Nulitate decizie de concediere care nu prevede motivele care au determinat luarea masurii, prevederile legale sau contractuale incalcate de angajat, durata preavizului, descrierea faptei care constituie abatere disciplinara.

Contestatoarea CD a solicitat in contradictoriu cu intimata AP. NR. 4xx constatarea anularea deciziei nr. x/2x.1x.201x emisa de intimata, reintegrarea in functia detinuta anterior desfacerii contractului de munca, obligarea intimatei la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate, de la data de la 1x.0x.201x pana la reintegrarea efectiva, obligarea intimatei la plata a opt zile de concediu de odihna aferent anului 201x, neefectuat, precum si obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.
In fapt, contestatoarea a fost salariata intimatei, in functia de administrator, dupa cum rezulta din contractul individual de munca, asa cum a fost modificat prin acte aditionale succesive.
Prin Decizia contestata, semnata de membrii Comitetului Executiv al intimatei s-a decis, incepand cu data de 1x.0x.201x, incetarea contractului de munca al contestatoarei, in temeiul art. 61 lit. a Codul muncii. 
In drept, potrivit art. 61 lit. a Codul muncii, indicat ca temei al deciziei de concediere, angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara.
Daca intervine concedierea pentru motivul indicat mai sus, angajatorul poate emite decizia de concediere numai cu respectarea dispozitiilor art. 247-252 Codul muncii, asa impunandu-i prevederile art. 62 alin.2 Codul muncii.
Potrivit art. 251 alin.1 Codul muncii, sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile
Pentru a se preveni eventualele comportari abuzive ale angajatorilor, prin care ar leza drepturile si interesele legitime ale salariatilor, Codul muncii reglementeaza in mod expres conditiile de fond si de forma in care angajatorul poate dispune din propria initiativa concedierea salariatului, cu efect de incetare a contractului individual de munca, precum si etapele cercetarii disciplinare.
Art. 252 alin.2 Codul muncii prevede, sub sanctiunea nulitatii absolute, ca in decizie se cuprind in mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat;
c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea;
d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;
e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata;