minori si familie

INSTANTA
     Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei B la data de 03.08.2011 sub nr. X/189/2011, reclamantul X  a chemat in judecata pe parata A Z.A. X, solicitand instantei, pe cale de ordonanta presedintiala, ca prin hotararea ce o va pronunta, sa incuviinteze sa se deplaseze cu minorii in vizita la bunicii paterni in Palestina in luna august-septembrie 2011.
     In motivarea cererii in fapt, reclamantul a invederat instantei ca  din casatoria cu parata au rezultat minorii X Z cetatean romano-palestinian, nascut in Gaza, Palestina la data de 29.04.2005 si X Z cetatean romano-palestinian nascut in Gaza, Palestina la data de 05.08.2006. Reclamantul a aratat ca este medic farmacist, are loc de munca si a dobandit cetatenia romana in anul 2001. In anul 2004 s-a casatorit cu parata. In momentul izbucnirii razboiului dintre Palestina si Israel a adus pe parata si pe copii in Romania in mun. B. Dupa o perioada de timp, de comun acord, au hotarat  sa mearga la un unchi de al paratei in Suedia. Reclamantul a aratat ca a revenit in Romania, iar dupa cateva luni parata nu a fost de acord sa se intoarca in Romania, solicitand azil in Suedia. Reclamantul a aratat ca a formulat actiune pentru incredintarea minorilor spre crestere si educare inregistrata sub nr. de dosar X/189/2011 si cerere de incredintare a minorilor pe cale de ordonanta presedintiala, cerere care a fost admisa prin sentinta civila nr. X pronuntata de Judecatoria B la data de 06.06.2001 in dosarul nr. X/189/2011. In baza acestei sentinte apostilata si tradusa in limba suedeza, a mers in Suedia unde cu ajutorul autoritatilor romane si suedeze a reusit sa aduca minorii in Romania. Reclamantul a aratat ca in Palestina este mare sarbatoare, Ramadanul si ar dori sa mearga cu minorii la parintii sai, pe care nu i-a vazut de mai bine de un an. A precizat ca se va intoarce cu minorii pana la data de 05.09.2011 ca sa-i aduca inapoi la gradinita in B. A aratat reclamantul ca, solicitand intocmirea pasapoartelor minorilor, Serviciul de Pasapoarte V i-a solicitat o hotarare judecatoreasca prin care sa se mentioneze ca are dreptul sa circule cu minorii in strainatate, motiv pentru care a promovat prezenta actiune.
     In drept, a invocat dispozitiile art. 100, art. 42, art. 86 C. fam.
     Cererea de chemare in judecata a fost legal timbrata cu suma in cuantum de 10 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru, potrivit art.3 lit. b din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru si s-au aplicat timbre judiciare in valoare de 0,30 Ron, potrivit art.3 alin.1 din O.G. nr.32/1995 privind timbrul judiciar.
     B. Apararile formulate
     In temeiul art. 581 alin. 3 C. proc. civ. judecarea cauzei s-a facut fara citarea partilor. Parata nu s-a prezentat in fata instantei pentru a depune intampinare si a arata mijloacele de proba.
     C. Probe
     Reclamantul a depus la dosar copii de pe urmatoarele inscrisuri: carte de identitate (4), sentinta civila nr. X din data de 06.06.2011 pronuntata in dosarul nr. X/189/2011 (fila 6), certificate de nastere minori (filele 7-8), titluri de calatorie minori (filele 9-10), inscrisuri (fila 11-12).
     In cauza a fost administrata proba cu inscrisurile depuse la dosar.
     
     II. Solutia instantei
     Analizand ansamblul materialului probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:
     Reclamantul este casatorit cu parata, iar din casatorie au rezultat minorii: X Z cetatean romano-palestinian, nascut in Gaza, Palestina la data de 29.04.2005 si X Z cetatean romano-palestinian nascut in Gaza, Palestina la data de 05.08.2006.
     Sub nr. de dosar  X/189/2011 a fost inregistrata cererea prin care reclamantul a solicitat incredintarea minorilor spre crestere si educare nesolutionat de catre Judecatoria B.
     Prin sentinta nr. X din data de 06.06.2011 pronuntata de Judecatoria B in dosarul nr. X/189/2011, pe cale de ordonanta presedintiala s-a dispus incredintarea provizorie a minorilor catre reclamant pana la ramanerea definitiva a  dosarului de incredintare (nota prezentei instante de judecata).
In drept, potrivit art.581 alin.1 C.proc.civ. instanta va putea sa ordone masuri vremelnice, in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar putea pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.
     Din aceste dispozitii legale rezulta ca admisibilitatea ordonantei presedintiale presupune indeplinirea cumulativa a conditiilor referitoare la urgenta, caracter vremelnic si neprejudecarea fondului. Indeplinirea unei singure cerinte impuse de lege nu este suficienta pentru a deduce existenta ori pentru a complini absenta celorlalte conditii.
     Art. 581 alin. 1 C. proc civ. enumera categoriile generale de situatii caracterizate prin urgenta: pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari. Conditiile ordonantei presedintiale se  analizeaza in raport de circumstantele obiective ale spetei.
     Analizand indeplinirea conditiilor de admisibilitate mai sus mentionate, instanta apreciaza ca, in cauza, desi este indeplinita conditia vremelniciei (reclamantul a solicitat incuviintarea deplasarii in Palestina pe perioada august-septembrie 2011), nu este indeplinita conditia urgentei, intrucat nu s-a facut dovada existentei vreunei situatii caracterizate prin urgenta, ca masura ar fi necesara  pentru pastrarea unui drept care ar fi pagubit prin intarziere.
     Astfel, se retine ca reclamantul doreste sa mearga in perioada august -septembrie 2011 in vizita cu minorii la bunicii paterni din Palestina, intrucat in aceasta perioada in aceasta tara se desfasoara o mare sarbatoare, Ramadanul. Prin cererea de chemare in judecata (paragraf 12) reclamantul a aratat ca nu a fost sa-si viziteze parintii de mai bine de un an, iar prin cererea de preschimbare a termenului de judecata (fila 16) a invederat ca bunicii paterni nu au vazut minorii de aproximativ 3 ani.
     Instanta apreciaza ca sarbatoarea Ramadanului, desi importanta pentru o persoana de religie musulmana, nu implica cu necesitate prezenta persoanei in tara de origine pentru a o celebra. De asemenea, situatia ca reclamantul si minorii nu au vizitat aceasta tara pe durata unor intervale mari de timp (1 an, respectiv 3 ani),  conduce la concluzia ca nu exista nici un pericol de disparitie a  preceptelor  religioase  ale reclamantului si ale minorilor in ipoteza in care nu ar participa in acest an la sarbatoarea Ramadanului in Palestina.
     Instanta mai constata ca  intervalul de timp (de 3 ani ) de la data de cand bunicii paterni nu au vazut minorii este suficient de mare sa conduca la presupunerea ca intre minori si bunicii paterni nu exista o legatura atat de  stransa care ar putea fi afectata daca minorii nu participa impreuna cu acestia in acest an la sarbatoarea Ramadanului. De altfel, relatia dintre bunicii paterni si minori s-ar putea consolida prin vizita bunicilor la locuinta stabilita in mod provizoriu in Romania.
     La aprecierea urgentei, instanta are in vedere si interesul superior al minorului, principiu care este obligatoriu  pentru toate autoritatile unui stat in toate demesurile si deciziile care privesc copii.
     In aplicarea acestui principiu, se apreciaza ca varsta frageda (5 ani, 6 ani), cat si  schimbarile  intervenite in viata minorilor intr-un timp scurt (resedinta in Suedia, executarea sentintei de incuviintare, calatoria din Suedia in Romania - recenta, in luna iulie 2011) conduc la presupunerea existentei unui sentiment de  insecuritate si instabilitate, cu posibile consecinte asupra dezvoltarii minorilor. Asadar, instanta apreciaza ca nu exista nicio urgenta si ca,  este in interesul superior al minorilor sa beneficieze de un interval de timp mai mare de acomodare  la noul domiciliu din localitatea B.
     Pe de alta parte, conform art. 18 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului, deplasarea copiilor in tara si strainatate, se realizeaza cu instiintarea si cu acordul ambilor parinti, orice neintelegeri intre parinti cu privire la exprimarea acestui acord, se solutioneaza de catre instanta judecatoreasca.
     Asadar, legea confera instantei posibilitatea de a suplini consimtamantul parintelui numai in cazul in care exista neintelegeri intre parinti cu privire la  calatoria minorilor in strainatate. Acest aspect este firesc, intrucat,  chiar daca exista o scindare provizorie a ocrotirii parintesti, parintele caruia nu i s-au incredintat minorii, pastreaza dreptul de a pastra legatura cu copii sai. Asadar, pentru a suplini consimtamantul unui parinte, pe cale de ordonanta presedintiala, ar trebui ca din partea acestuia sa existe un refuz nejustificat cu privire la calatoria minorilor care sa afecteze intr-o asemenea masura drepturile minorilor incat  sa  constituie o urgenta.
     In speta, nu s-a facut dovada  refuzului nejustificat  al paratei cu privire la vizita minorilor in Palestina. De altfel, reclamantul nu a facut dovada ca a solicitat acordul paratei cu privire la posibila calatorie a minorilor in strainatate.
     Este adevarat ca reclamantul are unele prerogative decurgand din sentinta de incuviintare a minorilor pronuntata pe cale de ordonanta presedintiala, dar exercitarea acestora nu trebuie sa aduca atingere drepturilor celuilalt parinte referitoare la copii minori, in conditiile in care nu s-a dovedit atitudinea abuziva a paratei in ceea ce priveste  drepturilor minorilor si care sa justifice  urgenta  promovarii prezentei actiuni.
     Simpla dorinta a reclamantului de a merge in strainatate  cu minorii nu este suficienta pentru a justifica urgenta, conditie necesara pentru admisibilitatea prezentei actiuni.
     Fata de aceste aspecte, avand in vedere ca nu este indeplinita conditia urgentei, cererea reclamantului urmeaza a fi respinsa.
4