Cumulul dintre dobanda legala, ca dauna moratorie, si actualizarea creantei cu indicele de inflatie pentru plata esalonata prin act normativ a drepturilor salariale stabilite prin hotarari judecatoresti.

Inalta Curte de Casa?ie si Justitie a pronuntat Decizia nr. 2/2014, prin care, admitand recursul in interesul legii, a statuat ca "in aplicarea dispozi?iilor art.  1082 si art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv  art. 1531 alin. 1 si 2 teza 1, art. 1535 alin. 1 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata e?alonata a sumelor prevazute in titlurile executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in condi?iile art. 1 si art. 2 din OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011, cu modificarile si completarile  ulterioare".
Fiind accesorii ale drepturilor salariale ce alcatuiesc creanta cuprinsa in titlurile executorii, daunele interese pentru intarzierea executarii sunt reglementate si prin dispozitiile speciale ale art. 166 alin. 4 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, potrivit cu care "intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs angajatului."
            Din coroborarea acestor norme cu incidenta in cauza, se deduce fara echivoc ca, in speta, dreptul reclamantilor la obtinerea unei dezdaunari derivate din neexecutarea obligatiei la timp, se refera la beneficiul nerealizat, ca parte componenta a prejudiciului, care trebuie privita ca o chestiune distincta de actualizarea cu rata inflatiei a sumelor datorate initial. O astfel de actualizare antreneaza si ea raspunderea debitorului pentru neexecutarea la timp a obligatiei de plata a unei sume de bani, insa intemeiata pe o alta cauza.
            Daca actualizarea la inflatie are, cum sugereaza chiar denumirea, finalitatea aducerii creantei la valoarea ei reala, in aceeasi expresie economica din momentul stabilirii ei, fara alta componenta adaugata (protejandu-se, astfel, interesele creditorului, care nu trebuie sa suporte din patrimoniul propriu, fara o culpa a sa, efectele devalorizarii monedei), dimpotriva, atunci cand se vorbeste despre daunele interese moratorii, discutia este plasata pe taramul unei reparatii a prejudiciului creat prin neexecutarea la timp a creantei banesti, de aceasta data sub forma beneficiului nerealizat, care, potrivit legii aplicabile, nu poate cuprinde decat dobanda legala.
            Asadar, dobanzile legale, accesorii ale creantei reclamantilor, se cuvin acestora ca dauna moratorie, ele avand un alt temei decat cel al daunelor cu caracter compensatoriu pe care creditorul le poate, in principiu, pretinde, cerand actualizarea creantei la inflatie.
           Ca atare, reclamantii sunt indreptatiti sa primeasca daune moratorii datorate neexecutarii la timp a obligatiei, iar aceste daune imbraca forma beneficiului nerealizat, care, potrivit legii aplicabile, nu poate cuprinde decat dobanda legala. Prin cererea formulata si inregistrata pe rolul Tribunalului Galati la data de 26.08.2014, reclamantii, prin reprezentant Sindicatul _, au solicitat in contradictoriu cu paratul Liceul Tehnologic "Simion Mehedinti" Galati, plata dobanzii legale aferente drepturilor banesti cuvenite conform sentintei civile nr. 1090/24.04.2013 pronuntata de Tribunalul Galati de la data emiterii titlului executoriu si pana la data platii efective a debitului.
Motivandu-si in fapt cererea, au aratat ca prin sentinta civila nr. 1090/24.04.2013 pronuntata de Tribunalul Galati parata a fost obligata la plata diferentelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 330/2009 in perioada 01.01.2010-13.05.2011, actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective.
Reclamantii au mai sustinut ca, desi sentinta judecatoreasca este irevocabila, parata nu si-a indeplinit obligatiile stabilite, fiind astfel lipsiti de folosul sumelor ce li se cuvin cu titlu de drepturi salariale. In acest fel, au suferit un prejudiciu si angajatorul trebuie sa le plateasca daune interese conform dispozitiilor art. 166 alin. 4 din Legea nr. 53/2003, art. 1530, 1531, 1535 C.civ., daune interese care constau in dobanda legala.
In drept, au invocat dispozitiile art. 148, 194 C.pr.civ., art. 161, art. 166 alin. 4, art. 268 alin.1 din Codul muncii, art. 2 din OG nr. 13/2011, art. 1530, 1531, 1535 C.civ. Cererea este scutita de la plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar in temeiul art. 270 din Codul muncii.
Paratul Liceul Tehnologic "Simion Mehedinti" Galati, legal citat, nu a formulat intampinare si nici nu s-a prezentat in fata instantei de judecata pentru a formula aparari.
In temeiul dispozitiilor art. 258 C.pr.civ., instanta a incuviintat pentru reclamanti proba cu inscrisuri.
Analizand si coroborand materialul probator administrat in prezenta cauza, instanta retine urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 1090/24.04.2013 pronuntata de Tribunalul Galati ramasa irevocabila devenit titlu executoriu, reclamantilor li s-a recunoscut dreptul la plata diferentelor dintre drepturile banesti incasate si cele cuvenite prin aplicarea dispozitiilor Legii nr. 330/2009 coroborate cu cele ale Legii nr. 221/2008 prin care s-a aprobat OG nr. 15/2008, pe perioada 01.01.2010-13.05.2011, actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective.
Desi reclamantii sunt  in posesia titlului executoriu aratate inca din anul 2013, nici pana la aceasta data debitoarea parata nu a inteles sa isi execute obligatia si sa le achite in intregime sumele datorate, prevalandu-se de dispozitiile OUG nr. 75/2008 si OUG nr. 71/2009, pentru a amana sine die plata diferentelor.
 Se retine ca prin adoptarea Legii nr. 113/2010 de aprobare a OUG nr. 71/2009 si reesalonarea platii titlurilor executorii pana in anul 2016, s-a ajuns la o situatie prejudiciabila pentru reclamanti, intrucat hotararile judecatoresti irevocabile vor fi puse in executare dupa mai mult de 5 ani, ceea ce depaseste cu mult exigentele de rezonabilitate pe care le reclama garantiile instituite prin art. 6 din CEDO si art. 1 din Primul Protocol aditional.
        Imposibilitatea de a obtine executarea acestor hotarari judecatoresti intr-un termen rezonabil constituie si o ingerinta in dreptul nostru de proprietate, iar prin neexecutarea creantelor stabilite pe cale judiciara s-a adus atingere dreptului la un proces echitabil care, potrivit jurisprudentei Curtii de la Strasbourg cuprinde si executarea hotararii judecatoresti, indiferent de instanta care o pronunta, deoarece, daca ordinea juridica interna a unui stat nu permite ca o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila sa ramana fara efect in detrimentul unei parti, dreptul de acces la justitie ar fi iluzoriu (cauzele Sandor contra Romaniei, Sacaleanu contra Romaniei).
Principiul indivizibilitatii platii impune ca acela care face plata, sa achite in intregime, iar debitorul nu poate sili pe creditor a primi parte din datorie, potrivit dispozitiilor art. 1101 C.civ., aplicabile in materie. Prin urmare, debitorul nu se poate libera decat platind tot ce datoreaza deodata.
           In ceea ce priveste data platii, aceasta se face atunci cand datoria a ajuns la scadenta. Asa cum rezulta din hotararile atasate suntem in prezenta unei creante certe si exigibile.
            In caz de plata cu intarziere, creditorul are dreptul la despagubiri pentru prejudiciile pe care le-a suferit ca urmare a executarii cu intarziere a obligatiei. Potrivit art. 1073 din vechiul C.civ., creditorul are dreptul de a dobandi implinirea exacta a obligatiei, iar daca acest lucru nu este posibil, el are dreptul la dezdaunare, care reprezinta echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii sau executarii necorespunzatoare-daune interese. Executarea indirecta a obligatiei presupune dreptul creditorului de a pretinde si a obtine de la debitor, echivalentul prejudiciului suferit ca urmare a neexecutarii ori executarii cu intarziere a obligatiei.
        In cauza, reclamanta solicita acordarea de daune interese moratorii, daune care reprezinta echivalentul prejudiciului suferit de creditor prin executarea cu intarziere a obligatiei. Fiind vorba de o obligatie de a da avand ca obiect o suma de bani, executarea obligatiei in natura este totdeauna posibila, iar daunele moratorii solicitate sub forma dobanzii reprezinta echivalentul prejudiciului suferit ca urmare a executarii cu intarziere a obligatiei.
       In privinta conditiilor ce se cer a fi indeplinite, in cauza de fata se retine ca sunt indeplinite toate cerintele legii. Cat priveste prejudiciul, fiind vorba de plata unei sume de bani, acesta nu trebuie probat, prin exceptie in asemenea situatie intinderea lui este fixata de lege la dobanda legala, considerandu-se ca lipsa de folosinta a sumei datorate produce creditorului obligatiei un prejudiciu egal cu dobanda legala. Deci, cata vreme reclamantii sunt in fata unei evaluari legale, nu au obligatia de a face dovada ca prin executarea cu intarziere a obligatiei au suferit un prejudiciu.
         Potrivit dispozitiilor art. 1082 C.civ., conditia vinovatiei este indeplinita indiferent daca debitorul a actionat cu intentie sau din culpa, in sarcina acestuia operand prezumtia relativa de vinovatie pe care ar putea-o rasturna doar prin probarea unei cauze straine, neimputabile. Astfel, potrivit art. 1088 C.civ. "la obligatiile care au de obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala, afara de regulile speciale in materie de comert, de fidejusiune si societate. Aceste daune-interese se cuvin fara ca creditorul sa fie tinut a justifica despre vreo paguba; nu sunt debite decat din ziua cererii in judecata, afara de cazurile in care, dupa lege, dobanda curge de drept."
          Aceste dispozitii au fost, de altfel, preluate in mod asemanator de art. 1535 din noul C.civ., potrivit carora "in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. In acest caz, debitorul nu are dreptul sa faca dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a intarzierii platii ar fi mai mic. Daca, inainte de scadenta, debitorul datora dobanzi mai mari decat dobanda legala, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil inainte de scadenta. Daca nu sunt datorate dobanzi moratorii mai mari decat dobanda legala, creditorul are dreptul, in afara dobanzii legale, la daune-interese pentru repararea integrala a prejudiciului suferit."
           Totodata, fiind vorba despre accesorii ale drepturilor salariale ce alcatuiesc creanta cuprinsa in titlurile executorii, daunele interese pentru intarzierea executarii sunt reglementate si prin dispozitiile speciale ale art. 166 alin. 4 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, potrivit cu care "intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs angajatului."
            Din coroborarea acestor norme cu incidenta in cauza, se deduce fara echivoc ca, in speta, dreptul reclamantilor la obtinerea unei dezdaunari derivate din neexecutarea obligatiei la timp, se refera la beneficiul nerealizat, ca parte componenta a prejudiciului, care trebuie privita ca o chestiune distincta de actualizarea cu rata inflatiei a sumelor datorate initial. O astfel de actualizare antreneaza si ea raspunderea debitorului pentru neexecutarea la timp a obligatiei de plata a unei sume de bani, insa intemeiata pe o alta cauza.
            Daca actualizarea la inflatie are, cum sugereaza chiar denumirea, finalitatea aducerii creantei la valoarea ei reala, in aceeasi expresie economica din momentul stabilirii ei, fara alta componenta adaugata (protejandu-se, astfel, interesele creditorului, care nu trebuie sa suporte din patrimoniul propriu, fara o culpa a sa, efectele devalorizarii monedei), dimpotriva, atunci cand se vorbeste despre daunele interese moratorii, discutia este plasata pe taramul unei reparatii a prejudiciului creat prin neexecutarea la timp a creantei banesti, de aceasta data sub forma beneficiului nerealizat, care, potrivit legii aplicabile, nu poate cuprinde decat dobanda legala.
            Asadar, dobanzile legale, accesorii ale creantei reclamantilor, se cuvin acestora ca dauna moratorie, ele avand un alt temei decat cel al daunelor cu caracter compensatoriu pe care creditorul le poate, in principiu, pretinde, cerand actualizarea creantei la inflatie.
           Ca atare, reclamantii sunt indreptatiti sa primeasca daune moratorii datorate neexecutarii la timp a obligatiei, iar aceste daune imbraca forma beneficiului nerealizat, care, potrivit legii aplicabile, nu poate cuprinde decat dobanda legala.
           Nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti a fost stabilit prin lege, respectiv  OG nr. 9/2000, in vigoare pana la data de 01 septembrie 2011, cand a devenit aplicabila OG nr. 13/2001 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, care de asemenea intareste aceasta distinctie, reglementand atat dobanda remuneratorie, cat si dobanda penalizatoare.
           Din interpretarea dispozitiilor legale mentionate anterior, se retine ca dobanda legala(circumscrisa notiunii de daune interese moratorii) se datoreaza indiferent de motivul pentru care suma datorata nu este platita la scadenta si independent de existenta sau inexistenta culpei debitorului(existenta unei ordonante de esalonare a platii debitului nu poate inlatura indreptatirea reclamantilor la plata dobanzilor legale pentru sumele scadente stabilite prin hotarari judecatoresti, acest act normativ avand ca efect numai amanarea executarii obligatiei), indiferent daca este sau nu prevazuta in vreun contract incheiat intre parti.
In niciun caz acordarea dobanzii legale nu este conditionata de incheierea unei conventii in acest sens, indiferent cine este debitorul(persoana juridica de drept public sau privat ori persoana fizica) si fara a fi necesar a se face dovada indeplinirii conditiilor raspunderii civile delictuale sau contractuale(conditiile raspunderii civile au fost verificate cu ocazia judecatii initiale, in urma careia s-a stabilit debitul principal, iar existenta noului prejudiciu, constand in beneficiul nerealizat ca urmare a nefolosirii sumelor datorate, este prezumata de dispozitiile legale mentionate anterior).
         Chiar daca reesalonarea platii sumelor stabilite prin titluri executorii prin OUG nr. 71/2009, poate fi privita ca o forma de executare succesiva, in conditiile in care aceasta masura este dublata de suspendarea de drept a executarii silite si depaseste o durata rezonabila in valorificarea dreptului, aceasta nu mai raspunde cerintelor de proportionalitate dintre scopul urmarit prin reglementarea adoptata si mentinerea unui just echilibru al intereselor in discutie.
           Amanarea platii sumelor de bani stabilite prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, afecteaza dreptul de proprietate al reclamantilor, motiv pentru care acestia este indreptatita la plata dobanzilor pentru sumele datorate de la data promovarii actiunii si pentru viitor pana la achitarea integrala a datoriei, aceasta reprezentand o reparare integrala a prejudiciului in sensul dispozitiilor conform celor aratate mai sus.
In acest sens Inalta Curte de Casa?ie si Justitie a pronuntat Decizia nr. 2/2014, prin care, admitand recursul in interesul legii, a statuat ca "in aplicarea dispozi?iilor art.  1082 si art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv  art. 1531 alin. 1 si 2 teza 1, art. 1535 alin. 1 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata e?alonata a sumelor prevazute in titlurile executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in condi?iile art. 1 si art. 2 din OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011, cu modificarile si completarile  ulterioare".
Fata de cele retinute, instanta va admite cererea si va obliga paratul sa plateasca reclamantilor dobanda legala aferenta drepturilor salariale cuvenite conform sentintei civile nr. 1090/24.04.2013 pronuntata de Tribunalul Galati, irevocabila, suma calculata de la data de 24.03.2013 si pana la data platii efective a debitului.