Dreptul de dispozitie al debitorului, dupa deschiderea procedurii. Tranzactie incheiata fara acordul judecatorului sindic, ratificata prin hotarare judecatoreasca.

. Dreptul de dispozitie al debitorului, dupa deschiderea procedurii. Tranzactie incheiata fara acordul judecatorului sindic, ratificata prin hotarare judecatoreasca. Inopozabilitate fata de creditori.

           Contractul de tranzactie poate fi definit ca fiind conventia sinalagmatica, cu titlu oneros si comutativ, incheiat in forma scrisa, prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces care se poate initia, prin concesii reciproce, constand in renuntari reciproce la pretentii sau in noi prestatii savarsite ori promise de una dintre parti, in schimbul renuntarii de catre cealalta parte la dreptul litigios.
Imprejurarea incheierii de catre un debitor in faliment a unei asemenea tranzactii, confirmate printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, fara instiintarea lichidatorului si a acordului judecatorului sindic, atrage sanctiunea inopozabilitatii actului juridic fata de creditori.

  S.C. CH S.A. Mangalia - societate in faliment, prin lichidator S.C. LOMAX S.R.L. Constanta, a solicitat instantei sa dispuna anularea tranzactiei incheiate la 28.03.2001 intre debitoare, VF si S.C. DO S.R.L. Constanta.
In considerente se arata ca prin sentinta civila nr. 3009 COM/ 2000, Tribunalul Constanta a dispus declansarea procedurii falimentului fata de debitoarea S.C. CH S.A., conform art. 77 si urm. din Legea nr. 64/ 1995 republicata, cu consecinta ridicarii dreptului persoanei juridice de a mai conduce activitatea.
Dupa declansarea operatiunilor de faliment, Judecatoria Mangalia a luat act, printr-o hotarare de expedient, de tranzactia incheiata la 28.03.2001, conform careia partile (S.C. CH S.A. si persoana fizica VF) sunt de acord sa se constate nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare incheiat la 15.07.1996, avand ca obiect imobilul ,,Statie de comercializare produse petroliere Mangalia‘’ (DN 39 - parcela 365/ 3).
Potrivit acestei tranzactii, societatea in faliment a fost de acord sa primeasca suma de 2.500.000 lei, ca efect al repunerii partilor in situatia anterioara.
Lichidatorul societatii debitoare arata ca nu a fost incunostiintat de administratorul social asupra acestui litigiu, dupa cum nu a fost comunicata instantei care a solutionat cauza nici situatia de faliment a persoanei juridice si a existentei, pe rolul tribunalului, a dosarului cu acest obiect, motiv pentru care tranzactia intervenita este lovita de nulitate, urmarindu-se obtinerea unei hotarari judecatoresti care sa ratifice o instrainare nelegala a unei parti din patrimoniul societatii in incetare de plati.
S-a apreciat ca in aceste conditii, debitoarea a urmarit sa-i prejudicieze pe creditorii inscrisi pe tabelul obligatiilor, prin obtinerea, pentru bunurile scoase din patrimoniu in  aceasta modalitate, a unei sume modice.
Lichidatorul a mentionat ca impotriva sentintei civile nr. 692/28.03.2001 a Judecatoriei Mangalia a fost depusa contestatie in anulare, respinsa insa conform sentintei civile nr. 26 CEA/06.12.2001, ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 23 lit.c, art. 23 lit. j, art. 79 alin. 1 si 3 din Legea nr. 64/ 1995 republicata, apreciindu-se ca la data incheierii tranzactiei, debitoarea nu mai avea dreptul de a-si administra averea si de a dispune de bunurile sale, dupa cum nu mai avea capacitatea de a incheia tranzactii, fara confirmarea lor de catre judecatorul sindic.
Prin intampinare, parata SC. DO S.R.L. Constanta a solicitat respingerea actiunii.
S-a invocat, in principal, inadmisibilitatea formularii unei asemenea actiuni, motivata de faptul ca tranzactia a carei nulitate se solicita a fost constatata printr-o hotarare judecatoreasca. Ori, impotriva acesteia, partea interesata nu poate promova decat cai extraordinare de atac - contestatia in anulare sau revizuirea.
S-a solicitat sa se retina, totodata, ca S.C. DO S.R.L.Constanta a detinut in indiviziune, in cote egale cu S.C. CH S.A., statia de comercializare a produselor petroliere, societatea debitoare neavand cunostinta despre desemnarea lichidatorului, la data incheierii contractului de tranzactie.
Prin concluziile formulate la intampinare, lichidatorul a apreciat ca neintemeiate aceste aparari, intrucat din dispozitiile art. 271 si art. 272 cod proc.civila rezulta ca o hotarare judecatoreasca prin care se consfinteste invoiala partilor este in fapt o transpunere procesuala a vointei acestora, fiind susceptibila de a fi atacata pe calea actiunii in anulare, pentru motivele de nulitate prevazute de lege.
        In raport de sustinerile partilor, instanta a retinut urmatoarele considerente :
        Exceptia privind inadmisibilitatea actiunii in anulare a unei tranzactii ratificate printr-o hotarare judecatoreasca priveste, prin prisma apararilor formulate, fondul cauzei, urmand a fi analizata odata cu considerentele de fond.
        Astfel, prin sentinta civila nr. 5009 COM/ 4.12.2000, Tribunalul Constanta - sectia comerciala, prin judecatorul sindic desemnat in cauza, a admis cererile conexe ale creditorilor privind ridicarea dreptului debitoarei de a-si conduce activitatea.
Ca o consecinta, societatea in incetare de plati a fost declarata in faliment si dizolvata, in raport de dispozitiile art. 222 si 227 din Legea nr. 31/ 1990 republicata.
A fost desemnat, totodata, prin aceeasi hotarare, un lichidator judiciar.
Pentru a pronunta aceasta solutie, judecatorul sindic a avut in vedere nedepunerea, in termenul reglementat de lege, a unui plan de redresare a activitatii sau de lichidare a bunurilor din averea debitoarei. Conform art. 78 din Legea nr. 64/ 1995 republicata, deschiderea procedurii ridica dreptul debitorului de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de lege, daca nu si-a declarat, in conditiile art. 26 alin. 1 lit. f, intentia de reorganizare.
        De la data initierii procedurii falimentului, debitorul pierde orice drept de a-si administra averea si de a-si conduce activitatea, atributele de gestionare a eventualei situatii de continuare a activitatii revenind lichidatorului judiciar.
        Lichidatorul va fi singurul in masura sa urmareasca modul de derulare a procedurilor de evaluare si de valorificare a bunurilor debitoarei, de incasare a datoriilor societatii comerciale in faliment si de repartizare legala a sumelor obtinute din averea sa, catre creditori. In egala masura, lichidatorul va fi indrituit sa propuna efectuarea de compensari intre datorii reciproce si incheierea de tranzactii, analizand conditiile in care asemenea operatiuni juridice nu aduc atingere dispozitiilor legale referitoare la procedura colectiva si la rangul de prioritate al creditorilor inscrisi la masa credala. Aceste operatiuni vor fi confirmate ulterior de judecatorul sindic, in conditiile art. 23 lit. j din Legea nr. 64/ 1995 republicata.
        In speta, la 14.03.2001, deci ulterior datei declararii in faliment a S.C. CH S.A. Mangalia, reclamantul VF a solicitat Judecatoriei Mangalia ca in contradictoriu cu societatea in faliment si cu S.C. DO S.R.L.Constanta sa se constate ca reziliat contractul de vanzare-cumparare privind imobilul ,,Statie comercializare produse petroliere Mangalia Drum National 39 - parcela 365/ 3‘’ incheiat la 15.07.1996.
        La 28.03.2001, intre partile acestui litigiu s-a incheiat o ,,tranzactie’’ prin care s-a consemnat ca s-a urmarit solutionarea acestei cauze, in legatura cu acest obiect.
        Societatea comerciala in faliment a fost reprezentata, potrivit actului, de administratorul social, care a precizat ca este de acord cu clauzele conventiei de tranzactie.
        Partile au solicitat ulterior instantei sesizate sa ia act de intelegerea intervenita si sa pronunte o hotarare de expedient.
        Prin sentinta civila nr. 692/ 28.03.2001, Judecatoria Mangalia a facut aplicarea dispozitiilor art. 271 cod proc.civila.
        Sustinerile paratei S.C. DO S.R.L., referitoare la imposibilitatea constatarii nulitatii tranzactiei ratificate printr-o hotarare judecatoreasca - si, implicit, la inadmisibilitatea formularii prezentei actiuni de catre lichidatorul judiciar - nu pot fi retinute.
        Doctrina a definit contractul de tranzactie ca fiind conventia sinalagmatica, cu titlu oneros si comutativ, incheiat in forma scrisa, prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces care se poate initia, prin concesii reciproce, constand in renuntari reciproce la pretentii sau in noi prestatii savarsite ori promise de una dintre parti, in schimbul renuntarii de catre cealalta parte la dreptul litigios.
        Aceste caractere juridice transpun, astfel, tranzactia in sfera raporturilor juridice bilaterale, in care fiecare parte tinde la obtinerea unui avantaj patrimonial, iar imprejurarea ca aceasta conventie este ratificata, ,,autentificata’’ prin hotarare judecatoreasca, nu inlatura cerinta privind respectarea conditiilor legale de fond si de forma, cu ocazia incheierii ei.
        Asa fiind, s-a retinut, in literatura juridica, faptul ca renuntarea la un drept - ca finalitate in incheierea acordului de vointa - imbraca forma unui act de dispozitie, chiar daca tranzactia nu implica in mod efectiv o instrainare. Prin urmare, partile angajate in acest contract trebuie sa aiba capacitatea deplina pentru incheierea unui asemenea act si pentru a dispune asupra dreptului lor, cu titlu oneros.
        Ori, fata de considerentele mai sus mentionate, dupa data initierii formalitatilor privind falimentul judiciar, comerciantul aflat in incetare de plati nu mai are capacitatea deplina de exercitiu, care sa-i permita valorificarea drepturilor sale subiective; aceasta capacitate restransa este recunoscuta atat in plan material, cat si al exercitiului procesual, doar pentru operatiunile specifice falimentului, pana la momentul radierii.
        Parata S.C. CH S.A. sau orice parte implicata in tranzactie nu poate invoca necunoasterea procedurii initiate in temeiul Legii nr. 64/ 1995, intrucat din dosarul de fond rezulta in mod indubitabil ca reprezentantii societatii au fost informati asupra aplicarii Legii nr. 64/ 1995.
        Mai mult, lichidatorul a prezentat inscrisuri care atesta ca administratorul social s-a obligat fata de persoana desemnata in aceasta calitate de a preda, pana la 26.03.2001 (deci, anterior datei incheierii tranzactiei) stampilele societatii.
Nu se poate retine, totodata, ca sanctiunea incheierii acestei tranzactii de catre societatea in faliment, cu nesocotirea dispozitiilor art. 23 lit. j si art. 79 alin. 1 si 3 din Legea nr. 64/1995, ar fi inopozabilitatea actului juridic, a efectelor acestuia, fata de creditori.
        In cauza se pune in discutie o chestiune legata de capacitatea juridica a persoanei implicate in acest act consensual, de aptitudinea sa de a-si mai asuma si de a-si exercita - in conditiile legii - drepturile si obligatiile, aspecte care privesc conditiile de valabilitate ale actului juridic incheiat. Inopozabilitatea, ca sanctiune civila, nu se raporteaza la elementele de valabilitate ale raportului juridic; ea poate privi un act pe deplin valabil sub aspectul cerintelor impuse de lege pentru fond si forma, insa inexistent, fara efecte juridice fata de tertii ce ar putea pretinde propriile drepturi si obligatii in legatura cu obiectul actului.
        Vor fi inlaturate, ca neintemeiate, si sustinerile privind formularea prezentei actiuni doar fata de una dintre partile implicate in tranzactie, lichidatorul formulandu-si cererea fata de toti participantii la incheierea contractului.
        Fata de toate aceste considerente, actiunea va fi admisa astfel cum a fost formulata. (sentinta civila nr. 7822COM/ 13.11.2002, irevocabila conform deciziei civile nr. 310/2003 a Curtii de Apel Constanta-sectia comerciala)