Drept penal. Infractiunea de ucidere din culpa prev de art 178 al. 2 c. pen

Drept penal. Infractiunea de ucidere din culpa prev de art 178 al. 2 c. pen.
Individualizarea raspunderii penale.
Dosar nr. 1565/324/2007
Prin DECIZIA PENALA NR. 23/A DIN DATA DE  26.01.2010 a TRIBUNALULUI
GALATI  s-a dispus:       Admite apelul declarat de inculpatul D I , jud. Galati - si in consecinta:
      Desfiinteaza in parte  sentinta penala nr. 317/26.06.2009 a Judecatoriei  Tecuci si
in rejudecare:
      Reduce  de la 3 ani la 2 ani  inchisoare pedeapsa principala aplicata la instanta de
fond inculpatului D I.
      Reduce termenul  de incercare stabilit  la instanta  de fond  pentru pedeapsa
principala si respectiv pedeapsa accesorie, de la 5 ani la 4 ani.
      Modifica dispozitia civila de obligare  a inculpatului la plata unor prestatii
periodice pentru minorii T M si  T L C, in sensul ca reduce  cuantumul prestatiei  totale
de la 300 lei  RON lunar, la 200 lei RON lunar (cate 100 lei RON pentru fiecare minora).
      Mentine  celelalte  dispozitii  ale sentintei penale apelate.
      Conform art. 192 al. 3 C.p.p cheltuielile judiciare avansate in apel vor ramane in
sarcina  statului.
      Cu recurs in termen de  10 zile  de la pronuntare pentru  apelantul-inculpat   D  I -
domiciliat  in  jud. Galati si de la   comunicare pentru  intimata-parte civila  T  I- jud.
Galati.

Pentru a dispune astfel s-au retinut urmatoarele:

      Prin sentinta  penala nr. 317/26.06.2009 pronuntata de  Judecatoria Tecuci in
dosar nr. 1565/324/2007 s-a dispus condamnarea inculpatului D I la 3 ani  inchisoare
pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.178 alin.2 Cod penal.
      S-a aplicat  inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de
art. 64 alin. 1 lit a,b Cod penal pe durata prevazuta de art. 71 Cod penal.
      Conform art.81 si 82 Cod penal si art. 71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea
conditionata a executarii pedepsei principale si a pedepsei accesorii  aplicate inculpatului
pe durata termenului de incercare de  5 ani.
      Conform art. 359 Cod procedura penala s-a atras atentia inculpatului asupra
consecintelor nerespectarii dispozitiilor art. 83 Cod penal.
      A fost admisa  latura civila si in consecinta a fost obligat inculpatul sa plateasca
partii civile T I suma de 5000 lei daune materiale si suma de 6000 lei daune morale cu
actualizarea acestor sume la data platii efective.
      A fost obligat inculpatul sa plateasca partii civile T I suma de 300 lei lunar cu titlu
de prestatie periodica lunara pentru minorii T M nascuta la data de 30.01.1996 si T L-C
nascuta la data de 04.11.1994 si anume cate 150 lei pentru fiecare, incepand cu data
decesului victimei T I si anume 03.04.2006 si pana la majoratul minorelor.
      A fost obligat inculpatul sa plateasca suma de 1800 lei reprezentand cheltuieli
judiciare catre stat din care suma de 800 lei reprezinta costul raportului de expertiza
criminalistica efectuat de Laboratorul Interjudetean Expertize Criminalistice Iasi.
      Pentru a pronunta aceasta  sentinta penala  prima instanta a retinut urmatoarele:
      Prin  rechizitoriul  nr.667/P/2006  al  Parchetului  de  pe langa Judecatoria  Tecuci
a  fost trimis  in  judecata inculpatul D I  pentru savarsirea  infractiunii de ucidere  din
culpa  prev. de art.178  alin.2  C.p.
            Din examinarea  actelor  si  lucrarilor  dosarului prima instanta a retinut  
urmatoarea  situatie  de  fapt:
            Inculpatul  D  I domiciliaza  in Tecuci,  jud.Galati  si este  posesorul  unui
motoscuter  marca Piaggio Liberta.
            In ziua  de 03.04.2006,  inc.D  I a condus  motoscuterul respectiv pe 
drumul  comunal din satul Malu  Alb, comuna  Draganesti,  jud.Galati  si din  motive
necunoscute inculpatul a  intrat pe  contrasens intrand  in coliziune cu  motoscuterul 
marca Aprillia condus  regulamentar de T  I care  se  deplasa din sens  opus  pe  directia 
sa de  mers.
            Accidentul  s-a  soldat  cu  decesul  numitului  T I, iar   inculpatul a suferit 
leziuni  la  bratul  drept.
            In cauza, in faza urmaririi  penale  s-a  efectuat o  expertiza  tehnica de
catre  expertul H  N, din care  rezulta  ca accidentul  s-a produs  pe  banda de  deplasare a 
victimei, in urma patrunderii  pe  contrasens ( din motive necunoscute) a  motoscuterului
condus  de  D I.
            La  cererea inculpatului, in faza  cercetarii  judecatoresti s-a  efectuat  o 
noua expertiza  tehnica de catre expertul D A, din care rezulta ca dimpotriva, 
mecanismul de  producere a accidentului a constat  din patrunderea pe sensul contrar de 
mers a  victimei  T I    cu motoscuterul Aprillia,  fara semnalizare - asigurare, in  fata
motoscuterului Piaggio condus de D I care  circula pe banda sa normala de mers, pe 
fondul starii de  ebrietate in care se afla T  I ( f.75-92).
            Avand  in vedere concluziile total contradictorii ale  celor  doua expertize,
instanta de fond a  dispus  efectuarea unei expertize  de catre Laboratorul Interjudetean 
de  Expertize  Criminaliste  Iasi , din care au  rezultat urmatoarele:
            Accidentul s-a  produs datorita  patrunderii inculpatului cu  motoscuterul 
pe  care-l conducea pe contrasens  unde a intrat in coliziune  cu  motoscuterul care  rula
din sens  opus  condus de  victima T  I.
            Vitezele celor  doua motoscutere au  fost  aproape  egale  si  s-au situat  in
jurul valorii de  49 Km/h.
            Mai  rezulta  ca  impactul putea  fi  evitat  de  catre numitul  D I prin
pastrarea traiectoriei  in limitele  benzii de  deplasare.
            Nu s-au putut retine  in  sarcina victimei fapte sau atitudini declansatoare 
de  pericole.
            Prin acelasi  raport  de expertiza s-a  mai retinut ca, datorita  leziunilor  pe 
care cei doi implicati in accident  le-au prezentat  si anume victima :  " fractura de
maxilar superior verticala mediana",  " fractura mediana a  osului hioid"  si  " cartilaj
tiroid  al  laringelui fracturat median  si paramedian  bilateral",  iar inculpatul: " contuzie
de  umar drept cu elongatie de  plex brahial",  se  naste suspiciunea  ca in momentul
impactului  numitul  D I a avut bratul drept intins  si l-a  lovit la  nivelul gatului  pe 
numitul  T  I.
            Expertiza precizeaza  ca pentru a elucida  mecanismul  producerii
leziunilor este  necesara o expertiza medico - legala traumatologica  sau o expertiza 
complexa.
            Avand  in  vedere  recomandarile expertizei criminalistice  si apreciind
necesar pentru  stabilirea adevarului,  prima instanta a  dispus  efectuarea  acestei
expertize medico -  legale.
            Prin adresa  nr.17202/11.03.2009,   I.M.L.  Iasi a  comunicat  avizul 
Comisiei de  Avizare  si Control al Actelor Medico - Legale (f.240)  din care rezulta  ca 
leziunile  prezentate de  victima  T I si  anume fractura  de maxilar  superior verticala,
mediana  si cu aspect cominutiv  la nivelul  palatului  dur,  fractura mediana a osului
hioid,  cartilaj tiroid al laringelui  fracturat median  si  paramedian bilateral)  au  putut  fi
produse  cel mai probabil  prin proiectare  si lovire  de elemente proeminente ( inclusiv
de ghidonul  motoscuterului),  nefiind exclus  si  producerea  prin mecanismul presupus 
prin  expertiza  criminalistica  si  anume lovire  cu un obiect contondent, posibil  bratul 
drept al inculpatului.
            Din raportul de  expertiza  legala  efectuat de I.M.L. Iasi  in ceea  ce-l 
priveste pe  inculpat ( f.273-278)  rezulta ca,  leziunile prezentate  de  inculpat  s-au putut
produce la data  de  03.04.2006  in  cadrul  unui accident rutier.
            Se concluzioneaza ca extensia fortata  si retropulsia umarului, cu membrul 
superior  drept  indepartat de  corp, se  putea  produce  in  cadrul caderii inculpatului  de
pe motocicleta,  mecanismul  sugerat  de expertiza  criminalistica fiind  putin probabil.
            Fiind  audiat la  urmarirea  penala  inculpatul a  declarat  ca nu-si explica 
din ce motiv a  intrat in coliziune  cu motoscuterul condus  de  victima.
            Prima instanta a aratat ca, in mod surprinzator insa,  audiat in   instanta, 
inculpatul a  aratat  ca  victima aflandu-se sub  influenta  bauturilor alcoolice a  pierdut 
controlul  directiei  si a  intrat pe  sensul  sau de  mers  unde a avut  loc impactul  si ca nu
intelege  de ce  nu a relatat acest  lucru  si la  urmarirea penala.
            Instanta de fond a apreciat ca declaratia  inculpatului  din faza cercetarii
judecatoresti este in mod  evident nesincera, deoarece, daca intr-adevar asa  s-ar  fi
derulat faptele,  nu ar fi avut  nici un  motiv  sa nu relateze  si la  urmarirea  penala   in
acelasi  mod  ca in faza cercetarii  judecatoresti.
            Prima instanta a  retinut pe  de alta  parte, ca sustinerile sale  din faza 
cercetarii judecatoresti  sunt  contrazise  si  de  probele  administrate  in  cauza  si  anume 
procesul verbal de  cercetare la  fata  locului, plansele  foto, schita  locului accidentului  si
in primul  rand  cu raportul  de  expertiza criminalistica efectuat  in cauza, probe  din care
rezulta in mod indubitabil  ca,  inculpatul fara nici un motiv, a  intrat cu motoscuterul pe
contrasens  si a lovit-o  frontal pe  victima, care conducea regulamentar un alt motoscuter
pe directia de deplasare a  acestuia.
            Instanta de fond a  aratat ca este adevarat  ca in urma necropsiei  s-a
stabilit  ca  victima T  I a  avut in  sange o alcoolemie de 1,85 %0, insa  aceasta  stare nu
a avut nicio influenta  in producerea evenimentului rutier, fiind exclusa  posibilitatea 
producerii acestuia pe  banda de deplasare a  inculpatului.
            Prima instanta a  retinut ca asa  cum a  rezultat  din coroborarea expertizei
criminalistice  cu expertizele medico - legale efectuate  in cauza, nu se poate retine 
faptul  ca  inculpatul  a  savarsit fapta  cu intentie, existand dubii din acest  punct  de 
vedere. Or, conform  principiului "in dubio pro reo" , dubiul profita  inculpatului, motiv
pentru care  vinovatia sub  forma intentiei este exclusa.
            Prima instanta a retinut  ca, inculpatul  in mod accidental a  intrat pe 
directia  de deplasare a victimei provocand coliziunea   frontala a  celor  doua
motoscutere urmand a  se  retine  in sarcina  inculpatului, vinovatia  in forma  culpei.
            Prima instanta a considerat  ca  vinovatia revine in mod  exclusiv
inculpatului,  care a incalcat dispozitiile  prev. de  art.45  si  53 din OUG 195/2002 
privind  circulatia  pe drumurile  publice.
            Instanta de  fond  a apreciat ca  vinovatia  inculpatului D I  este  pe  deplin
dovedita cu  plangerea  si declaratia  partii  civile,  cu  procesul  verbal de cercetare la 
fata  locului, schita  locului accidentului, plansele  foto, raportul de necropsie, declaratiile 
martorilor T  V,  A I, procesul verbal de verificare a starii tehnice a  celor  doua
motoscutere, coroborate  cu  raportul de expertiza criminalistica  si  avizul si  rapoartele 
medico -  legale efectuate de IML Iasi.
            Fata de  aceste considerente,  prima instanta nu a primit concluziile de
achitare  in temeiul art.11-10  lit.d  C.p.p. formulate  de inculpat  prin aparator.
            S-a retinut ca, in drept,  fapta  inc.D I de a accidenta  mortal pe  victima  T
I,  urmare  nerespectarii  dispozitiilor  privind  circulatia  pe drumurile publice, intruneste
elementele  constitutive ale  infractiunii de  ucidere din culpa  prev. de art.178  alin.2 
C.p.
            S-a aratat ca inculpatul  nu este  cunoscut  cu antecedente  penale.
            La  individualizarea pedepsei ce  a fost  aplicata  inculpatului, instanta  de
fond a  avut  in vedere  criteriile prev. de  art.72  C.p. si  anume:  limitele  pedepsei 
prevazute  de  legea  penala pentru  infractiunea  savarsita,  gradul de  pericol  social  al
faptei, circumstantele   reale ale  savarsirii faptei, atitudinea inculpatului pe  durata 
procesului  penal , precum  si  circumstantele  personale  ale  inculpatului ( fara
antecedente penale, studii 10  clase,  fara ocupatie).
            Fata de  considerentele ce  preced, instanta de fond  a  apreciat  ca  scopul
educativ  al pedepsei cu inchisoarea  ce se va aplica inculpatului va  putea fi atins  si fara 
executarea  acesteia, dispunand suspendarea conditionata a  executarii conform art.81-82 
c.p.
            Conform art.359 c.p.p. prima instanta a atras atentia inculpatului  asupra 
consecintelor  nerespectarii  disp.art.83  c.p.
            Sotia  victimei  si  anume  T  I s-a  constituit parte  civila  din faza de 
urmarire  penala, iar in faza  cercetarii judecatoresti a facut urmatoarele precizari:
            A solicitat obligarea inculpatului  la  plata  sumei de 5000 lei daune 
materiale reprezentand  cheltuieli de  inmormantare, pomeni, c/valoarea daunelor
provocate motoscuterului  si 6000  lei daune  morale, precum si o prestatie periodica 
lunara pentru copiii  minori  ai  victimei  si  anume T M  si  T L -  C.
            Inculpatul, prin aparator a  fost de acord cu despagubirile civile, dar
acestea  sa se incadreze  in  cuantumul  precizat la  urmarirea  penala  si nu a fost de
acord  cu prestatia periodica  lunara ( termenul  din 10.10.2007 - fila  35 dosar fond).
            Prima instanta  a apreciat insa cererea de constituire  ca parte  civila  ca
fiind admisibila,  chiar daca  s-a  facut  dupa citirea actului de  acuzare, iar  in faza
urmaririi penale  nu  s-au cerut decat daune  materiale,  pentru urmatoarele  considerente:
            Trebuie avut  in vedere  ca la  urmarirea  penala, partea  civila nu a  avut
aparare calificata, iar  cauza a  fost una  foarte complexa,  solutionarea acesteia 
necesitand o durata  indelungata.
            S-a retinut ca a  constata ca e tardiva cererea partii  civile in ceea  ce
priveste despagubirile  civile  solicitate  in plus  decat cele de la  urmarirea penala ar
echivala  cu  ingradirea  liberului acces la  justitie  al partii  civile  si  la  solutionarea 
cauzei sale  intr-un  termen rezonabil, drept  garantat  de art.6  din Conventie.
            S-a aratat ca asa  cum s-a  retinut in mod constant  in practica CEDO,
termenul rezonabil incepe  sa curga la  momentul  depunerii plangerii, iar  in calculul
duratei de  solutionare a  plangerii sub  toate aspectele,  Curtea a  cumulat durata
procesului penal cu constituirea de  parte  civila  cu durata actiunii  civile introduse
separat ( Cauza Codarcea VS. Romania).
            S-a aratat ca nesolutionarea chiar  si  partiala  in acest caz a  laturii  civile
pe  motiv  ca ar  fi  tardiva sub aspectul solicitarii daunelor  morale  si a  prestatiei
periodice lunare  pentru  minori, ar  incalca dreptul la acces la justitie al partii civile,
indiferent de  posibilitatea  de a introduce actiune  civila separata, data fiind
complexitatea  cauzei de  fata ( Dinchev VS. Bulgaria).
      Prima instanta a apreciat ca  partea  civila a  facut  dovada laturii civile  cu proba
testimoniala.
      Astfel, martorii  P C si  C  I au declarat  ca victima  isi intretinea  familia  si deci 
si pe cei  doi  minori care  sunt  elevi, facand  fantani.
      Martorul  P  C a  mai  aratat  ca  partea  civila a  respectat obiceiul  locului  si a
facut toate  pomenirile traditionale pentru  sotul  sau  si numai pentru inmormantare i-au 
fost necesari 4000  lei, suma pe  care mama martorului i-a trimis-o partii civile  din Italia,
acolo  unde lucreaza.
      Prima instanta a  apreciat ca  suma solicitata cu  titlu de  daune  materiale  este 
dovedita, fiind de  altfel de  notorietate  ca cei  care apartin religiei crestin - ortodoxe 
cheltuiesc chiar si mai  mult decat  suma  solicitata, cu inmormantarea unei persoane. si
cu pomenirile ulterioare.
      S-a mai apreciat  ca, partea  civila a facut  si dovada prejudiciului moral suferit de
familia  victimei, familie  din care  fac  parte  si doi copii minori, intensitatea tragediei
suferite fiind  cu atat  mai mare cu  cat au trebuit sa  suporte disparitia  brusca a  tatalui 
lor  care era  si  unicul  intretinator  al familiei.
      Asa  cum s-a aratat de  pe urma  victimei  au  ramas  minorii T M  nascuta la
30.01.1996  si  T L -  C nascuta la 04.11.1994, care, asa  cum rezulta  din declaratiile 
celor doi martori sunt elevi si erau  intretinuti de  tatal lor, care obtinea  venituri, facand 
fantani.
      S-a aratat ca prin uciderea  tatalui minorilor, acestia au suferit un prejudiciu fiind
lipsiti de  aportul  cu  care victima prin munca  sa contribuia la  cresterea  si ingrijirea lor,
asa  incat s-a considerat  ca  sunt  indreptatiti  sa  primeasca  o prestatie periodica  lunara 
de la inculpat, incepand  cu data  decesului victimei  si pana  la  majoratul  minorilor.
      Fata de  considerentele  ce  preced  si  avand  in  vedere  disp.art.14  C.p.p.,
art.998 C.civ.  si 346 alin.1 C.p.  a fost  obligat inculpatul sa  plateasca  partii civile 5000 
lei  daune  materiale,  6000  lei  daune  morale cu actualizarea acestor  sume  la  data
platii efective, avand  in  vedere  ca prejudiciul material  si moral  trebuie  reparat 
integral  si  raportat  si la  durata  mare de  timp  pe care a  necesitat-o  solutionarea 
cauzei  si  culpa  procesuala a  inculpatului.
      In temeiul acelorasi  dispozitii  legale,  a fost  obligat inculpatul sa  plateasca
pentru  minori o prestatie periodica  lunara de 300  lei  lunar.
      Impotriva acestei sentinte penale , in termen legal, a declarat  apel inculpatul  D I,
apreciind-o  ca netemeinica  si nelegala pentru urmatoarele considerente:
      1.Instanta  de fond  nu a apreciat  in mod corect probele dosarului si ca urmare in
mod gresit  a dispus condamnarea  sa  pentru infractiunea prev. de  art. 178  al. 2 C.pen.
A aratat ca  in cauza nu exista nicio proba directa din care sa  rezulte vinovatia sa, iar
probele indirecte invocate sunt contradictorii si creeaza indoieli serioase in aceasta
privinta. A sustinut ca expertiza  intocmita de expert H  N a stabilit ca accidentul s-a
produs  din culpa exclusiva a sa, insa nu a prezentat si argumentele pe baza carora a ajuns
la aceasta concluzie, in timp  ce expertiza  intocmita de expert D A - care a stabilit culpa
exclusiva a victimei-  prezinta  aceste argumente. In privinta expertizei  intocmita   de
expert  P G, intrucat in partea introductiva a acesteia se refera la un alt accident  de
circulatie,  sunt mari indoieli in privinta concluziilor sale. Fata de situatia expusa,
inculpatul a  solicitat achitarea sa, in baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p in ref. la art. 10  lit. d
C.p.p.
      2.Instanta de  fond i-a aplicat o pedeapsa  prea mare raportat la varsta acestuia,
atitudinea procesuala si  lipsa antecedentelor penale, astfel incat a  solicitat retinerea in
cauza  a  circumstantelor atante  judiciare prev. de art. 74 al. 1 lit. a, c C.p si aplicarea
unei pedepse  sub minimul  special prevazut de  lege, conform art. 76 lit. d C.p.
      3.Instanta de fond a incalcat prevederile art. 4 C.p.p, a interpretat in mod gresit 
prevederile art. 15 C.p.p si, pe cale de consecinta, a rezolvat gresit latura civila a cauzei.
      A aratat ca a  fost nelegal obligat  la plata sumei de 6000 lei cu titlu de daune
morale, intrucat constituirea de parte civila pentru aceasta  suma s-a facut dupa citirea 
actului de sesizare.
      Inculpatul a  aratat  totodata  ca,  la stabilirea cuantumului obligatiei de intretinere
pentru cei doi copii minori ai victimei, instanta de fond nu a dat dovada de rol activ  si nu 
a stabilit  veniturile pe care victima le realiza.
      In sustinerea  apelului, inculpatul a  solicitat probe (f.33,34  dosar apel), asupra
carora instanta de apel s-a pronuntat motivat prin  incheierea de sedinta din 17.12.2009
(f.37 dosar apel).
      Apelul  declarat de inculpatul D I  este fondat, pentru  considerentele ce se vor
arata  in continuare.
      Analizand cauza, prin prisma motivelor invocate, dar si  din oficiu, in limitele 
prev. de art. 371 al. 2 C.p.p, tribunalul constata ca hotararea primei instante  este legala,
motivata in  fapt si  in drept conform  disp., art. 356 C.p.p.
      Instanta de fond, analizand  probele administrate atat in cursul urmaririi penale,
cat si in faza de cercetare judecatoreasca, a stabilit o corecta situatie de fapt, dand  faptei
retinute in sarcina inculpatului incadrarea juridica corespunzatoare.
      Potrivit art. 69 C.p.p, declaratiile invinuitului sau ale inculpatului, facute in 
cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt
coroborate  cu fapte  si  imprejurari ce rezulta din  ansamblul probelor  existente in 
cauza.
      Fiind audiat in cursul  urmaririi penale,  inculpatul a aratat ca  nu isi explica  din 
ce motiv a intrat in coliziune cu motoscuterul condus de victima.
      In faza de cercetare judecatoreasca, inculpatul a revenit asupra declaratiilor date
in cursul urmaririi penale, aratand ca  victima,  aflandu-se  sub influenta bauturilor
alcoolice, a pierdut controlul directiei si a intrat pe sensul sau de  deplasare, unde a  avut
loc impactul  si  ca nu intelege  de ce nu a relatat acest lucru si la urmarirea penala.
      Retractarea de catre inculpat, in fata instantei, a declaratiilor  date in cursul
urmaririi penale, nu  trebuie acceptata necritic; prin  asemenea retractari  se divizeaza in
mod artificial procesul penal si se minimalizeaza necesitatea si  importanta urmaririi
penale.
      Este cunoscut ca, de regula, declaratiile care reflecta  cel mai exact adevarul, sunt
cele pe care invinuitul sau inculpatul le-a scris personal in momentele initiale ale 
urmaririi penale, precum si   cele in care a relatat  liber faptele intr-un moment cand inca
nu a fost in masura sa  conceapa strategii de aparare.
      In mod corect instanta de  fond  nu a dat eficienta declaratiei date  de inculpat in 
cursul cercetarii judecatoresti, apreciind-o  ca fiind nesincera.
      Pentru a putea produce efecte, revenirea asupra declaratiilor date anterior in cauza
trebuie  sa fie temeinic motivata si convingator dovedita si sa se coroboreze cu fapte si
imprejurari ce rezulta din  ansamblul probelor  administrate in  cauza.
      Urmeaza a constata ca  inculpatul nu a motivat temeinic si nu a dovedit
convingator revenirea  in fata instantei  asupra  declaratiilor date in faza de  urmarire
penala si totodata, ca aceste declaratii, astfel cum corect a  retinut instanta de fond, sunt 
contrazise  de probele administrate  in cauza, si anume: procesul-verbal de  cercetare la
fata locului, plansele foto, schita locului si raportul de expertiza  criminalistica intocmit
de  Laboratorul Interjudetean de  Expertize Criminalistice Iasi - probe din care rezulta
indubitabil ca inculpatul, fara a  se putea stabili un motiv, a intrat   cu motoscuterul pe
contrasens si a lovit-o frontal pe victima, care conducea regulamentar un alt  motoscuter
pe directia de deplasare  a acesteia.
      Sustinerile inculpatului prin aparator ales -  referitoare la  faptul ca  in cauza nu
pot  fi retinute  concluziile raportului  de expertiza criminalistica intocmit de  Institutul 
National  de Expertize Criminalistice - Laboratorul  Interjudetean  de Expertize 
Criminalistice Iasi  (f.170-178 dosar fond) intrucat din partea  introductiva rezulta ca se
refera la un alt  accident, existand serioase indoieli cu privire la  exactitatea datelor
cuprinse in acesta si, totodata ca expertul  nu a indicat argumentele ce au condus la
stabilirea culpei exclusive  a inculpatului la producerea accidentului - nu vor putea  fi
retinute in cauza.
      Din analiza  expertizei efectuate rezulta  ca  aceasta  se refera la accidentul rutier
dedus judecatii, consemnarea  din introducere referitoare la  vehiculele angajate in 
evenimentul rutier fiind o evidenta eroare  materiala.
      Expertiza a  avut la baza schita  locului faptei, procesul-verbal de cercetare  de
fata locului si plansele fotografice intocmite in  faza de urmarire penala.
      In stabilirea  dinamicii producerii accidentului (f.2,3 din raport) se arata ca urmele
de pe aparatoarea de deasupra tobei de esapament a scuterului Aprilia atesta indubitabil 
faptul ca motoscuterele au intrat in contact lateral pe partea  dreapta - aceasta  urma  fiind
de infundare si neputand fi creata prin  frecarea cu carosabilul (fig.1- pag.172 dos.fond).
      Urmare impactului (descris in fig.2 si 3 - pag. 173 dos.fond), la  fata locului s-a
constatat o urma de destratificare (zgarieri) a  asfaltului in lungime de cca. 10 m, 
conform  schitei accidentului (fig.4), stabilindu-se ca impactul s-a produs la cca. 1,65 m
fata de  marginea din dreapta a carosabilului potrivit  sensului Cernicari-Draganesti in
amonte cu cca.  21 m fata de locuinta numitei C S (fig. 7 - pag. 176 dosar fond).
      Cu privire la vitezele vehiculelor in momentul premergator accidentului, in
raportul de expertiza se arata ca   pentru a le stabili, s-a procedat la simularea
computerizata a impactului,  folosind modelele matematice specifice vehiculelor pe doua
roti - calculele  efectuandu-se cu ajutorul programului Virtual Crash 2.2 -  parametrii
introdusi in modelul matematic urmarind ca  pozitiile finale ale victimelor si
motoscuterelor  sa  fie cat mai  apropiate de cele in care au fost gasite de organele de
politie;  dupa  calculele efectuate s-a procedat si la  redarea animata a dinamicii
evenimentului rutier care a fost imprimata sub  forma a doua  filme de scrut metraj pe un
CD atasat raportului (f.175-178 dosar fond)- stabilindu-se ca  vitezele   celor doua
motoscutere au fost   aproximativ egale, de cca. 49 km/h (f.175  dosar fond).
      Dupa  stabilirea locului impactului, s-a aratat  ca starea de pericol a  fost
declansata de  inculpatul D I in momentul in care a depasit axul longitudinal al drumului.
      S-a aratat ca  nu se cunoaste cauza pentru care inculpatul D I a parasit  culoarul de 
deplasare (aspect ce se coroboreaza cu declaratia  inculpatului data in cursul urmaririi
penale)  si a patruns pe sens contrar, orice cauza tehnica fiind exclusa avand in vedere
procesul-verbal din  03.04.2006 de constatare a  starii  tehnice post impact a celor doua
scutere  (f.176 dosar fond).
      S-a  aratat, de  asemenea, ca  impactul  putea fi evitat de catre inculpat prin
pastrarea traiectoriei in limitele benzii de  deplasare si ca nu se pot retine in sarcina 
victimei T I  fapte sau atitudini declansatoare de pericole (fila 176 dosar fond).
      Urmeaza  a  constata ca acest raport de expertiza, intocmit urmare analizei
proberlor administrate, stabileste, argumentat stiintific,  faptul ca in cauza,  culpa in
producerea accidentului soldat cu  decesul victimei T I, apartine in exclusivitate 
inculpatului, care, fara a putea oferi o explicatie, a patruns pe contrasens.
      Concluziile  acestui araport de expertiza raportat la culpa  in producerea
accidentului -  sunt  aceleasi  cu cele stabilite si in raportul  de expertiza intocmit in
cursul urmaririi penale si a suplimentului la acest raport (f.40-46  dosar u.p).
      In mod corect instanta  de  fond nu a retinut in cauza concluziile raportului de
expertiza  intocmit la cererea  inculpatului in faza de cercetare judecatoreasca (f.75-92
dos.instanta), intrucat in expertiza se  retine  o situatie de  fapt contrara probelor
administrate in cauza, concluzionandu-se ca victima a patruns pe contrasens, fara
asigurare, semnalizare, pe  fondul starii de ebrietate - aspect  ce nu este sustinut nici
macar de  inculpat in declaratiile  date  in faza de urmarire penala.
      Raportat la declaratiile  date de inculpat in faza de urmarire penala, cum ca nu isi
explica  motivul pentru care a patruns pe  contrasens, se constata ca, din coroborarea 
expertizei criminalistice intocmita de Laboratorul Interjudetean de Expertize
Criminalistice  Iasi, in care se  arata  ca,  din studiul rapoartelor de  constatare medico-
legala se remarca faptul ca victima T I, pe langa leziunile  specifice proiectarii  pe
carosabil, prezinta  doua leziuni nespecifice accidentelor  de trafic rutier, situatie fata de
care se  naste suspiciunea ca  in  momentul impactului inculpatul  a avut bratul  drept
intins cu care l-a lovit la nivelul gatului pe numitul T I ( fig. 5 - f.174  dosar fond) - cu 
avizul Comisiei de Avizare si Control a Actelor Medico-Legale - IML Iasi (f.240 dosar 
fond), din care rezulta ca  producerea  leziunilor nespecifice accidentului rutier in privinta
victimei - nu este exclusa prin mecanismul  propus de expertiza criminalistica si anume 
lovire cu  un obiect contondent, posibil  bratul  drept  al inculpatului - si cu declaratia 
martorului T V (f.70 dos. u.p)  si a partii civile T I ( f.21-22  dos.u.p) - a rezultat un 
dubiu retinut ca atare de instanta de fond - cu privire  la forma de vinovatie cu care a fost
comisa  fapta dedusa judecatii.
      Cum in cauza nu au fost identificate probe certe cu privire la stabilirea  intentiei,
ca forma de vinovatie, prima instanta a retinut in mod corect  ca dubiul profita 
inculpatului, retinand forma culpei, insa, raportat la  situatia  mai sus expusa, este 
explicabila atitudinea inculpatului din cursul urmaririi penale, conform careia  a aratat ca 
nu isi explica  motivul pentru care a patruns pe contrasens.
      Raportat la considerentele expuse, urmeaza a constata ca instanta  de fond a 
stabilit in mod corect  vinovatia inculpatului sub  forma culpei exclusive, coroborand
probatoriile administrate  atat in cursul urmaririi penale, cat si  in faza de cercetare
judecatoreasca, cererea  inculpatului de achitare in baza art. 11 pct. 2  lit. a C.p.p in ref. la
art. 10 lit. d C.p.p neputand  fi  admisa.
      Urmeaza a  constata ca  hotararea instantei de fond este netemeinica sub aspectul
cuantumului   pedepsei aplicate, precum si a cuantumului prestatiei  periodice la care a
fost obligat inculpatul.
      Avand in vedere ca inculpatul este  o persoana tanara, aflata la primul impact cu
legea penala, tribunalul apreciaza ca aplicarea  unei pedepse in cuantumul minim
prevazut de legea penala este suficienta pentru asigurarea  scopului prev. de art.  52 C.p,
neputandu-se admite  cererea inculpatului de retinere  de circumstante aTante judiciare,
avand in vedere  atitudinea  procesuala oscilanta a acestuia, pericolul social concret al
faptei si urmarea produsa.
      Instanta de fond a realizat  o justa individualizare a  pedepsei accesorii aplicate
inculpatului, raportat la natura faptei savarsite si la  circumstantele personale ale 
acestuia, precum si a modalitatii de executare a pedepsei.
      In privinta laturii civile a cauzei, cererea  inculpatului de a se respinge  cererea
partii civile de obligare  la plata daunelor morale intrucat aceasta  s-a constituit parte 
civila dupa citirea actului de sesizare, nu va putea fi primita.
      Urmeaza  a  constata  ca T I s-a constituit parte civila in cauza in faza de urmarire
penala (f.22 dosar u.p) cu suma de  80 milioane lei (ROL) daune materiale, in termenul
prev. de art. 14 C.p.p, faptul ca in faza  de  cercetare judecatoreasca si-a majorat  aceste
pretentii solicitand  suma de 11.000 lei (5.000 lei daune materiale si 6000 lei  daune
morale, precum si obligarea la plata unei contributii lunare de intretinere pentru cei doi
copii minori ai victimei, pentru care a depus in copie - f.33,34 dosar fond si certificatele
de nastere) neconstituind o  incalcare a  disp. art. 14 C.p.p.
      Instanta de fond a constatat  in mod legal  ca sunt intrunite conditiile raspunderii
civile  delictuale si a  apreciat in mod temeinic, raportat la  probele administrate in cauza,
asupra cuantumului daunelor morale si materiale  ce se cuvin partii civile.
      Sentinta penala apelata este netemeinica sub aspectul cuantumului prestatiei
periodice la care a fost obligat inculpatul.
      Din probele administrate in cauza (declaratiile martorilor C I, P C si A I - filele
41, 53, 54 dosar fond) s-a stabilit ca  victima nu avea un loc de munca (muncea cu ziua la
sapat  fantani), neputandu-se stabili cu certitudine  veniturile realizate de aceasta, situatie
fata de care instanta de fond trebuia sa stabileasca in cauza  cuantumul  contributiei 
periodice pentru  cei doi minori avandu-se in vedere venitul minim pe economie  stabilit
conform H.G 488/30.04.2009 (600 lei) si prevederile art. 94 al. 3 C.Fam (1/3 din  venit
pentru doi copii).
      In raport de considerentele expuse, in baza art. 379  pct. 2 lit. a C.p.p va fi admis 
apelul declarat de  inculpatul  D I si va fi desfiintata in parte  sentinta penala apelata.
      In rejudecare  se va dispune  reducerea  de la 3 ani  la 2 ani a pedepsei  principale
aplicata  inculpatului  D I, precum si a   termenului de incercare stabilit de  instanta de
fond pentru pedeapsa principala si pedeapsa accesorie, de la 5 ani la  4 ani.
      Va dispune  modificarea  dispozitiei civile  de obligare a  inculpatului la  plata 
unei prestatii  periodice pentru minorii T M si  T L Catalina, in sensul ca se  va reduce 
cuantumul prestatiei totale, de la 300 RON lunar, la 200  RON  lunar (cate 100 RON
pentru fiecare minora).
      Vor  fi mentinute celelalte dispozitii  ale sentintei penale apelate.       
      
      
      
      
      
      
      
      
      
      
      
      
      
      

1