Sarcina probei in plangerile contraventionale . Procesul-verbal de contraventie - "act de acuzare" sau mijloc de proba

       Sarcina probei in plangerile contraventionale . Procesul-verbal de contraventie - "act de acuzare" sau mijloc de proba.
       
       Curtea Europeana a Drepturilor Omului mentioneaza in mod expres ca prezumtia de nevinovatie nu este una absoluta, ca, de altfel, nici obligatia organului constatator de a suporta intreaga sarcina a probei. Procesul-verbal de contraventie nu este doar un "act de acuzare", asemanator rechizitoriului, ci si un mijloc de proba, forta probanta a  proceselor-verbale fiind lasata la latitudinea fiecarui sistem de drept, instantele avand insa obligatia de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci cand administreaza si apreciaza probatoriul.
        
        
       - Sentinta Civila nr. 1321/2010, Sectia Civila, Judecatoria Bistrita
       
       
       
       Prin plangerea contraventionala inregistrata la nr. de mai sus, petentul VE a solicitat, in principal, constatarea nulitatii procesului-verbal de contraventie seria CC nr. 2019625, incheiat la 23.01.2009 de Inspectoratul de Politie al Judetului Bistrita-Nasaud - Serviciul Politiei Rutiere, iar in subsidiar ca netemeinic, cu motivarea ca a fost sanctionat cu 540 lei amenda, 9 puncte de penalizare si ridicarea permisului, insa nu se face vinovat de savarsirea vreunei contraventii.
       Arata ca desi a consumat alcool la data de 23.01.2009, in momentul in care a fost oprit de organele de control, a raspuns in gluma intrebarilor agentului, iar acesta, luandu-l in serios, l-a testat cu aparatul de alcotest care a indicat o alcoolemie de 0,15 mg/l alcool pur in aerul expirat. Mai precizeaza petentul ca nu a avut timp sa mearga pentru  recoltarea de probe biologice, dar sustine ca aparatul etilotest utilizat nu functiona corespunzator.
       De asemenea, petentul arata ca procesul verbal este intocmit cu nerespectarea prevederilor art. 16 din OG 2/2001, in sensul ca din cuprinsul acestuia lipsesc datele de identificare ale sale, ocupatia si locul de munca, elemente care sunt de natura sa conduca la o justa apreciere a faptei.
       De altfel, agentul constatator a procedat la oprirea si testarea petentului fara a respecta prevederile art. 35 alin. 3 din acelasi act normativ, fapt ce duce la constatarea nulitatii procesului verbal de contraventie.
       Mai arata petentul faptul ca nu a mai fost sanctionat contraventional pentru conducere sub influenta alcoolului, solicitand astfel admiterea plangerii si anularea procesului verbal de contraventie.
Analizand din punct de vedere formal continutul procesului-verbal de contraventie, instanta a retinut ca acesta  cuprinde toate mentiunile obligatorii, fiind intocmit cu respectarea dispozitiilor art. l7 din OG 2/200l, neexistand motive de nulitate absoluta a acestuia si nici de anulabilitate, fiind corect intocmit.
Instanta a apreciat faptul ca in mod corect a fost retinuta in sarcina petentului savarsirea acestei contraventii, mai ales ca petentul nu a dovedit existenta unei alte stari de fapt decat cea mentionata in cuprinsul procesului-verbal, cu mentiunea ca si martorii audiati in cauza (f. 60, 6l) au relevat faptul ca in data respectiva era ziua petentului si ca inainte de a pleca dupa sotia sa la serviciu, acesta a "gustat" putin coniac, neputand face o apreciere exacta a cantitatii de alcool consumate.
De altfel, din cazierul auto, depus de intimat (f. l4-l5), a rezultat ca petentul nu este la prima abatere de acest gen.
       Curtea Europeana a Drepturilor Omului mentioneaza in mod expres ca prezumtia de nevinovatie nu este una absoluta, ca, de altfel, nici obligatia organului constatator de a suporta intreaga sarcina a probei. Limitele de apreciere mai largi sub aspectul respectarii prezumtiei de nevinovatie sunt justificate in masura in care Curtea a decis ca faptelor contraventionale le corespunde si o posibilitate de investigare mai restransa din partea autoritatilor, numarul acestora fiind extrem de mare.
       Procesul-verbal de contraventie nu este doar un "act de acuzare", asemanator rechizitoriului, ci si un mijloc de proba, forta probanta a  proceselor-verbale fiind lasata la latitudinea fiecarui sistem de drept, instantele avand insa obligatia de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci cand administreaza si apreciaza probatoriul.
       Textul art. 34 al.l din OG 2/200l, permite o interpretare in concordanta cu exigentele unui proces echitabil, din moment ce prevede ca instanta de judecata verifica legalitatea si temeinicia procesului-verbal de contraventie. Fara a stabili si vinovatia persoanei sanctionate, procesul-verbal dovedeste o situatie de fapt, care a dus la incheierea acestuia si care conduce in mod rezonabil la ridicarea unei acuzatii bazate pe imprejurari de fapt ce necesita explicatii fundamentate pe probe din partea celui sanctionat.
        Prin urmare, in speta (contraventia constand in fapte comisive de nerespectare a unor prevederi legale), sarcina probei este inversata prin mecanismul de functionare al prezumtiei simple (art. l203 C.civ.), astfel incat aceasta trece asupra partii impotriva careia a fost stabilita prezumtia. Acesta este un aspect distinct de aplicare automata a art. ll69 C.civ., care se refera la situatia in care se porneste de la ideea preconceputa, inainte de administrarea oricarei probe, ca actul sanctionator face dovada si a vinovatiei persoanei sanctionate.
Avand in vedere aspectele mentionate mai sus, instanta, in temeiul art. 34 din OG 2/200l, a respins plangerea petentului, ca fiind neintemeiata, mentinand totodata procesul-verbal, ca temeinic si legal.