Contraventii. Constatarea faptei contraventionale cu mijloace tehnice.

Domeniu:Civil Tip:sentinta NR/Data:592/07.05.2010
Autor:Judecatoria Adjud
Contraventii. Constatarea faptei contraventionale cu mijloace tehnice.

Prin plangerea inregistrata pe rolul Judecatoriei Adjud la data de 04.03.2010, petentul B.A.P. a solicitat in contradictoriu cu intimatul IPJ, anularea procesului-verbal seria CC nr. 5348981/03.03.2010 si a sanctiunii complementare aplicate si exonerarea de la plata amenzii in cuantum de 540 lei.
In motivarea cererii, petentul a aratat ca organul constatator a consemnat gresit domiciliul subsemnatului, intrucat nu domiciliaza in R., jud. N. ci in Germania. A avut domiciliul in R., jud. N., insa din vara anului 2009 s-a mutat cu domiciliul in Germania. A aratat agentului constatator ca locuieste in Germania, insa prin statie i s-a comunicat faptul ca are domiciliul in R. A mai aratat ca masina pe care o conducea avea optiunea tempomat( computer de bord), astfel incat a avut posibilitatea sa programeze drivul pana la 149 Km/h, iar aceasta optiune nu i-ar fi permis sa depaseasca limita de 149 Km. Presupusa contraventie nu a perturbat traficul rutier si se inscrie in limitele de eroare stabilite de normele de metrologie a aparatelor radar, eroarea fiind 4% din 153 Km/h. In conditiile in care se aplica eroarea prevazuta de legislatia in vigoare, viteza de rulare ar putea fi sub 150 Km/h, iar in aceasta situatie nu ar mai fi fost aplicabila sanctiunea complementara a suspendarii permisului de conducere. La momentul incheierii procesului-verbal a facut obiectiuni si a consemnat la aceasta rubrica ca nu este de acord cu cele consemnate in procesul-verbal.
In dovedirea plangerii, petentul a depus la dosar originalul procesului-verbal seria CC nr. 5348981/03.03.2010.
In drept, nu a invocat dispozitii legale.
Plangerea este scutita de taxa judiciara de timbru si timbru judiciar conform art.36 din O.G. nr.2/2001.
Intimatul a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata, aratand ca la data de 03.03.2010, ora 14.48, petentul a condus auto cu nr. de inmatriculare IF-02-JAN, pe DN2 la Km 235, relatia Adjud-Bacau, cu viteza de 153 Km/h, fiind inregistrata de aparatul radar montat pe auto apartinand MAI si nu a avut asupra sa documentele de identitate.
In probatiune, intimatul a depus la dosar materialul probator care a stat la baza intocmirii procesului-verbal : raport motivat al agentului constatator, buletin de verificare metrologica, atestat operator radar, foto radar din data de 03.03.2010.
In drept, a invocat dispozitiile art.115 si urm. Cod proc.civila si O.G. nr.2/2001.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri.
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta a retinut ca prin procesul-verbal seria CC nr. 5348981/03.03.2010, petentul a fost sanctionat contraventional cu avertisment si 9 puncte-amenda in cuantum de 540 lei si sanctiunea complementara a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pentru savarsirea contraventiilor prevazute de art.147 alin.1 si art.121 alin.1 din H.G. nr.1391/2006 privind Regulamentul de aplicare  a O.U.G. nr.195/2002.
In procesul-verbal s-a retinut ca la data de 03.03.2010, ora 14.48, petentul a condus auto marca Mercedez cu nr. de inmatriculare IF-02-JAN, pe DN2 Km 235, relatia Adjud-Bacau, fiind inregistrat de aparatul radar montat pe autoturismul marca Dacia Logan cu nr. de inmatriculare B-18-ZCX, cu viteza de 153 Km/h si nu avea asupra sa documentul de identitate.
Pentru savarsirea contraventiei prevazuta de art.147 alin.1 din H.G. nr.1391/2006 privind Regulamentul de aplicare  a O.U.G. nr.195/2002,  s-a aplicat petentului sanctiunea avertismentului, iar pentru savarsirea contraventiei prevazuta de art.121 alin.1 din H.G. nr.1391/2006 si sanctionata de art. 102 alin.3 lit.e din O.U.G. nr.195/2002 Rep., petentul a fost sanctionat cu 9 puncte-amenda in valoare de 540 lei si sanctiunea complementara a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 de zile, conform art. 102 alin.3 lit.e din O.U.G. nr.195/2002 Rep.
Constatand, conform art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 ca plangerea contraventionala a fost introdusa in termenul legal, instanta a retinut ca  procesul-verbal seria CC nr. 5348981/03.03.2010 cuprinde mentiunile obligatorii prevazute sub sanctiunea nulitatii de art.16 si art. 17 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor si nu contine nici alte vicii de forma care sa atraga anularea.
In ceea ce priveste motivul de nulitate invocat de petent, referitor la consemnarea eronata a domiciliului sau, instanta a constatat ca la momentul controlului efectuat de agentul constatator, petentul nu avea asupra sa documentul de identitate din care sa rezulte ca are domiciliul in Germania. In lipsa unui act de identitate in care sa fie consemnat acest domiciliu din Germania, agentul constatator a procedat in mod corect la verificarea petentului prin intermediul statiei de emisie-receptie si la consemnarea in procesul-verbal a domiciliului cu care petentul figureaza in baza nationala de evidenta a persoanelor. 
Pe de alta parte, s-a retinut ca lipsa mentiunii privind domiciliul contravenientului si implicit consemnarea eronata a acestui domiciliu, nu este sanctionata cu nulitatea de dispozitiile art.17 din O.G. nr.2/2001. Prin urmare, nulitatea intervine doar in masura in care s-a produs petentului o vatamare care sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea procesului-verbal. In speta nu exista o astfel de vatamare, intrucat petentului i-a fost inmanat procesul-verbal intocmit in prezenta sa si acesta si-a valorificat dreptul la aparare prin formularea prezentei plangeri contraventionale, aspecte fata de care, motivul de nulitate invocat de petent apare ca neintemeiat. 
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, in contextul legislatiei interne si avand in vedere si jurisprudenta CEDO, instanta a retinut ca, fiind intocmit de un agent al statului aflat in exercitiul functiunii, procesului-verbal trebuie sa i se recunoasca valoare probatorie sub aspectul constatarii starii de fapt.
In privinta probatiunii, s-a retinut ca, in situatia in care fapta contraventionala este constatata cu mijloace tehnice, cum e cazul in speta, petentul trebuie sa faca dovada contrarie celor consemnate in procesul-verbal, doar in situatia in care probele administrate de organul constatator pot convinge instanta in privinta vinovatiei contravenientului dincolo de orice indoiala rezonabila.
Potrivit art.102 alin.3 lit.e din O.U.G.nr.195/2002 Rep., depasirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, trebuie constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.
          Verificand procesul-verbal contestat si materialul probator care a stat la baza emiterii acestuia, instanta a constatat urmatoarele:
- aparatul radar cu care s-a facut inregistrarea vitezei era verificat metrologic si masoara in regim stationar si in regim de deplasare, asa cum rezulta din buletinul de verificare metrologica de la fila 20 dosar;
- este atestata calitatea de operator radar a agentului constatator - f.26;
- din fotografia radar depusa la dosar (f.19) rezulta cu claritate numarul de inmatriculare al autoturismului IF-02-JAN condus de petent si viteza inregistrata de aparatul radar ( 153 Km/h);
-  in procesul-verbal s-a mentionat locul unde a fost montat aparatul radar cu care s-a facut inregistrarea (auto marca Dacia Logan cu nr. de inmatriculare B-18-ZCX).
In consecinta, din materialul probator ce a stat la baza intocmirii procesului-verbal si care a fost comunicat si petentului, a rezultat ca aparatul radar cu care s-a facut inregistrarea indeplineste conditiile tehnice de functionare, constituind astfel proba pentru aplicarea legislatiei rutiere.
Avand in vedere viteza maxima admisa pe sectorul de drum respectiv si viteza de 153 Km/h inregistrata de dispozitivul  de masurare a vitezei,  apreciind ca probele administrate de intimat fac dovada vinovatiei contestatorului, instanta a retinut ca sanctionarea petentului conform art. 102 alin.3 lit.e din O.U.G. nr.195/2002 Rep. este legala.
Afirmatiile petentului in sensul ca masina pe care o conducea este dotata cu optiunea tempomat care nu i-ar fi permis sa depaseasca viteza programata si a avut astfel posibilitatea sa programeze viteza pana la 149 Km/h, nu au fost insotite de probe certe care sa creeze instantei convingerea ca, in fapt, petentul chiar a utilizat aceasta optiune si a programat viteza pana la 149 Km/h.
Instanta nu a retinut nici apararea petentului referitoare la limitele de eroare ale aparatelor radar, intrucat dispozitia din Norma de metrologie la care a facut referire petentul este luata in calcul la verificarea valabilitatii inregistrarii efectuate de aparatul radar, in conditii de testare anterioare folosirii sale in cazuri concrete, fiind astfel eliberat buletinul de verificare metrologica depus la fila 20 dosar. 
Nici imprejurarea ca fapta savarsita de petent nu a perturbat traficul rutier nu este de natura sa exonereze petentul de raspundere. Perturbarea traficului rutier nu este o conditie pentru existenta contraventiei prev. de art. 121 alin.1 din H.G. nr.1391/2006, pericolul social pentru siguranta traficului rutier fiind creat prin chiar fapta de depasire cu mai mult de 50 Km/h a vitezei maxime admise pe un anumit sector de drum. 
In ceea ce priveste contraventia prevazuta de  art.147 alin.1 din H.G. nr.1391/2006 privind Regulamentul de aplicare  a O.U.G. nr.195/2002, pentru care s-a aplicat sanctiunea avertismentului, s-a constatat ca petentul nu a contestat situatia de fapt retinuta si nici sanctiunea aplicata si, retinand ca nu exista motive de nulitate sau netemeinicie care sa poata fi luate in considerare din oficiu, instanta a retinut ca sanctionarea petentului pentru aceasta contraventie este intemeiata, iar sanctiunea aplicata este proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite.
Fata de cele expuse, constatand legalitatea si temeinicia procesului-verbal seria CC nr. 5348981/03.03.2010, in baza art. 34 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor aprobata prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, instanta a respins plangerea ca neintemeiata, mentinand ca legal si temeinic procesul-verbal contestat.