Recurs civil. Nulitate absoluta titlu de proprietate.

Recurs civil. Nulitate absoluta titlu de proprietate.

Prin actiunea introdusa pe rolul Judecatoriei Lehliu-Gara la data de 30.07.2009 si inregistrata sub nr. 1054/249/2009, reclamantii au chemat in judecata pe paratii COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR CALARASI, COMISIA LOCALA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR A COMUNEI, MI, NM, DM, DF DI, DE, RP, NG,NV, solicitand instantei sa se constate nulitatea absoluta a titlurilor de proprietate nr.96244 si nr.96245 din 11.03.2008  si sa fie obligate paratele Comisia Judeteana  si Comisia Locala sa le reconstituie, in natura pe vechiul amplasament, dreptul de proprietate asupra suprafetei de 44 ha pasune (izlaz) situata in com.S, parte a fostei mosii S (pozitia 2 din procesul verbal din 17.03.1944).
In motivarea actiunii reclamantii au aratat ca prin cererea inregistrata la com.S sub nr.7 din 14.08.2007, au solicitat in temeiul Lg.nr.193/2007, reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafete totale de 50 ha teren, pana la limita celor 100 ha permise de lege, aratand ca autoarea lor MB a detinut in proprietate 44 ha teren izlaz si 225 ha teren arabil.
Mentioneaza ca terenul solicitat in prezenta actiune, 44 ha teren pasune (izlaz) a fost proprietatea autoarei lor MB, iar reclamantii sunt mostenitorii legali ai defunctilor soti A(fosta B) Z si AM.
A(fosta B) Z este fiica adoptiva si mostenitoarea defunctei MB, fosta proprietara a mosiei S din com.S, mosie care cuprindea si terenul solicitat, dupa cum rezulta din procesul -verbal din 17.03.1944 de stabilire a impozitului succesoral asupra averii ramase de pe urma defunctei MB (pozitia 2 de pe mosia S).
Comisia locala, in temeiul actelor depuse, i-a inscris in anexa 29 cu suprafata de 50 ha. Din actul de proprietate al autoarei rezulta suprafata de 44 ha teren izlaz suprafata pe care o solicita prin prezenta cerere.
Prin urmare Comisia Locala a apreciat ca sunt indreptatiti la reconstituirea suprafetei de 44 ha teren pasune.
Au aflat ca, desi au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra pasunii inca din data de 14.08.2007, ulterior depunerii cererii, la data de 11.03.2008, au fost emise doua titluri de proprietate cele contestate prin prezenta cerere, pe o portiune din amplasamentul pasunii solicitate de reclamanti, titlul de proprietate nr.96245 din 11.03.2008 a fost emis pe numele paratei MI iar titlul de proprietate nr.96244 din 11.03.2008 a fost emis pe numele mostenitorilor defunctului D?.
Au mai aratat ca DS a decedat, avand ca mostenitori pe ..
Prin urmare cele doua titluri contestate sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit prevederilor art.III, din Titlul V al Legii nr.247/2005, alin 1 lit. a potrivit caruia sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit dispozitiilor legislatiei civile, aplicabile la data incheierii actului juridic, urmatoarele acte emise cu incalcarea prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991, Legii nr.1/2000, respectiv:
     a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, in favoarea persoanelor care nu erau indreptatite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt :
     i) actele de reconstituire in favoarea unor persoane care nu au avut niciodata teren in proprietate predat la cooperativa agricola de productie sau la stat sau care nu au mostenit asemenea terenuri;
   (ii) actele de reconstituire si constituire in favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale fostilor proprietari, solicitate de catre acestia, in termen legal, libere la data solicitarii, in baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 si a prezentei legi, precum si actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public in acest scop;
   (iii) actele de reconstituire si constituire a dreptului de proprietate in favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost inscrisi in cooperativa agricola de productie, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;
   (iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise dupa eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris in registrele de transcriptiuni si inscriptiuni sau, dupa caz, intabulat in cartea funciara, precum si actele de instrainare efectuate in baza lor;
   (v) actele de reconstituire si constituire a dreptului de proprietate in masura in care au depasit limitele de suprafata stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991;
   (vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au detinut anterior in proprietate astfel de terenuri."
Paratilor persoane fizice li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unor suprafete de teren la care nu erau indreptatiti, deoarece, pe de-o parte, acestia nu au detinut, in trecut, suprafete de teren cu destinatia de pasune, iar pe de alta parte au primit terenuri pe vechiul amplasament al pasunii pentru care reclamantii formulasera deja cerere de reconstituire, anterior emiterii celor doua titluri.
Desi anexa 29 a fost inaintata la Comisia Judeteana inca din luna iulie 2008, in vederea validarii, nici pana astazi Comisia Judeteana nu a emis vreo hotarare.
Arata ca au facut dovada ca autoarea lor a fost proprietara suprafetei de 44 ha teren izlaz si a fost deposedata in mod samavolnic, abuziv, prin decretul nr.83/1949.
Actiunea a fost intemeiata in drept pe dispozitiile Legii nr.193/2007, Legea nr.247/2005, precum si Constitutia Romaniei si toate conventiile internationale care garanteaza dreptul de proprietate.
 Paratii persoane fizice si Comisia Locala Sarulesti nu au formulat intampinare pentru a-si preciza apararile in cauza.
Prin intampinarea depusa la 06.11.2009 Comisia Judeteana Calarasi a invederat ca nu exista hotarari de validare a anexelor la comuna Sarulesti si nu s-a emis hotarare de catre aceasta cu privire la cererea reclamantilor.
Pe cale de exceptie parata a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive motivat de faptul ca reclamantii nu atacta o hotarare a comisiei judetene Calarasi care potrivit art. 53 al.2 si 54al.1 din Lg.18/1991 are calitate doar cand se formuleaza plangere impotriva unei hotarari emise de aceasta sau impotriva ordinului prefectului sau oricarui act administrative al unui organ administrative care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului in conditiile prev. de art. III din lege.
Totodata parata a invocat exceptia necompetentei generale a instantei, apreciind ca actiunea reprezinta o contestatie ce trebuie solutionata de parata, intrucat in speta nu este emisa nici o hotarare de catre parata cu privire la validarea ori invalidarea cererii reclamantilor.
Solutionand cauza, Judecatoria Lehliu-Gara prin sentinta civila nr.1006/03.12.2009, a respins exceptiile necompetentei generale si lipsa calitatii procesuale pasive invocate de parata Comisia Judeteana Calarasi.
A admis exceptia prematuritatii invocate din oficiu.
A respins actiunea formulata de reclamantii .. in contradictoriu cu paratii COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR CALARASI, COMISIA LOCALA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR A COMUNEI, MI, NM, DM, DF DI, DE, RP, NG,NV, ca prematura.
Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a retinut privitor la exceptia necompetentei generale faptul ca nu exista emisa inca o hotarare de catre Comisia Judeteana Calarasi cu privire la validarea ori invalidarea propunerii Comisiei Locale Sarulesti de inscriere a reclamantilor in Anexa 29, nu poate conduce la ideea necompetentei generale a instantei, intrucat potrivit art. 1 C.p.civ. judecatoria are competenta generala cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante si ar insemna ca parata Comisia Judeteana Calarasi sa schimbe obiectul, cauza juridica si temeiul actiunii promovate de reclamanti si implicit sa li se incalce accesul la justitie.
Privitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive instanta a retinut ca potrivit art. 52 al.2 din Lg.1871991 comisia judeteana si cea locala au in limitele competentei lor si prin derogare de la disp. Codului de procedura civila, calitate procesuala pasiva si cand este cazul, activa, fiind reprezentate de prefect, respectiv primar iar in cazul litigiilor avand ca obiect nulitatea absoluta a unui titlu de proprietate intemeiate pe disp. art. III din Lg.169/1997, nulitatea poate fi invocata de catre primar, prefect, ANRP si de alte persoane care justifica un interes.
Cand litigiul este pornit de o persoana care justifica un interes, calitatea procesuala pasiva apartine in primul rand organului emitent al actului contestat, in speta Comisia Judeteana Calarasi care a emis titlurile de proprietate nr.96244 si nr.96245 din 11.03.2008 a caror nulitate se solicita.
Cu privire la exceptia prematuritatii instanta a retinut ca impotriva hotararii comisiei judetene asupra contestatiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privata asupra terenului se poate face plangere la judecatoria teritoriala unde este situat terenul in termen de 30 de zile de la comunicarea hotararii prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire (art. 53 din Lg.18/1991)
In sensul dispozitiilor susinvocate sunt si prev. art. 27 al. 3 din HG 890/2005, potrivit caruia persoanele nemultumite de propunerile comisiei locale de stabilire a dreptului de proprietate pot face contestatie la comisia judeteana in 10 zile de la afisare si apoi sa atace hotararea la Comisia Judeteana care va solutiona contestatiile, va valida sau invalida propunerile facute (art. 27 al.7 din HG nr. 890/2005). Ulterior pesoanele nemultumite de hotararea comisiei judetene pot sa formuleze plangere la judecatorie impotriva hotararii Comisiei Judetene de validare sau invalidare a propunerilor Comisiei Locale, in 30 de zile de la comunicare, potrivit art. 27 al.8 din Hotararea nr. 890/2005.
In speta reclamantii prin cererea inregistrata la Primaria Sarulesti sub nr.7/14.08.2007 au formulat in temeiul Lg.193/2007 cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafetei de 50 ha, aratand ca autoarea lor MB a detinut in proprietate suprafata de 44 ha teren pasune si 225 ha teren arabil.
Astfel cum rezulta din cuprinsul cererii de chemare in judecata, intampinarea Comisiei Judetene Calarasi, cat si din adresa nr. 4680/30.11.2009 a comisiei locale, in speta nu s-a emis hotarare de catre Comisia Locala Sarulesti prin care sa fie solutionata cererea reclamantilor, ci aceasta a depus la comisia judeteana propunerea privind inscrierea reclamantilor in anexa 29 printr-o adresa. In consecinta nici Comisia Judeteana Calarasi nu a emis o hotarare in sensul disp. art. 27 al.7 din HG nr. 890/2005 prin care sa valideze ori invalideze propunerea comisiei locale.   Drept urmare reclamantii la momentul pronuntarii prezentei hotarari nu au recunoscut, dar nici nerecunoscut dreptul de proprietate asupra terenului revendicat de 44 ha, neparcurgand procedura administrativ jurisdictionala prev. de Lg.18/1991.
Prin urmare dreptul reclamantilor la actiunea in realizarea dreptului de proprietate al terenului se naste la data comunicarii hotararii Comisiei Judetene Calarasi, data de la care, daca acestia sunt nemultumiti pot ataca hotararea in 30 de zile la instanta (art. 53 din Lg.18/1991).
In concluzie nefiind emisa pana la acest moment o hotarare a comisiei judetene prin care sa le fie recunoscut dreptul de proprietate asupra terenului, dreptul la actiunea in nulitatea titlului de proprietate al paratilor persoane fizice curge de la data comunicarii hotararii comisiei judetene de validare ori invalidare a propunerii facute de comisia locala prin care li s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra suprafetei de 44 ha. Cu alte cuvinte dreptul la actiunea prezenta se naste conditionat de parcurgerea procedurii administrativ jurisdictionale. Cum actiunea este formulata inainte de finalizarea acestei proceduri administrative, dar autoritatea competenta a fost sesizata cu cererea de reconstituire, inseamna ca dreptul la actiune al reclamantilor nu s-a nascut, nefiind actual, imprejurare ce atrage prematuritatea cererii.
Cat priveste natura exceptiei prematuritatii invocate, pentru ca priveste o cerinta pentru declansarea procedurii judiciare, deci pentru sesizarea instantei, aceasta este o exceptie de fond, premptorie si absoluta ce poate fi invocata si din oficiu.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal au declarat recurs reclamantii ... criticand-o pentru nelegalitate motivat de faptul ca nu se poate retine prematuritatea actiunii in conditiile in care cererea de reconstituire formulata de reclamant n-a fost solutionata pana la aceasta data iar instanta suprema s-a pronuntat in mod repetat in sensul ca persoanele indreptatite se pot adresa instantei competente cu cereri pentru recunoasterea drepturilor acestora in cazul in care acestea nu sunt solutionate in cadrul procedurii administrativ - jurisdictionale dupa cum este statuat si in decizia IX/2006 a Sectiilor Unite ale ICCJ privitor la materia Legii 10/2001.
Recurentii au mai criticat solutia de respingere ca prematura a actiunii si cu privire la capatul de cerere privind constatarea nulitatii absolute a titlurilor de proprietate intrucat atata vreme cat ele exista si au fost eliberate altor persoane pe amplasamentul cerut prin cererea lor de reconstituire nu le poate fi solutionata favorabil cererea de reconstituire a terenului cu destinatie de pasune.
Analizand actele si lucrarile dosarului si sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, precum si din oficiu, tribunalul constata ca recursul declarat nu este fondat.
Instanta de fond a pronuntat o hotarare legala si temeinica prin admiterea exceptiei prematuritatii deoarece nu pot fi retinute in speta prin similitudine considerentele deciziei XX/2007 pronuntata de ICCJ intr-un recurs in interesul legii ce priveste materia Legii 10/2001 deoarece, pe de o parte, in cazul Legii 18/1991 nu este prevazut un termen  similar celui de 60 de zile prevazut de art.25(1) din Legea 10/2001 iar, pe de alta parte, nu se poate retine ca nepronuntarea Comisiei Judetene asupra propunerii de validare  a anexei 29 privitoare la  reclamanti inaintata acesteia de Comisia Locala de Fond Funciar Sarulesti echivaleaza cu un refuz al acestei intimate de a valida aceasta anexa, deoarece rezulta din adresa sa depusa la fila 156 din dosarul de fond faptul ca in sedinta din 19.10.2009 nu s-a putut pronunta asupra documentatiei de reconstituire intocmite pentru reclamanti deoarece era incompleta recomandandu-se completarea inscrisurilor depuse de catre petenti cu o expertiza extrajudiciara prin care sa se identifice vechiul amplasament al suprafetei solicitate, sa se stabileasca categoria de folosinta avuta de acest teren la data preluarii dar si in prezent pentru a se aprecia daca sunt indeplinite cerintele actului normativ in baza caruia au formulat cererea (Legea 193/2007).
Avand in vedere ca nu se poate aprecia pozitia CJSDPPT Calarasi drept refuz nejustificat de solutionare a cererii si fiind pe deplin valabila argumentatia cuprinsa in sentinta instantei de fond, tribunalul retine ca exceptia prematuritatii a fost corect admisa, neexistand motive ca instanta sa se pronunte pe fondul cererii de reconstituire depuse de reclamanti accesul acestora la justitie neputand fi considerat incalcat prin impunerea parcurgerii fazei administrativ jurisdictionale anterior sesizarii instantei de judecata conform art.53 din Legea 18/1991.
Capatul de cerere privind constatarea nulitatii absolute a titlurilor de proprietate fost solutionat corect prin admiterea aceleiasi exceptii intrucat prematuritatea acestui capat de cerere trebuie analizata prin prisma interesului legitim privit ca o conditie de promovare a actiunii(conform prevederilor art.III(2) din Legea 169/1997) intrucat numai o persoana  care a obtinut reconstituirea unui drept de proprietate(situatie in care nu se aflau la data judecarii actiunii reclamantii) pot formula cu succes o astfel de actiune in cazul in care sunt indeplinite si cerintele de fond prevazute de legea speciala.
Pentru aceste considerente, tribunalul constata ca sentinta pronuntata de instanta de fond este temeinica si legala, motiv pentru care recursul declarat impotriva acesteia se va respinge ca nefondat.