ASIGURARI SOCIALE. Recalculare pensie cu valorificarea veniturilor suplimentare cu caracter permanent realizate si precizate prin adeverinta eliberata de fostul loc de munca.

ASIGURARI SOCIALE. Recalculare pensie cu valorificarea veniturilor suplimentare cu caracter permanent realizate si precizate prin adeverinta eliberata de fostul loc de munca.

In prezenta neclaritatii de reglementare, tribunalul apreciaza ca principiul contributivitatii, afirmat in art. 2 din Legea nr. 19/2000 si dezvoltat in art. 23 alin. (1) si in art. 78 alin. (1) din acelasi act normativ primeaza si ca independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri si de faptul ca au facut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare, acestea trebuie luate in considerare la stabilirea drepturilor  de pensie.

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 2865/116/2009 la data de 21.10.2009, reclamanta GS a chemat in judecata pe parata Casa Judeteana de Pensii Calarasi, solicitand ca prin hotararea judecatoreasca ce se va pronunta in cauza sa se dispuna obligarea paratei la emiterea unei decizii de pensionare cu introducerea in calculul punctajului mediu anual a veniturilor suplimentare cu caracter permanent inscrise in adeverinta nr. 655/02.09.2008 eliberata de SC C SA.
In motivarea cererii sale, reclamanta arata ca in perioada 1968 - 1993 si-a desfasurat activitatea ca laborant chimist in cadrul societatii C (fosta ICPILA), fiind retribuita conform Legii 57/1974 si Legii 2/1993 in acord global.
Reclamanta precizeaza ca retributia a avut caracter permanent si ca angajatorul a virat la bugetul de stat asigurarile sociale corespunzatoare.
In drept, isi intemeiaza actiunea pe prevederile art. 154, 155 din Legea 19/2000 si art. 74 din Legea 250/2007.
In dovedirea cererii depune inscrisuri.
Parata Casa Judeteana de Pensii Calarasi, prin intampinarea depusa la dosar, a solicitat respingerea actiunii formulata de reclamanta invocand netemeinicia actiunii.
Parata sustine ca reclamanta beneficiaza de pensie pentru limita de varsta stabilita in baza legii 3/1977, incepand cu data de 01.01.1993. La data de 25.09.2008, reclamanta a depus la Casa de Pensii Sector 6 Bucuresti adeverinta nr. 655/02.09.2008 eliberata de SC C SA pentru a fi valorificata la determinarea punctajului mediu anual, insa i s-a comunicat raspuns in sensul ca aceasta nu poate fi avuta in vedere la calculul pensiei, intrucat acordul global nu reprezinta un spor ci o forma de remunerare in functie de realizarea unor indicatori, reglementata de art. 12 din Legea 57/1974 (in vigoare la acea data).
La data de 19.06.2009, dosarul de pensie nr. 1329 al reclamantei a fost transferat de la Casa Locala de Pensii sector 6 Bucuresti la CJP Calarasi, unde a primit un nou numar, si anume 156233/05.08.2009.
Cu privire la valorificarea drepturilor din adeverinta nr. 655/02.09.2008 eliberata de C SA Bucuresti, parata precizeaza ca nu exista temei legal pentru efectuarea acestei operatiuni, intrucat "sporul de acord" nu este prevazut ca atare nici de legislatia de asigurari sociale anterioara datei de 01.04.2001 si nici de legislatia ulterioara.
Fata de cele mentionate, parata apreciaza ca drepturile reclamantei au fost calculate in mod corect.
In drept invoca Legea 19/2000, art. 115-118 Cod procedura civila, OUG 4/2005, HG 1550/2004.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Conform deciziei de pensionare pentru munca depusa si limita de varsta nr. 156233/05.08.2009 emisa de Casa Judeteana de Pensii Calarasi, dreptul la pensie al reclamantei a fost stabilit cu incepere de la data de 01.02.1993, retinandu-se ca are o vechime totala in munca de 39 ani 9 luni 9 zile.
Prin adeverinta nr. 655/02.09.2008, SC C SA Bucuresti arata ca reclamanta a fost angajata sa in perioada 1968 - 01.02.1993, in functia de laborant, realizand venituri suplimentare rezultate din forma de retribuire in acord global, conform Legii 57/1974, cap. III, pct. 5, art. 118 si 120 si conform Legii 2/1983, cap. II art. 10.
Se mai arata ca forma de retribuire in acord global a avut caracter permanent, in intelesul Legii 49/1992, iar pentru veniturile suplimentare angajatorul a retinut si virat la bugetul asigurarilor sociale de stat contributia pentru pensie suplimentara si CAS, potrivit legislatiei in vigoare la data platii (HCM 4161/1953, decret 389/1972 aprobat prin Legea 65/1972, Decretul 232/1986).  
S-a anexat adeverintei tabelul cu veniturile suplimentare cu caracter permanent, neinscrise in cartea de munca a reclamantei.
Cu privire la retribuirea in acord global se retine ca aceasta forma de retribuire presupunea salarizarea angajatilor in functie de realizarile profesionale, ceea ce insemna ca lunar acestia puteau obtine venituri mai mari sau mai mici decat salariile tarifare inscrise in carnetul de munca.
Art. 1 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale de stat dispunea ca angajatorii sa verse la bugetul asigurarilor sociale de stat o contributie de 15 % asupra castigului brut realizat de personalul lor salariat, dispozitii mentinute (cu modificarea procentului acesteia) si prin Legea nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale.
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 4/2005, prin art. 1 si art. 2, dispune ca recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, stabilite in baza legislatiei in vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.
Conform art. 23 alin. (1) lit. a din Legea nr. 19/2000, baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale in cazul asiguratilor o constituie veniturile brute realizate lunar.
Art. 78 alin. (1) din acelasi act normativ prevede ca punctajul anual al asiguratului se determina prin impartirea la 12 a punctajului rezultat in anul respectiv din insumarea numarului de puncte realizat in fiecare luna. Numarul de puncte realizat in fiecare luna se calculeaza prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile si adaosurile, sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care constituie  baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectiva comunicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice.
Totodata, potrivit alin. (4) al textului mentionat, punctajul asiguratului stabilit conform alin. (1) si (2) se calculeaza la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au platit contributii de asigurari sociale.
In art. 4 alin. (2) si (3) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 4/2005, se precizeaza ca sporurile, indemnizatiile si majorarile de retributii tarifare care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au facut parte din baza de calcul a pensiilor si care se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual sunt enumerate in anexa ordonantei si acestea pot fi dovedite prin inscrierile din carnetele de munca sau prin adeverinte eliberate, conform legii, de catre angajatori.
In privinta formelor de retribuire in acord global, prin mentiunea de la pct. VI al Anexei din ordonanta se prevede ca acestea nu pot fi luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru ca nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare.
Dar, in conformitate cu dispozitiile art. 3 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala - dreptul comun in materie anterior Legii nr. 19/2000 - dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetatenilor care au desfasurat o activitate permanenta pe baza unui contract de munca si pentru care angajatorii au platit contributia de asigurari sociale prevazuta de lege.
Principiul contributivitatii ce rezulta din textul enuntat este reiterat si in Legea nr. 19/2000, prin art. 2 lit. e) care dispune ca drepturile de asigurari sociale se cuvin pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.
Sintetizand, noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituita prin Legea nr. 19/2000 este construita in jurul acestui principiu fundamental si anume ca orice element salarial efectiv incasat pe parcursul intregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (in functie de reglementarea in vigoare) au achitat statului contributii de asigurari sociale, trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei.
Pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 1 aprilie 2001, data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, acest principiu este respectat.
Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementarilor anterioare, solutia se impune a fi aceeasi, intrucat pe de o parte, se afirma in art. 2 al Legii nr. 19/2000 ca sistemul public se organizeaza si functioneaza avand la baza principiul contributivitatii (conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor de asigurari sociale platite), iar pe de alta parte, acelasi legiuitor limiteaza fara nicio justificare aplicarea acestui principiu, inlaturand din calculul pensiilor anumite venituri si sporuri obtinute anterior datei de 1 aprilie 2001, pe motiv ca nu ar fi avut caracter permanent.
In prezenta acestei neclaritati de reglementare, tribunalul apreciaza ca principiul contributivitatii, afirmat in art. 2 din Legea nr. 19/2000 si dezvoltat in art. 23 alin. (1) si in art. 78 alin. (1) din acelasi act normativ primeaza si ca independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri si de faptul ca au facut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare, acestea trebuie luate in considerare la stabilirea drepturilor  de pensie.
In speta, intrucat reclamanta a dovedit cu adeverinta nr. 655/02.09.2008 eliberata de C SA Bucuresti ca a fost retribuita in forma acordului global in perioada august 1984 - iunie 1992, cand a fost angajata acestei institutii, pentru considerentele expuse anterior, instanta priveste intemeiat primul capat din cerere privind recalcularea pensiei, urmand a-l admite si in consecinta, va obliga parata sa recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei cu valorificarea veniturilor suplimentare evidentiate prin adeverinta mentionata.
Cu privire la cel de-al doilea capat de cerere, instanta retine ca prin modul gresit de recalculare a pensiei, reclamantei i-a fost cauzat un prejudiciu ce se impune a fi reparat.
Avand in vedere ca termenul general de prescriptie pentru orice drept banesc este de 3 ani, instanta va obliga parata catre reclamanta la plata diferentelor dintre pensia recalculata potrivit prezentei sentinte si pensia incasata, incepand cu data de 21.10.2006 si va respinge, pe cale de consecinta, capatul de cerere privind plata diferentelor de pensie pe perioada 01.09.2006-20.10.2006.
In temeiul art. 36 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti opinia asistentilor judiciari este concordanta cu solutia si considerentele expuse in motivarea prezentei hotarari.
Vazand si dispozitiile art. 157 din Legea 19/2000.

Ramasa irevocabila prin decizia Curtii de Apel Bucuresti.