Arestare preventiva. Fapte de corup?ie. Pericol pentru ordinea publica dupa trecerea unei anumite perioade de timp de la savar?irea presupuselor fapte. Respingerea propunerii de luare a masurii arestarii preventive.

Arestare preventiva. Fapte de corup?ie. Pericol pentru ordinea publica dupa trecerea unei anumite perioade de timp de la savar?irea presupuselor fapte. Respingerea propunerii de luare a masurii arestarii preventive.

In cauza, Tribunalul a fost sesizat de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie - Directiei Nationale Anticoruptie - Serviciul Teritorial Galati cu o propunere avand ca obiect luarea masurii arestarii preventive fa?a de inculpa?ii G.B. S., M. F. ?i M. N., re?inandu-se in sarcina acestora faptul ca ar fi dispus cu intentie, descalificarea unor agenti economici inscrisi la proceduri, prin declararea ofertelor depuse ca neconforme si inacceptabile, desi au oferit pretul cel mai mic, acesta fiind criteriul de atribuire al contractelor, cu scopul vadit de a fi declarate castigatoare alte trei firme agreate ?i cauzand prin aceasta un prejudiciu total in valoare de 2.924.817, 60 lei in dauna bugetului Consiliului Judetean Braila si vatamarea intereselor legitime ale unui numar de 4 societati comerciale descalificate in mod discriminatoriu de la procedurile la acre s-au inscris.
(_)
In ceea ce prive?te prive?te condi?ia starii de pericol pentru ordinea publica, se apreciaza ca aceasta exista, insa nu intr-o masura suficient de mare pentru a justifica luarea celei mai restrictive masuri preventive, respectiv cea a arestarii. Se constata in acest sens ca infrac?iunile imputate inculpa?ilor ?i suspec?ilor din prezenta cauza au fost savar?ite in perioada 2009 -2010, deci in urma cu mai mult de 4 - 5 ani fa?a de momentul prezent. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a definit in cauza Letellier contra Fran?ei pericolul pentru ordinea publica ca fiind acea stare aparuta ca urmare a savar?irii unor infrac?iuni ?i care, datorita gravitatii si reactiei publicului la savarsirea lor, pot da nastere la tulburari de natura sociala care sa justifice arestarea, cel putin pentru o anumita perioada. In condi?iile in care faptele imputate se presupune ca ar fi fost comise in urma cu 4 - 5 ani, se poate afirma ca starea de pericol s-a diminuat treptat suficient de mult pentru a constitui un impediment la luarea masurii arestarii preventive.
Totu?i, apreciind ca pentru buna desfa?urare a activita?ii de strangere a probelor este necesara restrangerea unor drepturi ?i liberta?i a celor trei inculpa?i, judecatorul de drepturi ?i liberta?i apreciaza ca in privin?a lui G. B. S. ?i M. F. se impune a fi luata masura arestului la domiciliu. Astfel, ace?tia indeplinesc func?iile de pre?edinte ?i respectiv vicepre?edinte a Consiliului Jude?ean Braila, func?ii care le confera un ascendent moral semnificativ asupra angaja?ilor acestei institu?ii ?i implicit a persoanelor implicate in procedurile de atribuire a contractelor. Pentru aceste motive, pentru a preintampina orice risc de influen?are frauduloasa a aflarii adevarului, se apreciaza ca masura preventiva a arestului la domiciliu este cea mai potrivita in protejarea bunei desfa?urari a procedurii judiciare, dar ?i a drepturilor ?i intereselor inculpa?ilor.
Cat prive?te inculpatul M.N., din propunerea procurorului ?i din materialul probator reiese ca acesta a avut o contribu?ie semnificativ mai redusa la comiterea presupusei infrac?iuni. Pe cale de consecin?a, in privin?a acestui inculpat se va dispune luarea masurii controlului judiciar pana la solu?ionarea definitiva a cauzei, cu stabilirea unor obliga?ii din cele prevazute de dispozi?iile art. 211 Cod Procedura Penala.