Inadmisibilitatea formularii unei cereri de interventie in interes propriu din partea unui creditor la cererea de deschidere a procedurii insolventei formulata de debitor

Potrivit art.27 al.1 si 3 din legea nr.85/2006, debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa. Va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi si debitorul in cazul caruia aparitia starii de insolventa este iminenta.
Fata de intentia declarata a debitoarei de a se reorganiza in termen de cel mult 3 ani pe baza unui plan, avand in vedere si imprejurarea ca in cei 5 ani anteriori formularii prezentei cereri nu a mai fost supusa procedurii prevazute de legea insolventei , in cauza va fi deschisa procedura generala de insolventa impotriva debitoarei, in temeiul disp.art.32 al.1 din lege.
In ceea ce priveste cereea de interventie in interes propriu formulata de SC T. D. E. SRL  , aceasta urmeaza a fi respinsa ca inadmisibila.
Dispozitiile finale si tranzitorii ale legii nr.85/2006 prevad ca prevederile acesteia se completeaza cu cele ale codului de procedura civila numai in masura compatibilitatii lor. Or, prin natura ei juridica, cererea de interventie in interes propriu formulata de un creditor (care in cauza de fata solicita acelasi lucru ca si debitoarea, respectiv deschiderea procedurii de insolventa impotriva acesteia) nu poate fi admisa atata timp cat , in conceptia codului de procedura civila, prin formularea unei asemenea cereri partea urmareste sa obtina pentru sine, cel putin in parte, obiectul procesului. Acest lucru nu este posibil in cadrul procedurii insolventei si nici compatibil cu aceasta, cu atat mai mult cu cat legea reglementeaza clar mijlocul specific procedurii de care se poate folosi creditorul.
Astfel, in masura in care are calitatea de creditor indreptatit conform legii, acesta poate formula cerere de deschidere a procedurii insolventei fata de debitorul sau, iar in cazul in care pe rolul instantei a fost inregistrata si cererea acestuia din urma, cererea creditorului se solutioneaza conform art.31 al.4, prin conexarea cererii sale la cea a debitorului.
Prin prevederea expresa a inregistrarii separate a cererilor si a obligativitatii conexarii lor ulterioare, legea speciala deroga de la codul de procedura civila si nu permite partilor sa intervina in alt mod in proces. Pe de alta parte, nici nu le lasa acesora in drept de optiune intre a formula o cerere in dosarul deja inregistrat sau a formula o cerere separata, constituind alt dosar, aceasta din urma cale fiind obligatorie.