Hotararea Comisiei judetene reprezinta un act administrativ-jurisdictional, intrucat prin art. 52 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, este calificata ca autoritate publica cu activitate administrativ-jurisdictionala.

In contextul in care Hotararea Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata reprezinta un act administrativ-jurisdictional, intrucat prin art. 52 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, este calificata ca autoritate publica cu activitate administrativ-jurisdictionala, anularea actului administrativ se poate dispune, fie de autoritatea publica superioara celei care a emis actul ( in temeiul raporturilor de subordonare), fie de instanta de judecata, neputandu-se dispune de organul care a emis actul, in speta de Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Dambovita, astfel ca masura anularii unei hotarari initiale, devenita irevocabila prin neatacarea ei de persoana interesata, printr-o hotarare ulterioara a Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Dambovita, este nelegala.
Prin cererea inregistrata la Judecatoria Pucioasa sub nr.602/ 09.05.2007 reclamantul F. I. in contradictoriu cu paratele Comisia Locala R. si Comisia Judeteana D-ta pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a formulat plangere impotriva amendamentului nr.2416/ 21.03.5007.
In motivarea plangerii, reclamantul a aratat ca prin amendamentul din 820 din 30.01.2006 s-a dispus reconstituirea dreptului sau de proprietate pentru suprafata de 326 ha teren cu vegetatie forestiera, in calitate de mostenitor al defunctului F. T., iar in data de 21.02.2006 s-a intocmit proces verbal de punere in posesie pe suprafata respectiva, ca ulterior,invocand o hotarare a Judecatoriei Pucioasa, prin amendamentul din 21.03.2007, Comisia Judeteana a diminuat suprafata pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate de la 326 ha la 7,05 ha, iar in cauza in care s-a pronuntat aceasta hotarare nu a fost parte , deci, ea nu ii este opozabila si, deci, in mod nelegal s-a procedat la diminuarea  suprafetei pentru care s-a facut reconstituirea dreptului sau de proprietate.
Prin intampinarea formulata intimata Comisia locala R. a solicitat
respingerea plangerii, aratand ca in mod legal Comisia Judeteana a procedat la diminuarea suprafetei de teren, evitand astfel reconstituirea dreptului de proprietate pe aceeasi suprafata, ca prin sentinta civila 621/2006 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe acelasi amplasament pentru numitul P. I. pe o suprafata de 307 ha., iar cu ocazia solutionarii cauzei respective s-a stabilit ca prin actul sub semnatura privata intitulat “Chitanta “, in baza caruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru reclamant nu a operat transferul dreptului de proprietate de la vanzatori-mostenitorii numitului P. I.- catre cumparator-F. T., intrucat in conditiile in care titularul dreptului de proprietate mostenitorii nu puteau sa transfere un drept de proprietate aflat in patrimonial acestuia.
Comisia Judeteana D-ta prin intampinarea formulata a solicitat respingerea plangerii formulate, intemeindu-si apararea pe aceleasi motive.
In urma administrarii probei cu inscrisuri Judecatoria Pucioasa prin sentinta civila nr. 578/21.06.2007 a respins plangerea formulata de reclamantul F. T. in contradictoriu cu paratele Comisia Locala R. si Comisia Judeteana D-ta pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a constatat ca amendamentul mai sus mentionat a fost emis de catre Comisia Judeteana D-ta in baza sentintei civile 621/2006 , hotarare definitiva si irevocabila care o obliga pe aceasta la reconstituirea dreptului de proprietate in beneficiul numitului P. I. pe o suprafata de 307 ha , teren situate in muntele Frumuselu si Margineanca, retinandu-se ca acest amplasament coincide, in parte, cu cel pentru care anterior se reconstituise dreptul de proprietate reclamantului, Comisia Judeteana D-ta nu putea decat sa procedeze la emiterea acestui amendament, intrucat era obligata la respectarea hotarari judecatoresti, cu atat mai mult cu cat aceasta arata ca in mod gresit s-a procedat la reducerea suprafetei de padure pentru numitul P. I., luandu-se in considerare inscrisul sub semnatura privata depus de catre reclamant, intrucat acel act nu a operat un transfer valabil al dreptului de proprietate catre autorul reclamantului.
Prima instanta a mai retinut ca, desi, contesta susnumitul amendament, reclamantul nu face nici o dovada in sustinerea dreptului sau de proprietate, ci se limiteaza a mentiona numai ca hotararea judecatoreasca care a stat la baza acestui amendament nu ii este opozabila, ca orice hotarare judecatoreasca are opozabilitate in general, fata de toate persoanele si nu se poate face abstractie de existenta acesteia pur si simplu, iar lipsa de opozabilitate poate fi invocata, dar numai in situatia in care se face dovada unei alte situatii juridice decat  cea retinuta in hotarare , de catre o persoana care nu a fost parte in procesul in care a fost pronuntata.
Aceeasi instanta de fond a mai retinut ca, in cauza de fata, reclamantul trebuia sa aiba o pozitie activa, de dovedire a temeiniciei dreptului sau, pentru ca prin acest act i se desfiinteaza un drept pe care sustine ca il are, care trebuie dovedit si nu sa se limiteze numai la a sustine nelegalitatea amendamentului, in conditiile in care acesta a fost legal emis, in temeiul unei hotarari judecatoresti, iar in ceea ce priveste sentinta civila 1146/2006 prin care parata este obligata la emiterea titlului de proprietate in favoarea  reclamantului, aceasta nu are relevanta in cauza de fata, deoarece la pronuntarea acesteia s-a avut in vedere situatia creata prin emiterea primului amendament, 820/ 2006, prin care a fost admisa cererea de reconstituire a dreptului de proprietate in favoarea reclamantului si vizeaza numai respectarea acestui amendament, aceasta sentinta nepunand in discutie temeinicia dreptului de proprietate a reclamantului, ci a facut aplicarea disp.art.6 din HG 890 privind obligatia emiterii titlului de proprietate pentru terenurile validate.
Impotriva sentintei civile mentionate a declarat recurs, in termen legal, recurenta reclamant F. T., criticand-o pentru nelegalitate, sustinand ca nu exista nici o norma legala care sa permita Comisiei Judetene revocarea pe cale administrativa a hotararii de reconstituire a dreptului sau de proprietate, ca instanta de fond a fost investita cu o plangere impotriva amendamentului de diminuare a suprafetei validate de la 326 ha la 7,05 ha teren cu vegetatie forestiera, iar nu cu o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate , aspectele ce tin de proprietatea terenului in discutie fiind transate si ca intimata Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Dambovita nu mai avea posibilitatea de a actiona in vreun fel asupra dreptului de proprietate in litigiu, intrucat ca efect al reconstituirii si punerii in posesie, terenul respectiv a intrat in circuitul civil, doar instanta de judecata putand eventualele greseli referitoare la proprietatea terenului.
Se mai sustine de catre recurent ca sentinta civila prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate numitului P. I. nu a fost pronuntata in contradictoriu si cu el, fiindu-i inopozabila.
Prin decizia civila nr.1258/20 noiembrie 2007 pronuntata in dosarul nr. 602/283/2007 Tribunalul Dambovita a admis recursul declarat de recurentul petent F. T., impotriva sentintei civile nr. 578 pronuntata la data de 21.06.2007 de catre Judecatoria Pucioasa in dosarul nr. 602/283/2007 in contradictoriu cu intimatele Comisia Locala R. de aplicare a Legii fondului funciar, judetul Dambovita, si Comisia Judeteana Dambovita pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si a modificat, in tot, hotararea atacata, in sensul admiterii plangerii si anularii amendamentului la hotararea nr. 3/2005 si a propunerii comisiei locale R.
Pentru a hotari astfel, Tribunalul a retinut urmatoarele:
Potrivit Legii nr. 247/2005 reclamantul F. T. a formulat cererea nr. 4652/2005 prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 326 ha, in calitate de mostenitor al defunctului F. A. T., cerere ce a fost solutionata favorabil, prin amendamentul nr. 820/30.01.2006 la hotararea nr. 3/2005-anexa 37, Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Dambovita validandu-l pe reclamant pentru intreaga suprafata.
Ulterior, la data de 21.02.2006 s-a intocmit procesul de punere in posesie nr. 19, iar prin sentinta civila nr. 1146/4.12.2006, definitiva si irevocabila, Judecatoria Pucioasa a obligat pe parata Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Dambovita la emiterea titlului de proprietate in favoarea reclamantului pentru suprafata de 326 ha. teren cu vegetatie forestiera.
Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Dambovita prin amendamentul nr. 2416/21.03.2007 la Hotararea nr.3/2005 a diminuat suprafata validata anterior de la 326 ha teren cu vegetatie forestiera la 7,05 ha , fiind anulat si procesul verbal de punere in posesie nr. 19/8.05.2006, motivat de faptul ca prin sentinta civila nr. 621/16.06.2006 pronuntata de Judecatoria Pucioasa in dosarul nr. 496/2006, definitiva si irevocabila s-a reconstituit dreptul de proprietate numitului P. I., mostenitor al defunctului P. Gh. I., pentru suprafata de 307 ha, care coincide cu suprafata reconstituita reclamantului F. T.
Problema de drept dedusa judecatii este aceea a legalitatii anularii, de catre Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Dambovita, a hotararii initiale prin care s-a validat reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea reclamantului F. T., cu privire la care Tribunalul retine urmatoarele:
Hotararea Comisiei judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata reprezinta un act administrativ-jurisdictional, intrucat prin art. 52 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare este calificata ca autoritate publica cu activitate administrativ-jurisdictionala.
Anularea reprezinta manifestarea de vointa a unei autoritati publice prin care se desfiinteaza efectele juridice ale unui act administrativ emis de o alta autoritate publica.
Deci, suntem in prezenta masurii anularii atunci cand sanctiunea intervine din afara, din exteriorul autoritatii publice, anularea putandu-se dispune fie de autoritatea publica superioara celei care a emis actul ( in temeiul raporturilor de subordonare), fie de instanta de judecata.
In consecinta, in contextul in care anularea actului administrativ se poate dispune numai de organele mai sus mentionate, neputandu-se dispune de organul care a emis actul, in speta de Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Dambovita, Tribunalul apreciaza ca masura anularii unei hotarari initiale, devenita irevocabila prin neatacarea ei de persoana interesata, printr-o hotarare ulterioara a Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Dambovita, este nelegala.
Propria desfiintare a hotararii initiale de Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Dambovita emitenta, printr-o noua hotarare, nu reprezinta altceva decat o revocare a actului respectiv, masura inadmisibila in cazul actelor administrativ-jurisdictionale.
Fata de cele ce preced, in temeiul art.312 alin.1 Cod procedura civila, se va admite recursul si se va modifica, in tot, sentinta, in sensul admiterii plangerii si anularii amendamentului nr. 2416/21.03.2007 la Hotararea nr.3/2005 prin care s-a diminuat suprafata validata anterior de la 326 ha teren cu vegetatie forestiera la 7,05 ha , fiind anulat si procesul verbal de punere in posesie nr. 19/8.05.2006 si a propunerii Comisiei locale R. de anulare a acestui proces.
Partea interesata, respectiv cel care se considera adevaratul proprietar al terenului de 307 ha, are posibilitatea fie sa formuleze o actiune in revendicare, fie sa ceara constarea nulitatii absolute a celuilalt.