Lipsa calitatii procesuale pasive a primariei. Consecinte. Dispozitiile art.21 din Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale.

Lipsa calitatii procesuale pasive a primariei. Consecinte. Dispozitiile art.21 din Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale.(decizia civila nr.918/26.05.2009)

Prin cererea inregistrata la 24.11.2008 pe rolul Judecatoriei Targoviste, reclamantul M.C.N. a chemat in judecata Primaria comunei Ulmi, prin  primarul acesteia, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta, sa se constate ca este proprietarul suprafetei de 690 mp. teren situat in satul Dumbrava, cu urmatorii vecini: est - Mihai Constantin, vest - Neculae C. Carstea, nord - Petre Soare  si sud - Drumul vacilor.
Motivand cererea, reclamantul a aratat ca parintii sai M. C. si E. au cumparat imobilul de la R.F. si R.C., din satul Mogosesti si i-a fost atribuit ca zestre, fara a se intocmi un act in acest sens si il poseda de peste 45 de ani, in mod continuu, netulburat, sub nume de proprietar, achitand impozitele la zi.
S-a subliniat ca terenul nu a fost supus cooperativizarii.
In drept s-au invocat dispozitiile art.1837 Cod civil si art.111 Cod procedura civila.
In probatiune s-au depus inscrisuri, s-au solicitat relatii Primariei comunei Ulmi privitor la regimul juridic al bunului si a fost audiata martora N.F., propusa de reclamant.
Prin sentinta civila nr.548/27.01.2009, instanta de fond a admis cererea si a constat ca reclamantul este proprietarul terenului in suprafata de 690 mp. situat in comuna Ulmi, satul Dumbrava, cu urmatoarele vecinatati: est - Mihai Constantin, vest -Neculae C. Carstea, nord - Petre Soare si sud - Drumul vacilor.
Pentru a pronunta  aceasta solutie, judecatoria a retinut ca potrivit art. 1847 din Codul civil, pentru a uzucapa se cere o posesiune continua, netulburata, publica si sub nume de proprietar, iar prevederile  art. 1890 din acelasi cod precizeaza ca timpul cerut pentru a dobandi dreptul de proprietate asupra unui imobil, pe calea uzucapiunii, este de 30 de ani.
S-a constatat ca parintii reclamantului au cumparat suprafata de 690 mp. situata in satul Dumbrava, de la R.F. si R.C., din satul Mogosesti, prin chitanta sub semnatura privata din 1.06.1959 si, asa cum a relatat martorul N.F., acest teren a fost stapanit initial de catre parintii reclamantului, apoi de acesta din urma, inclusiv in prezent, fiind imprejmuit, iar in sat reclamantul si parintii sai sunt cunoscuti ca proprietari ai acestui teren.
De asemenea,s-a mentionat ca pe acest teren a existat o casa construita de parintii reclamantului, dupa care acestia si-au facut casa la sosea, iar din chitanta nr. 678/21.02.2008 rezulta ca reclamantul este platitor impozit pentru teren.
Sustinerile primariei Ulmi in sensul ca reclamantul nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru acest teren,au fost inlaturate, avandu-se in vedere posesia sa indelungata si continua, inclusiv pe perioada CAP-ului, nefacandu-se nici o dovada ca terenul s-a aflat in perimetrul CAP-ului.
Impotriva sentintei a declarat recurs  parata Primaria comunei Ulmi  criticandu-o pentru nelegalitate si netemeinicie intrucat au fost incalcate dispozitiile art. 304pct.7-9 Cod procedura civila ,pe considerentul ca instanta de fond a motivat solutia prin motive contradictorii, a interpretat gresit actul juridic suspus judecatii, iar hotararea este lipsita de temei legal.
S-a invocat totodata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Primariei comunei Ulmi, deoarece nu are capacitate juridica,intrucat in conformitate cu dispozitiile art.20 si 21 din Legea 215/2001, persoana juridica de drept public, cu capacitate juridica deplina si cu patrimoniu propriu, este unitatea administrativ teritoriala, respectiv comuna Ulmi.
In dezvoltarea criticilor, s-a mentionat ca in conformitate cu dispozitiile art. 77 din Legea 215/2001,primaria reprezinta o structura a activitatii permanente a primarului si in nici un caz, nu este unitate administrativ teritoriala.
De asemenea se sustine ca s-a incalcat dreptul la aparare si dreptul la un  proces echitabil, in sensul ca nu a fost comunicata paratei  copie de pe actiune asa cum prevede art. 114 Cod procedura civila  in vederea formularii apararii, iar instanta a ramas in pronuntare la al doilea termen de judecata, fara a stabili calitatea partilor .
Recurenta pretinde ca actiunea este formulata in numele lui M.N., fara a avea vreo calitate, intrucat chiar acesta motiveaza in cerere ca acest teren a fost cumparat in anul 1959 de parintii sai M.C. si M.E. de la R.F.  si R.C.
Se subliniaza  ca in anul 1959 a inceput colectivizarea, iar satul Dumbrava a facut obiectul colectivizarii, dovada fiind cererea de inscriere in C.A.P. cumparatorilor de drept M.C. si E., care odata cu punerea in aplicare a Legii 18/1991, si-au  reconstituit dreptul de proprietate, pentru intreaga suprafata conform registrului agricol, astfel ca s-a eliberat titlul de proprietate nr. 18326/1993.
Relativ la situatia imobilului se sustine ca a facut obiectul legilor fondului funciar, este inventariat si se afla in domeniul public al  unitatii  administrativ teritoriale comuna Ulmi conform HCL 49/2007, asa incat este inalienabil, insesizabil, imprescriptibil, iar terenurile ce fac obiectul fondului funciar, sunt supuse respectarii procedurii acestei legi, in sensul ca orice cetatean care face dovada depunerii cererii de reconstituire si a dreptului de proprietate va fi indreptatit la primirea proprietatii.
Se apreciaza ca daca reclamantul ar fi fost proprietarul terenului in cauza, in perioada 1991 - 2005, avea obligatia sa depuna cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, insa reclamantul nu a formulat asemenea cereri.
Mai arata recurenta ca dreptul la  actiune pentru constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune, apartine cetatenilor care s-au aflat in zone necooperativizate, in speta comuna Ulmi fost zona cooperativizata in intregime, iar M.N., figureaza in registrul agricol vol.2 pozitia 60, cu teren extravilan in suprafata de 7000 mp, teren curti constructii in suprafata  de 1000 mp. casa de locuit de 32 mp., grajd 12 mp. patul 12 mp., conform adresei nr. 1208/27.02.2009.
Pretinde recurenta ca potrivit unui tabel nominal cu cetatenii satului Dumbrava, reclamantul nu a detinut niciodata posesia suprafetei de teren mentionate, aceasta fiind destinata spatiului verde al satului si s-a invederat ca potrivit rolului activ, judecatoria avea obligatia identificarii bunului printr-o expertiza, pentru stabilirea regimului juridic.
Se solicita admiterea recursului, casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare.
Intimatul a formulat intampinare in sensul respingerii recursului, sustinand ca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive este nefondata, cu argumentarea ca desi calitate procesuala are unitatea administrativ teritoriala, este uzitat a fi chemata in judecata si citata primaria deoarece confuzia este creata chiar prin antetul folosit de recurenta care se autointituleaza Primaria.
Relativ la celelalte critici, s-au sustinut urmatoarele: recurenta a fost legal citata si nu  a cerut amanarea judecatii, nici nu  a formulat intampinare; intimatul este mostenitorul parintilor sai, care anterior cooperativizarii i-au atribuit imobilul cu titlul de zestre; autorii reclamantului s-au inscris in CAP cu terenul detinut la acel moment(1961), iar reconstituirea proprietatii s-a facut in beneficiul acestora; terenul in litigiu nu  a fost niciodata cooperativizat si era destinat casei, in prezent demolata, fiind tot timpul in posesia intimatului reclamant caruia nu i s-a comunicat hotararea de trecere in domeniul public; si in zonele cooperativizate au existat proprietati particulare necooperativizate; nu are relevanta imprejurarea ca reclamantul figureaza cu terenuri in rolul agricol; tabelul invocat in recurs nu este un document oficial, iar expertiza se impunea numai daca bunul nu putea fi identificat.
Prin decizia civila nr.918/26.05.2009, s-a admis recursul si s-a modificat in tot sentinta, in sensul respingerii cererii ca fiind indreptata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
S-a retinut ca in conformitate cu dispozitiile art.21 din Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale, unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu iar in justitie sunt reprezentate, dupa caz, de primar sau de presedintele consiliului judetean.
Tot astfel, potrivit art.77 din acelasi act normativ, primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei, orasului sau municipiului, care duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.
In acest context in care intimatul reclamant nu poate opune pretinsul drept unei persoane fizice, in mod eronat a chemat in judecata primaria care nu este entitate cu personalitate juridica, apta sa stea in proces, in calitate de parata.
Din acest punct de vedere critica ce se refera la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Primariei comunei Ulmi este justificata, sub aspect procedural, reclamantul trebuind sa actioneze in instanta, Comuna Ulmi, cu atat mai mult cu cat in relatiile inaintate la instanta de fond, sub nr. 180/20.01.2009, s-a consemnat ca suprafata in litigiu a fost cooperativizata, iar dupa 1991 a intrat sub incidenta Legii nr.18/1991, fiind la dispozitia comisiei locale de fond funciar dar si inventariat in domeniul public al comunei, conform HCL nr.49/16.08.2007, fapt ce ilustreaza cu atat mai mult necesitatea ca reclamantul sa fi actionat in instanta unitatea administrative teritoriala ce pretinde caracterul de bun din domeniul public al imobilului.
Prin urmare, in speta dedusa judecatii nu se verifica existenta uneia dintre conditiile de exercitare a actiunii civile, cea privitoare la calitatea procesuala pasiva, considerent pentru care, in temeiul art.312 alin.3 Cod procedura civila, se va admite recursul si se va modifica sentinta in totalitate, in sensul respingerii actiunii, ca fiind indreptata impotriva unei persoane lipsita de calitate procesuala.
Intrucat aceasta imprejurare reprezinta un impediment pentru continuarea actiunii civile, tribunalul nu va mai supune examinarii celelalte critici care privesc fondul dreptului dedus judecatii.