Drept procesual civil. Nemotivarea hotararii. Respingerea cererii de lamurire a dispozitivului. Incalcarea dreptului partii la un proces echitabil.

Notiunea de proces echitabil, desprinsa de prevederile art. 6 paragraful 1 al Conventiei, presupune, atat solutionarea, printr-un raspuns specific si concret a pretentiei dedusa judecatii, cat si oferirea unui raspuns explicit cererii. Ori, nerealizarea functiei explicative a hotararii si refuzul manifest al judecatorului fondului de a-si explicita propria hotarare prin expedierea partilor nemultumite la instanta de control judiciar nu pot fi circumscrise notiunii de "solutionare in fond" a litigiului, hotararea astfel pronuntata fiind lovita de nulitate, de vreme ce a reusit nu doar sa nemultumeasca toate partile litigiului, dar si sa devina ininteligibila pentru acestea.
Decizia civila nr. 637/07.11.2013 - dosar civil nr. 16016/212/2007

Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta cu numarul 16016/212/2007, reclamanta a solicitat instantei ca in contradictoriu cu paratii sa dispuna granituirea proprietatilor lor.
In motivarea in fapt a actiunii, s-a aratat, in esenta, ca partile au dobandit de la autorul lor cate o suprafata de teren dintr-un lot initial.
In drept, au fost invocate dispozitiile art.584 si urm. Cod civil.
In dovedirea actiunii reclamantul a solicitat proba cu inscrisuri si proba cu expertiza tehnica imobiliara.
Prin intampinare, paratii au aratat ca sunt de acord cu granituirea, insa cu respectarea liniei corecte de hotar.
Prin sentinta civila nr. 12876/01.08.2012 instanta a admis actiunea, in sensul ca a dispus granituirea imobilelor situate in localitatea Eforie Sud, la adresele Str. Lacului nr.8, Str. Republicii nr.82 si Str. Republicii nr.82 bis, in sensul ca hotarele vor corespunde cu actualele ingradiri existente intre constructiile proprietatea partilor; a obligat paratii la plata catre reclamanta a sumei de 175 lei fiecare cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a hotari in acest fel, a retinut instanta de fond ca initial a existat un lot de teren in suprafata de 481 mp, dobandit de P.M. prin contractul de vanzare-cumparare nr.2759/1945 (f.8).
Dupa decesul lui Petre Maria terenul a fost dobandit de catre Patrascuta Constantin (f.10).
Acesta a instrainat din suprafata totala mai multe loturi catre partile in litigiu, dupa cum urmeaza:
- lui E.V. suprafata de 185 mp prin tranzactia cuprinsa in Sentinta civila nr.14295/2002 a Judecatoriei Constanta(f.15);
- lui E.S. suprafata de 100 mp prin contractul de vanzare-cumparare nr.14269/1992(f.17);
- lui P.P suprafata de 125 mp prin contractul de vanzare-cumparare nr.3043/2003(f.56);aceasta i-a instrainat la randul sau terenul lui B.V. prin contractul de vanzare-cumparare nr.1018/2007(f.58);
- lui B.N.F suprafata de 62 mp prin contractul de vanzare-cumparare nr.273/2001(f.53).
Fiecare dintre aceste acte de transmitere a proprietatii contine in cuprinsul sau o referire la un plan de situatie anex.
Instanta a solicitat partilor depunerea la dosar a acestor planuri de situatie pentru a se putea stabili in concret,prin observarea delimitarilor pe care le-a dorit  autorul partilor sa le realizeze, amplasamentul fiecarui lot.
De asemenea, expertul a solicitat partilor aceste planuri de situatie anexe.
Partile nu s-au conformat si nu au depus inscrisurile solicitate.
Or, in lipsa unor schite care sa arate modul in care a dorit autorul partilor sa delimiteze terenul initial, acesta se va granitui conform ingradirilor realizate in prezent  de catre parti, avandu-se in vedere faptul ca, desi nu au depus schitele anexe, acestea doresc granituirea.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat recurs reclamanta, criticand-o pentru nelegalitate. Sustine recurenta ca instanta de fond nu a precizat care este suprafata de teren efectiva care ii revine in proprietate, nu a individualizat suprafetele de teren cu privire la care s-a efectuat operatiunea de granituire.
De asemenea, instanta de fond a omis sa se pronunte asupra partajului succesoral, desi era investita cu o cerere in acest sens.
Cu ocazia concluziilor orale adresate instantei, intimatii-parati au solicitat admiterea recursului, fata de modalitatea in care instanta de fond nu a dat o solutie efectiva cererii de granituire.
In sedinta publica din data de 07.11.2013, fata de obiectul litigiului, instanta a calificat drept apel calea de atac exercitata in cauza.
Analizand, potrivit dispozitiilor art. 295 alin.1 C.pr.civ. stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii, de catre prima instanta, prin prisma criticilor ce i se aduc, retinem urmatoarele:
Potrivit art.261 alin.1 pct.5 C.pr.civila, hotararea se da in numele legii si va cuprinde motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, cum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.
In virtutea rolului sau activ, judecatorul este cel care ordona masurile necesare judecatii,inclusiv suspendarea acesteia,atunci cand suspendarea nu este obligatorie, pune in vedere partilor drepturile si obligatiile care le revin, pune in dezbaterea partilor orice imprejurari de fapt si de drept necesare unei judecati corecte.
Principiul dreptului la aparare cuprinde,cu necesitate,dreptul partii de a-si sustine toate pretentiile si de a avea astfel un acces efectiv si direct la justitie,iar contradictorialitatea trebuie sa permita fiecarei parti dreptul de a participa efectiv la prezentarea, argumentarea si dovedirea pretentiilor si apararilor sale, de a pune concluzii cu privire la toate elementele de fapt si de drept care intereseaza cauza, instanta fiind obligata sa acorde cuvantul partilor asupra tuturor problemelor invocate.
Conform jurisprudentei Curtii Europene  a Drepturilor Omului,sarcina judecatorului este aceea de a veghea ca toate elementele susceptibile sa influenteze solutionarea pe fond a litigiului sa faca obiectul unei dezbateri in contradictoriu intre parti (cauza Sanchez-Reisse contra Elvetia, hotarare din 21 oct.1986;cauza Ruiz-Mateos contra Spania,hotarare din 23 iunie 1993),iar aprecierea caracterului rezonabil al duratei procedurii se face in functie de circumstantele concrete ale cauzei,de comportamentul partilor si al autoritatilor (cauza Santili contra Italia, hotararea din 19 febr.1991).
Avand in vedere prevederile legale mentionate,se retine ca prima instanta nu s-a preocupat de solutionarea cererii deduse judecatii sub toate aspectele.
Se observa, de asemenea, ca hotararea atacata nu respecta prevederile art.261 alin.1 pct.5 C.pr.civila, in sensul ca nu rezulta care sunt probele care au fost examinate si care au format convingerea instantei in raport cu obiectul actiunii deduse judecatii, motivarea hotararii fiind un element esential al dreptului partii la un proces echitabil (cauza Hadjianastassiou contra Grecia, hotararea din 11 ian.2000).
In cauza, obiectul cererii de chemare in judecata l-a reprezentat granituirea proprietatilor situate in Eforie Sud, Str. Lacului nr. 8 si Str. Republicii nr. 82 si 82 bis, in suprafata totala de 481 mp., precum si partajul succesoral de pe urma defunctului Patrascut Constantin.
Capatul de cerere avand ca obiect dezbatere succesorala a fost disjuns de cel avand ca obiect granituirea, astfel incat face obiectul unei actiuni separate, nesolutionate inca.
Investita doar cu cererea de granituire, instanta de fond a procedat la admiterea actiunii si a stabilit linia de hotar "potrivit actualelor ingradiri existente intre proprietati".
Admiterea, cu caracter formal, a actiunii dedusa judecatii, precum si aparenta granituire realizata de catre instanta de fond nu corespunde insa exigentelor legale mentionate, cata vreme dezlegarea acordata cererii reclamantei a lasat nesolutionata, la modul practic, cererea sa. Sub acest aspect, art. 584 din Codul civil in vigoare la data introducerii actiunii impune determinarea in concret a intinderii celor doua loturi ce urmeaza a se granitui (prin suprafata si limite), reconstituirea hotarului, precum si demarcarea acestuia prin limite in teren, concret stabilite. In modalitatea in care a fost pronuntat, dispozitivul sentintei este imposibil de pus in executare, de vreme ce nu cuprinde nici unul dintre elementele de granituire mentionate.
Dispozitivul sentintei a reprezentat obiect al unei cereri de lamurire a dispozitivului, cerere respinsa de instanta de fond, partile litigiului fiind indrumate sa se adreseze instantei de recurs, daca doresc sa se lamureasca in concret care este intinderea loturilor de teren.
Ori, o atare motivare a hotararii nu inseamna ca instanta de fond a examinat totusi in mod real problemele esentiale care i-au fost supuse sau a acordat un raspuns  specific si explicit la mijloacele decisive pentru solutionarea procedurii in cauza. (CEDO, Cauza Albina contra Romania, hotararea din 28.04.2005, Cauza Vlasia Grigore Vasilescu contra Romania, hotararea din 8 iunie 2006).
Notiunea de proces echitabil, desprinsa de prevederile art. 6 paragraful 1 al Conventiei, presupune, atat solutionarea, printr-un raspuns specific si concret a pretentiei dedusa judecatii, cat si oferirea unui raspuns explicit cererii. Ori, nerealizarea functiei explicative a hotararii si refuzul manifest al judecatorului fondului de a-si explicita propria hotarare prin expedierea partilor nemultumite la instanta de control judiciar nu pot fi circumscrise notiunii de "solutionare in fond" a litigiului, hotararea astfel pronuntata fiind lovita de nulitate, de vreme ce a reusit nu doar sa nemultumeasca toate partile litigiului, dar si sa devina ininteligibila pentru acestea.
In ceea ce priveste lipsa schitelor anexe, in fata instantei de fond au fost efectuate doua expertize topografice care, in lipsa acestor inscrisuri, au propus o linie de hotar intre terenurile partilor.
Prin urmare, lipsa schitelor anexe nu s-a transpus intr-o piedica insurmontabila pentru judecatorului fondului in a indica loturile de teren granituite si linia de hotar dintre acestea.
Pentru argumentele expuse, apreciind ca solutia de granituire "potrivit actualelor ingradiri existente intre proprietati" nu reprezinta o solutionare a cauzei, in temeiul dispozitiilor art. 297 alin.1 C.pr.civ. apelul va fi admis, iar sentinta civila apelata desfiintata, cu consecinta trimiterii cauzei spre rejudecare primei instante.