Nuda proprietate dobandita prin contractul incheiat, nu-i confera paratei (pe toata durata fiintarii dreptului de uzufruct constituit in favoarea reclamantului) un drept locativ propriu cu privire la imobilul in discutie, iar imbunatatirile aduse ace...

           Nuda proprietate dobandita prin contractul incheiat, nu-i confera paratei (pe toata durata fiintarii dreptului de uzufruct constituit in favoarea reclamantului) un drept locativ propriu cu privire la imobilul in discutie, iar imbunatatirile aduse acestuia nu-i schimba natura juridica de bun propriu al celuilalt sot, deoarece constituie bun comun doar sporul de valoare.

           Participarea sotului neproprietar la imbunatatirile sau reparatiile ce se fac unui imobil care, fiind bun propriu al celuilalt sot, este proprietatea exclusiva a acestuia, nu duce la schimbarea naturii juridice a bunului prin transformarea sa din bun propriu in bun comun. Ceea ce constituie bun comun este numai sporul de valoare pe care 1-a dobandit bunul propriu ca urmare a imbunatatirilor si reparatiilor efectuate in timpul casatoriei.
       Pentru apararea drepturilor uzufructuarului nu era necesara introducerea vreunei actiuni confesorii ori posesorii din moment ce legea nu limiteaza mijloacele de aparare ale drepturilor uzufructuarului la anumite actiuni,ceea ce inseamna ca acesta poate sa solicite si evacuarea oricarei persoane, chiar a nudului proprietar in cazul in care-i incalca linistita folosinta a bunului dat in uzufruct,  in acest sens fiind prevederile art.539 alin.1Cod civil ce arata neechivoc faptul ca proprietarul nu poate prin faptul sau in nici un chip vatama drepturile uzufructuarului.               Judecatoria Bistrita - sectia civila, sentinta civila nr. 2322/2012                Prin  sentinta civila nr. 2322/2012 pronuntata de Judecatoria Bistrita a fost admisa in parte actiunea civila principala formulata de reclamantul IZF, impotriva paratei PC si in consecinta:
       S-a constatat ca au calitate de bun comun, prin dobandirea in timpul casatoriei, cu o contributie a reclamantului de 80 % si a paratei de 20 %, urmatoarele bunuri, in valoare totala de 10.055 lei:
       1.contravaloarea imbunatatirilor la balconul apartamentului paratei de la domiciliul comun, inclusiv montat gresie si faianta, in valoare de 800 lei;
       2. schimbat instalatia pentru incalzire de doua ori, prima data din PVC si a doua oara din tevi de cupru, in valoare de 650 lei;
       3. montat termoteca pe gaz, in valoare de 680 lei;
       4.contravaloarea materialelor si a manoperei necesare pentru schimbarea instalatiei sanitare, pus gresie si faianta in baie, schimbat obiectele sanitare, chiuveta, suporti pentru prosoape, vana, in valoare de 2.050 lei;
       5.contravaloare lucrari de imbunatatire pe hol, pus gresie si faianta pe un perete, in valoare de 570 lei;
       6.masina de spalat rufe automata, in valoare de 825 lei;
       7.aragaz cu patru ochiuri, in valoare de 840 lei;
       8.lada frigorifica cu 7 sertare, in valoare de 700 lei;
       9. televizor color mic, in valoare de 250 lei;
       10.radiocasetofon, in valoare de 220 lei;
       11.cuptor cu microunde, in valoare de 200 lei;
       12. mobila de bucatarie formata din patru corpuri suspendate, corpuri in partea de jos, coltar pentru flori cu 4 plite, masca pentru termoteca, in valoare de 2.270 lei;
       13. un corp mobila pe hol, in valoare de 90 lei.
       S-a dispus partajarea judecatoreasca a bunurilor mai sus aratate, in natura, prin formarea de loturi astfel:
       Lotul nr.1 - format din bunurile mobile de sub nr.6: masina de spalat in valoare de 825 lei, nr.7 - lada frigorifica, in valoare de 700 lei; nr.11 - cuptorul cu microunde in valoare de 200 lei, nr.12.- mobila de bucatarie in valoare de 2.270 lei si nr. 13. - corp mobila de pe hol, in valoare de 90 lei, toate in valoare de 4.085 lei , care se atribuie reclamantului si
       Lotul nr. 2 - format din celelalte bunuri mobile, respectiv de sub nr. 1-5, respectiv 8-10, in valoare totala de 5.970 lei, care se atribuie paratei.
       Pentru egalizarea valorica a loturilor astfel formate, a fost obligata parata sa achite reclamantului o sulta compensatoare in suma de 3.959 lei.
       S-a dispus evacuarea paratei din apartamentul situat in municipiul Bistrita si a fost obligata sa lase reclamantului linistita posesia si folosinta pentru perioada in care acesta are drept de uzufruct viager asupra imobilului sus amintit.
       A fost respinsa ca neintemeiata cererea reconventionala completata si formulata de parata-reclamanta reconventionala .
       A fost obligata parata sa achite reclamantului 1/2-a parte din contravaloarea cheltuielilor de judecata aferente prezentului proces,respectiv suma de 659 lei.
Pentru pronuntarea acestei sentinte, prima instanta pe baza probatoriului administrat, a retinut urmatoarele.
     Reclamantul a fost casatorit cu parata in perioada 28.10.2000 - 12.03.2009, cand prin sentinta 1387/2009 s-a pronuntat divortul lor (f.7,8). Anterior incheierii casatoriei era proprietarul exclusiv al apartamentului nr.3 din blocul B 4 de pe str. Artarilor si la data de 4.10.2000 a  incheiat cu parata un contract de vanzare-cumparare prin care a devenit proprietara, iar reclamantului i-a revenit un drept de uzufruct viager, potrivit contractului autentificat sub nr. 946/2000 de BNP MD (fila 9).
       Deoarece parata este proprietara exclusiva a apartamentului in discutie reclamantul a solicitat a se cuprinde in masa bunurilor comune si imbunatatirile pe care el le-a facut la apartament.
       Analizand actul incheiat intre parti, instanta de fond a constatat ca punctul 3 din contract contine o clauza prin care reclamantul, in calitate de vanzator, isi rezerva dreptul de uzufruct viager, drept intabulat in CF in favoarea acestuia, alaturi de sarcina intretinerii viagere, potrivit extrasului de CF de la fila 10 din dosar.
           Prin urmare, in acord cu prevederilor art. 517 C.civ., reclamantul uzufructuar este titularul unui drept real in temeiul caruia exercita atributele usus si fructus asupra bunului care formeaza obiectul dreptului sau.
            Din aceasta perspectiva, analizand continutul clauzei convenite de parti, asa cum a fost ea reprodusa la punctul 3 din contract, este neindoielnic ca obiectul material al dreptului de uzufruct nu este reprezentat doar de o parte a imobilului transmis in proprietate intretinatorilor, ci de imobilul apartament privit in integralitatea componentei sale.
           Este real ca la punctul 4 din acelasi contract se mentioneaza ca imobilul se preda in folosinta intretinatorilor liber de orice sarcini, ceea ce insa nu echivaleaza cu limitarea dreptului de uzufruct constituit in favoarea reclamantului. Utilizarea formulei tipizate din contractele translative de proprietate autentificate notarial nu semnifica decat preluarea bunului in proprietate, insa dreptul astfel transmis fiind dezmembrat, ii confera paratei doar atributele nudei proprietati, ce exclud posibilitatea de a ingera in drepturile uzufructuarului, acesta din urma fiind singurul indreptatit la folosinta bunului si la culegerea fructelor.
           A acredita teza avansata de parata cu privire la interpretarea punctului 4 din contract in sensul unei clauze ce ar impune un drept comun de folosinta a bunului, atat in favoarea uzufructuarului, cat si a nudului proprietar, ar insemna, in lipsa unor prevederi exprese, clare si lipsite de echivoc a partilor cu privire la modul de exercitare a asa-zisei folosinte comune, golirea de insasi continutul sau si de atributele sale a dreptului de uzufruct a carui constituire este de necontestat.
         Asadar, nuda proprietate dobandita prin contractul incheiat, nu-i confera paratei (pe toata durata fiintarii dreptului de uzufruct constituit in favoarea reclamantului) un drept locativ propriu cu privire la imobilul in discutie, pe care sa-l poata opune cu succes uzufructuarei, una dintre obligatiile corelative pe care si le-a asumat prin contract fiind si aceea ce decurge din caracterul juridic al dreptului de uzufruct la a carui constituire a consfintit, respectiv aceea negativa de a nu stanjeni exercitarea de catre uzufructuar a drepturilor sale.
        In privinta apararilor formulate de parata in sensul inadmisibilitatii valorificarii dreptului reclamantului asupra imbunatatirilor aduse imobilului in cadrul procesual ales si posibilitatea de a solicita aceste drepturi doar pe calea unei actiuni in desfiintarea contractului in discutie, acestea sunt nefondate, principiul disponibilitatii ce guverneaza atat raporturile juridice de drept material, cat si cele de drept procesual civil, conferindu-i reclamantului dreptul de a opta intre multiplele actiuni (reale sau personale) ce permit apararea intereselor sale legitime.
         Cum parata nu justifica un drept locativ propriu, instanta, avand in vedere dispozitiile legale mai sus invocate, a admis cererea formulata de reclamant si, pe cale de consecinta, a dispus evacuarea paratei din imobil.
          Corespunzator atributelor de posesie si folosinta din continutul dreptului sau, uzufructuarul are dreptul exclusiv de a obtine posesia bunului, de a o exercita pasnic si nestingherit si dreptul de a folosi exclusiv bunul si de a-i culege fructele in deplina proprietate in conformitate cu dispozitiile art. 521-538 Cod civil.
           Potrivit dispozitiilor art. 539 Cod civil, proprietarul nu poate prin faptul sau nici cu orice chip vatama drepturile uzufructuarului. Nudul proprietar are asupra bunului doar dreptul de dispozitie, fiind obligat sa respecte dreptul de uzufruct pana la stingerea lui. Astfel, uzufructuarul reclamant isi poate apara dreptul exclusiv de posesie si folosinta asupra imobilului inclusiv pe calea actiunii in evacuare a paratei -nuda proprietara fara sa justifice acest fapt.
         Prin urmare, instanta nu are obligatia de a cerceta care este motivul pentru care solicita reclamantul evacuarea, respectiv nu prezinta relevanta in speta daca exista sau nu culpa din partea nudului proprietar, intrucat acesta din urma este obligat sa respecte dreptul de uzufruct al reclamantului.
         Nuda proprietara a fost tolerata in imobilul asupra caruia reclamantul are un drept de uzufruct viager cu atat mai mult cu cat si dupa pronuntarea divortului parata a mai locuit in imobil impreuna cu copilul sau, asa cum de fapt sustine chiar ea in apararile sale.Ca atare,  este dreptul uzufructuarului de a folosi bunul in mod exclusiv si de a solicita instantei obligarea nudului proprietar, adica a paratei sa-i respecte acest drept, chiar prin evacuarea ei din imobil.
         In privinta valorii imbunatatirilor si amenajarilor aduse de catre reclamant in timpul casatoriei cu parata asupra imobilului, al carui nud proprietar este parata poate constitui bun comun al sotilor daca acestea au fost facute in timpul casatoriei.
          In atare situatie, dreptul de creanta al sotului neproprietar cu privire la valoarea imbunatatirilor si amenajarilor poate fi valorificat odata cu partajarea bunurilor comune, cand se poate cunoaste cota de contributie a fiecaruia.
         Conform art.30 din Codul familiei, bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale acestora, prin dispozitiile art. 31 fiind determinate limitativ categoriile de bunuri proprii ale fiecaruia dintre soti. In temeiul acestor dispozitii legale, un bun devine comun al sotilor in masura in care este dobandit de oricare dintre acestia in timpul casatoriei, adica de la momentul incheierii respectivei casatorii ce se identifica prin constatarea existentei consimtamantul viitorilor soti de catre delegatul de stare civila, care ii declara casatoriti, si pana la data cand hotararea de divort ramane definitiva, deoarece casatoria se considera desfacuta de la aceasta data conform art. 39 din Codul familiei.
              Participarea sotului neproprietar la imbunatatirile sau reparatiile ce se fac unui imobil care, fiind bun propriu al celuilalt sot, este proprietatea exclusiva a acestuia, nu duce la schimbarea naturii juridice a bunului prin transformarea sa din bun propriu in bun comun. Un asemenea bun, cu toate imbunatatirile sau reparatiile ce i s-au facut, nu poate fi considerat bun dobandit in timpul casatoriei si deci nu poate intra in prevederile art. 30 din Codul familiei. Ceea ce constituie bun comun este numai sporul de valoare pe care 1-a dobandit bunul propriu ca urmare a imbunatatirilor si reparatiilor efectuate in timpul casatoriei.
          Din intreg probatoriul administrat in cauza, respectiv interogatoriile partilor, actele dosarului, declaratiile martorilor si expertiza tehnica efectuata in cauza de expertul MN s-a dovedit ca au calitate de bun comun urmatoarele bunuri: 1.contravaloarea imbunatatirilor la balconul apartamentului paratei de la domiciliul comun, inclusiv montat gresie si faianta, in valoare de 800 lei;
       2. schimbat instalatia pentru incalzire de doua ori, prima data din PVC si a doua oara din tevi de cupru, in valoare de 650 lei;
       3. montat termoteca pe gaz, in valoare de 680 lei;
       4.contravaloarea materialelor si a manoperei necesare pentru schimbarea instalatiei sanitare, pus gresie si faianta in baie, schimbat obiectele sanitare, chiuveta, suporti pentru prosoape, vana, in valoare de 2.050 lei;
       5.contravaloare lucrari de imbunatatire pe hol, pus gresie si faianta pe un perete, in valoare de 570 lei;
       6.masina de spalat rufe automata, in valoare de 825 lei;
       7.aragaz cu patru ochiuri, in valoare de 840 lei;
       8.lada frigorifica cu 7 sertare, in valoare de 700 lei;
       9. televizor color mic, in valoare de 250 lei;
       10.radiocasetofon, in valoare de 220 lei;
       11.cuptor cu microunde, in valoare de 200 lei;
       12. mobila de bucatarie formata din patru corpuri suspendate, corpuri in partea de jos, coltar pentru flori cu 4 plite, masca pentru termoteca, in valoare de 2.270 lei;
       13. un corp mobila pe hol, in valoare de 90 lei, in valoare totala de 10.055 lei.
       La dobandirea acestor bunuri reclamantul are o contributie de 80%, deoarece a fost plecat in strainatate si lunar ii trimitea paratei sume in euro, din care a cumparat bunurile aratate.
       Acest fapt este confirmat prin inscrisurile depuse de reclamant, de expediere prin WU din Spania, catre parata a unui total de 2.769 euro. care depaseste valoarea totala a bunurilor comune. In ce priveste veniturile realizate de reclamant in Spania, a depus la dosar acte justificative.
       Potrivit principiului conform caruia nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune, in baza art. 728 din C.civil raportat la art. 673 indice 1 si urm. Din C.pr.civ. s-a dispus partajarea judecatoreasca a bunurilor mai sus aratate, in natura, prin formarea de loturi astfel:
       Lotul nr.1 - format din bunurile mobile de sub nr.6: masina de spalat in valoare de 825 lei, nr.7 - lada frigorifica, in valoare de 700 lei; nr.11 - cuptorul cu microunde in valoare de 200 lei, nr.12.- mobila de bucatarie in valoare de 2.270 lei si nr. 13. - corp mobila de pe hol, in valoare de 90 lei, toate in valoare de 4.085 lei , care s-a atribuit reclamantului si
       Lotul nr. 2 - format din celelalte bunuri mobile, respectiv de sub nr. 1-5, respectiv 8-10, in valoare totala de 5.970 lei, care se va atribui paratei.
       Pentru egalizarea valorica a loturilor astfel formate, va fi obligata parata sa achite reclamantului o sulta compensatoare in suma de 3.959 lei.
       In temeiul disp. art. 517 si 539 din Cod civil s-a dispus evacuarea paratei din apartamentul situat in municipiul Bistrita, str. Artarilor, Bl. 34, sc. A, ap. 3 si va fi  obligata sa lase reclamantului linistita posesia si folosinta pentru perioada in care acesta are drept de uzufruct viager asupra imobilului sus amintit.
       Referitor la cererea reconventionala completata si formulata de parata-reclamanta reconventionala, instanta de fond a respins-o ca neintemeiata, conform argumentelor ce se vor expune in continuare.
       Parata in concluziile scrise a confirmat sustinerile reclamantului asupra imbunatatirilor constatate de expert si evaluate de acesta, insa a sustinut ca reclamantul nu a avut o contributie mai mare la dobandirea acestora, consemnand ca "Pe perioada convietuirii la apartament s-au adus unele imbunatatiri, cele mentionate si evaluate. Imbunatatirile sunt evaluate si intra in valoarea apartamentului motiv pentru care nu am negat existenta lor si am fost de acord sa se constate". Cota de contributie mai mare la dobandirea acestora este justificata atat de inscrisurile ce reprezinta dovada veniturilor realizate de reclamant in Spania (filele 13-18), precum si a declaratiilor martorilor (filele 63,64, 104-105, 136-137).
            Referitor la incetarea uzufructului, parata-reclamanta reconventionala  invocand disp.art.558 cod civil in vigoare la acea data, acum art. 747 cod civil (pentru abuz de folosinta), instanta de fond a respins aceasta cerere, conform considerentelor mai sus expuse, in sensul ca aceasta a avut doar situatia de tolerata dupa divort si este dreptul uzufructuarului de a folosi bunul in mod exclusiv si de a solicita instantei obligarea nudului proprietar, adica a paratei sa-i respecte acest drept, chiar prin evacuarea ei din imobil.
       In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, fata de solutia admiterii in parte a actiunii principale si a respingerii cererii reconventionale, conform art. 274 Cod procedura civila, a fost obligata parata sa achite reclamantului 1/2-a parte din contravaloarea cheltuielilor de judecata aferente prezentului proces, respectiv suma de 659 lei.
       Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat recurs parata reclamanta reconventionala solicitand modificarea sentintei atacate in sensul admiterii in parte a actiunii si admiterea cererii reconventionale si compensarea cheltuielilor la fondul cauzei, cu cheltuieli de judecata in recurs.
       In motivarea recursului a fost criticata sentinta ca netemeinica si nelegala sub mai multe aspecte.
       In primul rand, s-a sustinut ca nelegal instanta de fond a stabilit cotele de contributie a partilor ca fiind de 80% pentru reclamant si doar 20% pentru parata. In acest sens a aratat ca nu s-a indicat cum s-a stabilit acest procent, veniturile banesti dovedite de reclamant in cuantum total de 2769 euro au fost folosite si pentru cheltuielile familiei sale, pe de o parte, iar pe de alta parte, si parata a realizat venituri in sensul ca atat timp cat reclamantul era plecat in strainatate parata singura s-a ocupat de nevoile familiei si cresterea copilului, munca in gospodarie si pentru cresterea copiilor fiind echivalate cu munca productiva.
       O alta critica adusa sentintei s-a referit la introducerea in mod gresit in masa bunurilor comune a doua instalatii pentru incalzire, prima din PVC si a doua din tevi de cupru, in valoare de 650 lei, ori daca cea din PVC a fost inlocuita cu cea din cupru  prima nu mai poate fi supusa partajului. O alta scapare a instantei este determinarea bunurilor comune in sensul ca nu operatiunea de schimbare a instalatiei o partajeaza ci instalatia propriu zisa, situatie similara si la montarea termotecii, sustinand ca nu ii pot fi atribuite schimbarea instalatiei si montarea termotecii. In concluzie, a sustinut ca solutia pronuntata este deficitara si se impune retinerea unei cote de contributie egale la dobandirea bunurilor comune.
       O alta critica se refera la respingerea actiunii reconventionale, cu toate ca se impunea a fi admisa, deoarece paratul a afirmat ca bunurile au fost insusite de reclamanta in intampinare ceea ce echivaleaza cu recunoasterea existentei si calitatii de bunuri comune ale acestora.
       A mai aratat ca petitul de evacuare trebuie respins ca neintemeiat si nelegal. In acest sens a aratat ca pentru apararea dreptului de uzufruct uzufructuarul are la dispozitie actiunea confesorie sau actiunea posesorie, ori nu a fost promovata acest gen de actiune. Pe de alta parte, nudul proprietar are un drept de posesie asupra imobilului, sens in care a facut trimitere la doctrina. In plus, i-au fost atribuite anumite bunuri mobile, imbunatatiri balcon, centrala termica, instalatii sanitare, imbunatatiri hol, fiindu-i recunoscut dreptul de proprietate exclusiva asupra acestora, dar instanta o impiedica sa exercite prerogativele pe care le confera acest drept atat timp cat nu locuieste in apartament.
       In drept, s-au invocat prevederile art.304 pct.7,9, art.304/1 Cod procedura civila.
       Recursul declarat a fost legal timbrat.
       Intimatul reclamant a depus la dosar intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecata in recurs f.11-13.
       In sustinerea acestei pozitii procesuale, intimatul a aratat ca in mod corect s-a stabilit cota de contributie a partilor, in realitate intimatul a trimis din strainatate mult mai multi bani prin diferite persoane, si ca instanta de fond a avut in vedere doar valoarea instalatiei de cupru, instanta avand in vedere sumele reprezentand contravaloarea instalatiilor facute la apartamentul proprietatea recurentei. In ce priveste cererea reconventionala s-a aratat ca recurenta nu a adus nici o dovada a existentei bunurilor indicate in cerere, iar luarea in considerare si a acelor bunuri ar inrautatii situatia recurentei prin obligarea unei sulte mai mari, ceea ce ar inadmisibil in lipsa recursului intimatului. Cererea de evacuare a fost legal admisa pentru ca tinand cont de prevederile art.534 Cod civil recurenta nu are nici un drept asupra apartamentului pe durata uzufructului, acesta trebuie sa lase linistita posesia si folosinta bunului respectiv. Chiar daca recurenta ramane nuda proprietara a apartamentului, drepturile sale de folosinta si posesie sunt limitate de drepturile uzufructuarului.
       Examinand sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs invocate dar si din oficiu potrivit art.304/1 Cod procedura civila, tribunalul a constatat ca nu exista temeiuri care sa atraga casarea ori modificarea sentintei atacate, aceasta fiind mentinuta in totalitate ca temeinica si legala.