatiri au sporit considerabil valoarea imobilului, situatie ce a facut posibila vanzarea acestuia cu suma de 140000 lei, vanzare ce s-a realizat in timpul casatoriei, luna februarie 2006, in pretul incasat intrand si sporul de valoare realizat prin contributie comuna.
    Sporul de valoare, dat fiind imbunatatirile aduse reprezinta ? din valoarea imobilului obtinuta la vanzare.
    Din suma incasata drept pret sporul de valoare pe care l-au adus impreuna, ce reprezinta bun comun, a fost investit de ei sotii in cumpararea apartamentului mentionat mai sus, ce reprezinta bun comun realizat in timpul casatoriei, in bunurile mobile aratate, la despartirea in fapt in posesia paratului ramanand o suma de 13000 lei.
    A precizat reclamanta ca diferenta de ? din pretul incasat de parat din vanzarea casei si a terenului, asupra careia au cazut de acord ca reprezinta bunul sau propriu, a fost data de parat copiilor sai, rezultati dintr-o alta casatorie.
    In dovedirea actiunii reclamanta a depus la dosar copia certificatului de casatorie, contractul de vanzare cumparare, certificatul medico-legal.
    Prin incheierea din 20.09.2007 s-a dispus conexarea dosarului _.la dosarul __..
    La data de 10.08.2007 a decedat reclamantul RG, iar prin sentinta civila din 13.08.2007 Judecatoria Buzau a constatat incetarea casatoriei incheiate intre parti la data de 25.01.2002, prin decesul acestuia.
    Au fost introdusi in cauza mostenitorii acestuia, respectiv R G, RI, D M si RC, conform sesizarii pentru deschiderea procedurii succesorale.
    Reclamanta RC a formulat cerere prin care a solicitat sa se constate calitatea sa de unica mostenitoare testamentara privind bunurile mobile si imobile ramase de pe urma defunctului sau tata, R, bunuri care ii apartin in totalitate, conform testamentului.
    Masa bunurilor succesorale care i-au fost lasate se compune din bunurile precizate de defunct in actiunea introductiva formulata de defunctul sau tata, actiune pe care si-o insuseste in totalitate, pretentiile paratei RA fiind total neadevarate, eventual, in masura in care va dovedi putand  sa aiba un drept de creanta.
    Referitor la actiunea formulata de parata,  aceasta trebuie respinsa ca neantemeiata, intrucat prin insasi actiunea sa parata recunoaste ca defunctul sau tata a detinut in proprietate o casa de locuit si teren aferent, casa care a fost instrainata de acesta la pretul de 25000 lei, iar cu banii obtinuti a fost cumparat apartamentul din B.
    Referitor la afirmatia ca a adus imbunatatiri la casa de la M, in suma de 70000 lei, nu este real. La data casatoriei casa era finisata, doar una din camere era la rosu si s-a finisat in timpul casatoriei cu aceasta, respectiv s-a tencuit, varuit si vopsit.
    Cat priveste suma de 13000 lei pe care parata pretinde a o supune partajarii, tatal sau a suferit mai multe interventii chirurgicale, iar costurile acestora le-a suportat ea, in casa neexistand nicio suma de bani si nici un depozit bancar.
    In dovedirea cererii reclamanta a depus la dosar: testamentul autentificat, incheierea din 4.05.2006 a Judecatoriei Buzau, acte de stare civila, acte medicale, bonuri fiscale, chitanta, contractul de vanzare cumparare, chitanta, actul de vanzare, titlul de proprietate, titlul de proprietate, cupoane de pensie ale tatalui sau, chitanta, certificatele eliberate de Judecatoria Buzau, sentinta civila a Judecatoriei Rm. Sarat, titlul de proprietate, copia cartii de munca a defunctului, declaratia autentificata si a solicitat a fi luat interogatoriu paratei si a fi audiati martorii SS , FC si AM.
    Parata RA si-a completat cererea de chemare in judecata, ca urmare a decesului sotului sau , intelegand sa solicite iesirea din indiviziune asupra averii succesorale ramase de pe urma acestuia.
    Solicita ca la masa bunurilor de impartit sa se introduca si o bicicleta, ce a fost cumparata conform facturii si ramasa in posesia reclamantilor parati.
    Averea succesorala se compune din ? din bunurile imobile si mobile indicate de ei sotii in cererile de chemare in judecata, toate realizate ca bunuri comune prin aport egal, asa cum a aratat in cererea de chemare in judecata.
    In acest sens apartamentul situat in B  reprezinta bun comun.
    Regimul juridic ala acestui bun rezulta din insasi actul de vanzare-cumparare incheiat.
    Imediat dupa casatorie s-au mutat intr-un imobil proprietatea defunctului, care nu era locuibil si pana la casatorie a pregatit o camera, iar restul imobilului a fost finalizat de ei sotii dupa casatorie.
    Prin aportul comun au realizat toate lucrarile de natura a-i spori valoarea. A hotarat sa instraineze apartamentul proprietatea sa pe care il avea dintr-o alta casatorie, vanzarea facandu-se la pretul inscris in actul de vanzare- cumparare si cu acea ocazie a stabilit ca garsoniera in care a locuit sa fie inchiriata si sa incaseze chiria, anual cu acest titlu incasand 2000 lei.
    La aceste venituri s-au adaugat pensia sa, recolta obtinuta de pe terenurile cultivate, proprietatea sa, au constituit venituri care le-au permis sa achizitioneze apartamentul bun comun.
    O dovada in plus ca au avut venituri o constituie faptul ca dupa cumpararea apartamentului au avut posibilitati sa cumpere bunuri de mobilier si uz casnic noi.
    In dovedirea cererii completatoare parata a depus la dosar, inscrisurile nominalizate in borderoul de la fila 78 si a solicitat a fi luate interogatorii reclamantilor si a fi audiati martorii FM, CA si VD.
    RG, DM si RI au formulat intampinare, calificata ulterior ca cerere reconventionala, prin care au precizat ca partile din proces sunt mostenitorii defunctului RG, toti mostenitori rezervatari in ceea ce priveste aceasta succesiune.
    Ca atare, toate drepturile ce le revin urmeaza a fi retinute de instanta avand in vedere aceasta calitate, precum si testamentul, incheiat de defunct in favoarea reclamantei RC, urmand a se reduce testamentul la cotitatea disponibila, precizare efectuata la termenul de judecata din 10.01.2008.
    In ceea ce priveste masa bunurilor succesorale, acestea sunt urmatoarele bunuri proprii ale defunctului : apartamentul, un hambar, 1000 kg materiale feroase, 3 m.c. cherestea , 3 mese de 12 persoane, un butoi de fag de 400 litri, 40 buc. grinzi.
    Bunuri mobile sunt cele indicate de parata - reclamanta RA in actiune, recunoscand atat cantitatea cat si valoarea acestora, mai putin aragazul si hota, masina de spalat si aspiratorul, bunuri care nu au existat niciodata. Nu a existat suma de 13000 lei, deoarece aceasta suma nu avea de unde sa fie economisita.
    In dovedirea cererii reconventionale paratii reclamanti au solicitat audierea martorilor II si NN.
    La termenul de judecata din 31.01.2008 parata reclamanta si-a precizat actiunea in sensul ca a solicita reductiunea testamentului invocat de reclamanta RC pana la limita cotitatii disponibile, astfel incat sa nu-i fie afectata rezerva sa succesorala.
    Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
    La data de 10.08.2007 a intervenit evenimentul natural al decesului numitului RG, fost cu ultim domiciliu in B.
    De pe urma acestuia au ramas urmatorii mostenitori, cu urmatoarele cote:
    Prin testamentul autentificat, fila 31 dosar, defunctul a hotarat ca dupa incetarea sa din viata, intreaga avere imobila si mobila, pe care a agonisit-o in timpul vietii, care se va gasi in patrimoniul sau la data incetarii sale din viata, sa fie mostenita de fiica sa RC, astfel incat aceasta are calitatea de mostenitoare testamentara, potrivit art. 650 cod civil.
    La momentul decesului numitului RG, in afara fiicei mai sus mentionate, beneficiara testamentului, au mai ramas ca mostenitori: RA, sotie supravietuitoare, si RG, RI si DM, toti in calitate de fii.
    Potrivit art.841-855 si 939-941 c.civ. si art.2 din Legea 319/1944, toti mostenitorii mai sus mentionati sunt mostenitori rezervatari si toti prin cererile formulate, respectiv cererea reconventionala a paratilor reclamanti RG, RI si DM si cererea conexa, precizata si modificata, au solicitat reducerea la cotitatea disponibila a testamentului reclamantei RC si acordarea rezervei succesorale a fiecaruia, in cotele stabilite de lege.
    Astfel, potrivit art. 841 cod civ.,  rezerva descendentilor este de ? din mostenire, pentru trei sau mai multi copii, iar a sotiei supravietuitoare, potrivit art.2 din Legea 319/1944, este de 1/8 din mostenire, daca vine in concurs cu descendentii defunctului, indiferent de numarul lor.
    In consecinta, fata de cele de mai sus, sotia supravietuitoare, RA va avea o cota de 1/8, ce se va imputa asupra intregii mase succesorale, micsorandu-se rezerva celorlalti mostenitori rezervatari cu care vine in concurs.
    Cei patru copii, respectiv RC , RI, RG si DM, beneficiaza de rezerva in cota de ? din restul masei succesorale de 7/8, astfel incat rezerva tuturor copiilor este de 21/32 ( ? din 7/8 ). Rezulta ca cota fiecarui copil mostenitor rezervatar este de 21/32 impartit la 4 ( 21/32 X ? ), respectiv 21/128.
    In consecinta, fiica beneficiara a testamentului, va avea o cota alcatuita din rezerva de 21/128, aceasta beneficiaza si ea de cota sa din rezerva, chiar daca este beneficiara testamentului, intentia defunctului fiind ca pe ea sa o gratifice mai mult, la care se adauga, cotitatea disponibila de 7/32,( respectiv 7/8, intreaga masa succesorala din care se scade rezerva tuturor copiilor de 21/32), total cota- 49/128, iar ceilalti trei copii de cate o cota de 21/128.
    Ca masa succesorala, instanta retine urmatoarele bunuri.
    Defunctul RG si parata RA s-au casatorit la data de 25.01.2002, dupa o perioada de convietuire de aproximativ 1 an si s-au despartit in fapt la data de 19.05.2007.
    Cat priveste aportul sotilor la dobandirea bunurilor comune , instanta va retine cota de 75% pentru defunct si 25%, pentru parata-reclamanta, sotia supravietuitoare, pentru urmatoarele motive:
    Prin contractul de vanzare cumparare autentificat de B.N.I. " Stoicescu Mioara-Carmen", transcris, defunctul, astfel cum a precizat in cuprinsul contractului de intretinere autentificat f- 12, a cumparat, inainte de casatoria cu parata suprafata de teren de 1064 m.p., pe care a inceput edificarea unui imobil casa de locuit.
    Ca imobilul casa de locuit era edificat pana la stadiul de " rosu " o recunoaste insasi parata reclamanta, in actiunea conexa, dosar 5495/2007, f-3, in care precizeaza ca la momentul debutului convietuirii lor, s-au stabilit intr-un imobil in constructie, ce a fost proprietatea defunctului, situat in com. M, jud. B, construit de acesta la stadiul de " rosu", ei stabilindu-se intr-o camera, care era singura locuibila la acea data, restul imobilului, avand doar zidurile ridicate si acoperisul finalizat.
    Nu poate fi retinuta sustinerea defunctului, preluata de copii acestuia din prima casatorie, potrivit careia, la momentul casatoriei cu parata acest imobil era finalizat in integralitate, intrucat acestia nu au dovedit acest fapt.
    Astfel, martorii propusi de catre copii defunctului, au relatat situatii de fapt neconforme cu realitatea si unele din ele, in contradictie cu cele precizate de reclamanti. Martorii SS-f-143 si FC, f-144, precizeaza ca imobilul casa de locuit a fost edificat de defunct intre anii 1994-1998, 1993-1994, fapt ce nu poate sa fie real intrucat terenul a fost achizitionat de defunct in anul 1999, astfel incat nu avea cum defunctul sa construiasca acest imobil , in integralitate in acea perioada. Nu poate fi retinuta ca fiind credibila, nici sustinerea martorilor SS , NN si II filele  143, 142, 141, potrivit careia, din dorinta de a plasa edificarea constructiei, in integralitate inainte de casatoria defunctului cu parata, lucrarile la imobil au fost finalizate in 2, 3 saptamani, intrucat, tehnologic aceasta perioada de timp nu este suficienta pentru finalizarea unei constructii.
    Martorii propusi de parata reclamanta, FM, f- 147, CA, f- 148 si VD, f- 164, au declarat ca parata, dupa casatoria cu defunctul, a contribuit la finalizarea imobilului casa de locuit, proprietate a acestuia din urma, respectiv zugravit interior, tencuit exterior, montat tamplarie interioara si exterioara, toate aceste declaratii coroborandu-se cu sustinerile paratei din cererea formulata.
    Au sustinut, defunctul si ulterior copii acestuia, ca parata nu avea posibilitati materiale de a contribui si ea la finalizarea imobilului, el fiind singurul care detinea venituri materiale pentru constructia imobilului.
    Este adevarat ca defunctul a avut posibilitati materiale. Acesta a vandut diferite suprafete de teren, cu pretul obtinut in urma vanzarii, pe de o parte defunctul a realizat pretul pentru achizitionarea terenului pe care a construit casa, ( chitanta f-63, contractul de vanzare cumparare autentificat, f - 64,65 ) ambele vanzari anterioare cumpararii suprafetei de teren, altele au fost folosite pentru constructia imobilului, ( chitanta, chitanta din, f-66, actul de vanzare, f-67). Acelasi defunct a realizat si produse agricole de pe suprafetele de teren detinute in proprietate, alaturi de alti mostenitori, conform titlurilor de proprietate, f- 68,69, a fost sef de Asociatie Agricola in com C, jud. Buzau, conform declaratiilor autentificate ale numitelor EO si B F, f - 193 si a avut venituri si din pensie.
    Tot atat de adevarat este si faptul ca si parata a contribuit material la finalizarea acestui imobil. Dupa casatoria cu defunctul, in 16.07.2002, parata reclamanta a vandut apartamentul proprietatea sa exclusiva situat in Municipiul B, prin contractul de vanzare cumparare autentificat, fiului si respectiv norei sale, NT si NM, pentru pretul de 5000 lei, suma la care s-a adaugat, potrivit declaratiilor martorilor FM, f- 146, VD, f-164 si in mod special CA, f- 148 , persoana care a locuit cu chirie in garsoniera fiului paratei, chiria incasata de parata dupa inchirierea garsonierei fiului paratei.
     Martorii propusi de fiii din prima casatorie a defunctului nu au avut cunostinta de chiria incasata de parata pe aceasta garsoniera, nedeclarand nimic in acest sens.
    Ceea ce este de remarcat insa, este faptul ca toate aceste venituri au fost folosite, atat de defunct , cat si de parata reclamanta in finalizarea acestui imobil , ce a fost vandut in anul 2006, si pe care s-a incasat suma de 140000 lei, suma ce a fost incasata de defunct cu sotia sa, chiar daca vanzarea s-a facut de catre nora paratei, NM, prin contractul de vanzare cumparare, autentificat, f- 8.
    Insasi parata-reclamanta a recunoscut in actiunea conexa, ca sporul de valoare a imobilului, dat fiind imbunatatirile aduse de soti, reprezinta ? din valoarea imobilului obtinuta la vanzare, restul de ? reprezentand bunul propriu al defunctului.
    Instanta va retine ca pret al vanzarii acestui imobil suma de 140000 lei, chiar daca in contractul de vanzare cumparare, a fost inscrisa suma de 25000 lei, pe de o parte pentru ca este de notorietate ca pretul unui asemenea imobil la momentul anului 2006 nu putea fi de 25000 de lei, aceasta suma fiind inscrisa de parti pentru reducerea taxelor aferente vanzarii, iar pe de alta parte, insasi martorul propus de reclamanta RC, FC, f- 144, a declarat ca imobilul a fost vandut cu suma de 160000 lei.
    Insasi parata reclamanta, RA, recunoaste ca ? din acest imobil a fost bunul propriu al defunctului si nu a facut nicio dovada a faptului ca jumatate din pretul incasat pe imobil a fost dat de defunct fiilor sai din cealalta casatorie, dovada pe care nici nu avea cum sa o faca atata timp cat chiar ea recunoaste si din probe reiese, ca intre defunct si fii sai nu a existat o relatie apropiata in timpul casatoriei lor.
    Dupa vanzarea imobilului din com. M, defunctul impreuna cu sotia, respectiv parata RA, au cumparat, ca bun comun, apartamentul situat in Mun. B, , in baza contractului de vanzare cumparare.
     Instanta apreciaza ca intreg pretul incasat de defunct pe imobil a fost folosit pentru achizitionarea apartamentului bun comun si a bunurilor mobile, astfel ca  defunctul are o cota de ? , cota de bun propriu astfel cum a recunoscut si parata, la care se adauga ? din ? cota sa de bun comun din cealalta jumatate, in total are o cota de 75% din apartament si bunurile comune mobile.
    Aceasta concluzie a fost trasa pentru aceleasi motive pentru care instanta a apreciat ca pretul imobilului de la M a fost de 140000 lei. Astfel si imobilul apartament achizitionat de defunct cu sotia , la momentul anului 2006, in zona S, nu avea cum sa fie achizitionat la pretul de 26000 lei ( de observat similitudinea pretului inscris la casa de la M cu apartamentul), un asemenea apartament la pretul pietii fiind vandut intre 100000  si 120000 lei, restul sumei pana la 140000 lei fiind folosita pentru imbunatatirile aduse apartamentului si recunoscute de parti.
    Nu poate fi retinuta sustinerea paratei, potrivit careia cu jumatate din pretul incasat pe imobilul casa de locuit situat in M, respectiv suma de 70000 lei s-a cumparat apartamentul si bunurile mobile ulterioare, intrucat , astfel cum s-a retinut mai sus, un asemenea apartament, intr-o asemenea zona, nu putea fi achizitionat la pretul inscris in contract, pretul pietii fiind cel inscris mai sus.
    Dealtfel sumele pe care parata a sustinut ca le-a avut, respectiv contravaloarea apartamentului detinut inaintea cu defunctul si celelalte sume chiria si pensia, insasi parata a sustinut ca au fost folosite in terminarea imobilului de la M. Si in conditiile in care copii defunctului au exprimat dubii cu privire la pretul incasat de parata de la fiul ei pe apartament, in situatia in care se poate observa ca parata a incercat sa-si favorizeze fiul si prin incheierea contractului de intretinere de catre defunct, cu acelasi fiu al defunctei, autentificat, daca sumele au fost incasate, ele au fost folosite la terminarea imobilului, casa de locuit situat in com. M, jud. B.
    Instanta a retinut faptul ca restul pretului incasat de parti pe imobilul de la M a fost folosit pentru imbunatatirile de la apartament si pentru achizitionarea bunurilor mobile, intrucat asa cum se poate observa, din toate probele administrate in cauza, atat declaratiile de martori, cat si inscrisurile depuse la dosar, apartamentul a fost renovat, iar bunurile mobile au fost achizitionate, dupa cumpararea apartamentului.
    Cat priveste bunurile mobile, instanta le va retine pe urmatoarele, in cotele expuse mai sus, pentru motivele de mai sus :
    Bunurile mobile indicate de defunct in actiunea introductiva vor fi retinute in integralitate, intrucat parata reclamanta nu le-a contestat. Posesia acestora, insa va fi retinuta ca fiind in apartamentul bun comun, acolo unde au ramas dupa ce parata reclamanta a parasit domiciliul comun, astfel cum a recunoscut la interogatoriu si reclamanta RC, f- 135.
    Nu vor fi retinute la masa partajabila: un lantisor de aur, cercei aur, un inel de aur, acestea nefiind cantitati de aur ce au fot achizitionate, in vederea tezaurizarii, de catre fostii soti si nici obiectele de imbracaminte: caciula, haina de blana, cojoc, haina scurta din piele, opt costume diferite, acestea fiind bunuri de uz personal al paratei, ce nu au caracter de bunuri comune, potrivit art. 31 lit c din codul familiei.
    Din masa bunurilor mobile comune, solicitate de parata reclamanta, instanta va retine urmatoarele:
    Se va retine setul hol Alina, compus din canapea, 2 fotolii si masa de 12 persoane, intrucat, desi defunctul nu le-a inscris printre bunurile mobile, iar copii acestuia nu au recunoscut a fi existat decat canapeaua si cele doua fotolii, ( interogatorii DM, f- 131, RC, f- 134), din factura fiscala din 6.06.2006, f-92, reiese ca a fost achizitionat un hol Alina si o masa telescopica. Vitrina a fost recunoscuta a fi existat de cele doua fiice ale defunctului, mai sus mentionate, f- 131, 134, la fel sifonierul in doua usi, sifonierul in 3 usi, cuierul, 2 corpuri baie, 2 comode TV, doua lustre, doua carpete, canapea dormitor, 2 televizoare, combina frigorifica, aragaz, hota, 2 perdele, 2 galerii, set plusat, masa bucatarie si 4 scaune, 2 dulapuri suspendate, noptiera, suport incaltaminte, suport aragaz.
    Cele 6 scaune tapitate au fost achizitionate cu factura, masina de spalat a fost achizitionata cu factura din 24.06.2006, f-90, alaturi de combina, aragaz si aspirator.
    Va fi retinut doar un covor persan si nu doua, asa cum a solicitat parata reclamanta, intrucat aceasta nu a dovedit existenta a doua covoare  si doar 6 tablouri, in loc de 7, pentru acelasi motiv, fiicele defunctului recunoscand la interogatoriu, f-131, 134, doar un covor si 6 tablouri.
    Va fi retinuta si bicicleta solicitata in cererea completatoare de parata, intrucat din factura  din 29.08.2006, f- 85, reiese ca aceasta bicicleta a fost achizitionata de defunct in timpul convietuirii cu parata.
    Nu va fi retinuta la masa partajabila suma de 13000 lei, intrucat, este de observat ca toate imbunatatirile efectuate de fostii soti la apartament au fost efectuate intr-o perioada de un an, din mai 2006, pana in mai 2007, cand partile s-au despartit in fapt, perioada in care au fost achizitionate si bunurile mobile de mai sus, conform facturilor si chitantelor f-79-93, astfel efortul financiar al sotilor a fost deosebit, iar economiile pe care le-au avut au fost inglobate in cadrul imobilului ce l-au vandut, asa cum parata le descrie evolutiv in timp si cum relateaza si martorii propusi de catre ea nominalizati mai sus, astfel incat nu aveau cum acestia sa economiseasca aceasta suma de bani, fiind folosit la toate cele expuse mai sus pretul incasat pe casa.
    Singurii martori care precizeaza ca la despartirea celor doi soti exista o suma de bani de 13000 lei sunt FM si VD, f-146 si 164, declaratii pe care instanta le apreciaza ca fiind subiective, in contextul tuturor celorlalte probe administrate in cauza, necoroborandu-se cu acestea si nefiind conforme cu cheltuielile efectuate de parti.
    Instanta va respinge capatul de cerere privind constatarea ca bunuri proprii ale defunctului a 1000 kg materiale feroase, 3 m.c. scandura, 3 mese de 12 persoane, un butoi 400 litri de fag, hambar din pal si grinzi, 40 buc. Grinzi si capriori, intrucat reclamanta nu a dovedit ca aceste bunuri au fost ale defunctului.
    Coroborand probele administrate in cauza si fata de cele retinute mai sus, instanta, prin  incheierea de admitere in principiu din l4.02.2008 a admis in parte, in principiu, actiunea astfel cum a fost precizata si completata, formulata de RG, decedat la data de 10.08.2007 si continuata de RC, cererea reconventionala, astfel cum a fost precizata, formulata de   paratii RG, RI si DM si actiunea conexa, astfel cum a fost precizata si modificata.
    A  declarat deschisa succesiunea defunctului RG, decedat la data de 10.08.2007, fost cu ultim domiciliu in B.
    A constatat ca de pe urma acestuia au ramas ca mostenitori: RC, in calitate de fiica, mostenitoare testamentara, cu o cota de 49/128, R G, RI si DM, in calitate de fii, fiecare cu cate o cota de 21/128 si RA, in calitate de sotie supravietuitoare, cu o cota de 1/8, din masa succesorala formata din cota de 75% din urmatoarele bunuri: apartamentul situat in B, un set “Alina" hol, compus din canapea, 2 fotolii, masa de 12 persoane, vitrina, sifonier in doua usi, sifonier in 3 usi, cuier, 6 scaune tapitate, 2 corpuri baie, 2 comode TV, 2 lustre, 1 covor persan, 2 carpete, canapea dormitor, 2 TV, combina frigorifica, aragaz, hota, masina de spalat, aspirator, 2 perdele, 2 galerii, set plusat cuvertura si huse fotolii, masa bucatarie cu 4 scaune, 2 dulapuri suspendate, noptiera, suport incaltaminte, suport aragaz, 6 tablouri, bicicleta, un ceas perete, o plapuma, 4 paturi, 4 lenjerii pat, 2 cearceafuri plapuma, 2 seturi complete pentru pat, 4 perne mari, 4 perne mici, un covor iuta, 2 servicii cafea, 3 servicii pahare, un set serviciu farfurii  - 6 persoane, 2 fete de masa, trei platouri , 2 tavi inox, 10 mileuri, opt bibelouri, 3 seturi tacamuri, 4 oale inox, 2 oale emailate, 2 cratiti din teflon , 4 cani inox, 2 vaze, o papusa, un fier de calcat, restul de 25%, fiind cota de bun comun a sotiei supravietuitoare- RA.
    A  respins capatul de cerere  privind constatarea ca bunuri proprii ale defunctului a urmatoarelor bunuri mobile: 1000 kg materiale feroase, 3 m.c. scandura, 3 mese de 12 persoane, un butoi 400 litri de fag, hambar din pal si grinzi, 40 buc. grinzi si capriori.
    Au fost numiti experti constructor si merceolog,  in cauza fiind efectuate rapoartele de expetiza - expert Poncea  Andronescu Stroe, constructii si  Radu Gabriela, merceologie.
    Impotriva  raportului de expertiza - constructii, efectuat de expertul Poncea Andronescu Stroe, parata-reclamanta  RA   a formulat obiectiuni, in sensul ca valoarea stabilita apartamentului nu este conforma cu pretul de circulatie pe piata libera  a apartamentelor cu doua camere, acesta din urma fiind  subevaluat.
    Impotriva raportului de expertiza merceologie - expert Radu Gabriela,   au formulat obiectiuni atat reclamanta, cat si paratii RG, RI si DM,  apreciind ca valorile bunurilor  sunt mult mai mici  decat valoarea reala a lor,  iar modalitatea de impartire in  loturi nu a fost   echitabila, in sensul ca le-au  fost incluse in lot  foarte multe bunuri din cele care nu se mai regasesc in  fizic, fiind in acest fel prejudiciati.
    Instanta a admis  obiectiunile formulate de parti,  dispunand refacerea rapoartelor de expertiza,   expertul constructii - urmand  sa stabileasca valoarea reala de circulatie a imobilului, iar  expertul merceologie -  sa  precizeze daca valorile mentionate in raport  sunt valorile de circulatie,  la care s-au aplicat gradul de  uzura si sa se efectueze si o alta varianta de lotizare  in care bunurile ce nu se mai regasesc in fizic  si au fost  retinute in incheierea de admitere in principiu, sa fie repartizate in mod egal in toate  loturile.
    Expertul constructii Poncea Andronescu  Stoe  a  refacut raportul de  expertiza, stabilind fara nici o motivatie  ca pretul initial indicat de el, al apartamentului, de 58937,70 lei nu a fost corect,  pretul de circulatie  al apartamentului fiind de  65.950 lei.
    Si asupra acestui raport de  expertiza parata-reclamanta RA a formulat obiectiuni,  apreciind ca  si aceasta valoare a apartamentului, stabilita de expert, este mult  sub pretul pietii unui asemenea imobil,  obiectiuni care au fost admise  de instanta  ca fiind intemeiate, intrucat, in mod  cert, din practica instantei, precum si din preturile  practicate pe piata  libera, valoarea de  circulatie a unui asemenea imobil nu putea fi  de 65.950 lei.
    S-a numit un alt expert constructor pentru evaluarea si lotizarea imobilului retinut in incheierea de admitere in principiu,  in cauza fiind efectuat  raportul de expertiza expert Petrachescu Marian,  asupra caruia reclamanta a formulat obiectiuni, apreciind ca  apartamentul a fost supraevaluat,  obiectiuni ce au fost respinse de catre instanta, motivat de faptul ca  valoarea  de 122.870 lei  reprezinta pretul de circulatie actual al unui asemenea imobil.
    Cat priveste  refacerea la raportul de expertiza  merceologie, efectuata de catre expert  Radu Gabriela - filele  267, 268,  partile nu au formulat obiectiuni.
    Fata de cele retinute mai sus,  instanta in baza art. 728 , 673 ind. 10/4 Cod pr.civ., urmeaza  a  admite in parte actiunea, astfel cum a fost precizata si completata, formulata de RG, decedat la l0.08.2007 si continuata de  RC, a admite in parte  cererea reconventionala, astfel cum a fost precizata, formulata de  RG, RI si DM, a  admite  in parte actiunea  conexa, astfel cum a fost precizata si modificata.
  Se va dispune iesirea din indiviziune a partilor prin omologarea  raportului de expertiza expert Petrachescu Marian, in varianta unica si a raportului de expertiza expert Radu Gabriela - in varianta a III-a, filele  267 -  268, atribuind partilor loturile propuse.
      La stabilirea acestor variante,   instanta a avut  in vedere dispozitiile art. 741 Cod civil, precum si faptul ca   vointa defunctului a fost ca imobilului sa apartina  fiicei  sale  RC,  iar in ceea ce priveste  bunurile mobile  s-a efectuat o judicioasa partajare in natura a acestora.
     Se va respinge  capatul de cerere privind  constatarea ca  bunurii proprii ale defunctului a urmatoarelor bunuri mobile: l000 kg materiale feroase, 3 m.c. scandura, 3 mese de l2 persoane, un butoi de 400 l din fag,  hambar din pal si grinzi, 40 buc. grinzi si capriori.
     Se vor compenseaza cheltuielile de judecata.