Prima instanta.Tentativa de viol asupra unei minore.Consecintele starii psihice a inculpatului cat priveste stabilirea mobilului faptei sale si individualizarea judiciara a a pedepsei aplicate.Pedepse complementare.Rezolvarea actiunii civile, impu...

Prima instanta.Tentativa de viol  asupra unei minore.Consecintele starii psihice a inculpatului cat priveste stabilirea  mobilului faptei sale si individualizarea judiciara a a pedepsei aplicate.Pedepse complementare.Rezolvarea  actiunii civile, impusa de minoritatea victimei.,desi reprezentantul legal al acesteia nu s-a constituit parte civila in procesul penal.

          
Partea vatamata (minora) s-a constituit parte civila in procesul penal, prin avocatul sau desemnat de instanta conform art.173 al.3 Cod procedura penala, cu suma de 25.000 euro - reprezentand daune morale.
Inculpatul V.C. nu a dorit sa dea declaratie in fata instantei de judecata, prevalandu-se de dreptul la tacere conferit de prevederile art. 70 al. 2 Cod procedura penala  (fila 47 verso, dosar).
Din studiul actelor si lucrarilor dosarului, tribunalul retine in fapt, urmatoarele:
In seara zilei de 11.07. 2010 minora C. M., nascuta la data de 28.08.2006, se afla  la caminul cultural din localitate, unde era organizata o nunta.
In jurul orei 23,00 partea vatamata, insotita de sora sa C. A. si fratele ei C. G, de asemenea minori, au plecat spre locuinta lor, la solicitarea  tatalui lor, C I, care a mai ramas in zona caminului cultural.
Cand minorii au ajuns in dreptul Oficiului Postal,ei au fost ajunsi din urma de inculpatul VC,ce se deplasa in aceeasi directie cu ei. Inculpatul se afla sub influenta bauturilor alcoolice. Acesta l-a lovit cu palma pe minorul CG, in varsta de 12 ani, care, de teama a fugit catre casa, impreuna cu sora sa, CA, iar victima, CM, care sufera de un grav handicap (conform Certificatului  nr. 1854/15.X.2009 aflat in copie la fila 16 dosar u.p.) a ramas in urma fratilor sai. Se retine, din declaratia tatalui minorei parte vatamata,ca minora avea asupra sa o plasa cu legume.
In zona au trecut numitii V M si S I R care au auzit pe cineva tipand, astfel ca V M s-a uitat peste gardul  unei gradini aflata intr-un loc numit "Intre garduri" si au vazut o fetita plangand si tipand, avand pantalonii trasi in jos, pana la genunchi, si au mau vazut cum un barbat inalt, de cca 1,80 m, imbracat cu o camasa de culoare alba s-a indepartat in fuga de la  locul faptei. Martorul a observat semnalmentele (in sensul larg al termenului) agresorului in momentul in care acesta a  trecut pe langa un stalp de iluminat stradal.
Martorii nu au putut sa identifice barbatul care fugea, dar au fost consecventi in a afirma ca fetita care plangea in gradina, avand si pantalonii trasi in jos pe picior, pana la genunchi, era partea vatamata minora C M, pe care au recunoscut-o chiar atunci.
Dupa ce inculpatul a reusit sa fuga, victima a iesit pe strada plangand, speriata, incercand sa spuna ce i s-a intamplat.
In acest timp a venit tatal minorei care a observat si el ca fiica sa a fost  agresata si avea pantalonii trasi in jos.
Starea de fapt mai sus expusa este confirmata de martorii _., carora minora le-a spus despre cele intamplate, cat si de martora RM.
Aceasta  din urma  martora a relatat ca a auzit galagie pe strada si cand a iesit din casa ei, aflata in apropierea imediata a gradinii, a auzit-o pe minora plangand si tipand si a vazut ca aceasta avea pantalonii lasati la baza  piciorului stang. In declaratia aflata la fila 38 dosar urmarire penala, declaratie data in ziua urmatoare celei in care a avut loc incidentul, martora a relatat si imprejurarea ca a vazut faptul ca, minora avea si chilotii lasati in jos. Desi era  speriata si scotea tipete, victima a reusit sa indice martorei ca un barbat a lovit-o peste fata, a strans-o de gat si ca are dureri in zona bazinului. Martora a confirmat ca a inteles ca vinovat de starea in care se afla minora este "omul acela mare". La intrebarea martorei RMdaca minora il cunoaste pe  agresor, aceasta din  urma a reusit sa-i transmita martorei ca agresorul a fost un barbat matur si nu un copil si ca il  cunoaste. Martora, chestionata asupra numelui agresorului, a declarat ca victima nu i-a precizat numele acestuia, ori ca ea nu l-a inteles, intrucat minora are dificultate in exprimare.
Martora a mai declarat in faza de urmarire penala ca a auzit ulterior de la CAM, mama minorei, ca a fost alertata de ceilalti doi copii mai mici,  G. si A. ca, dupa ce inculpatul V C l-a  ajuns din urma si apoi l-a lovit pe baiat cu palma peste fata, acesta a luat-o in brate pe victima si a aruncat-o peste gard in gradina, unde a  incercat sa o violeze. Aceleasi aspecte au fost relatate de catre partea vatamata minora si tatalui sau, si fratelui sau C G. Toate aceste persoane au declarat ca pot intelege modul de exprimare al minorei, chiar daca aceasta nu poate vorbi, si ca, in mod repetat, minora parte vatamata a indicat persoanelor mentionate imprejurarea ca a fost victima unei tentative de intretinere, prin violenta fizica, a unui raport sexual cu ea.
Relatarile partii vatamate minore sunt confirmate de probe ce vor fi expuse si analizate in continuare.
In faza de urmarire penala, a avut loc o cercetare la fata locului, locul fiind indicat de martorii V M si S I R.
Din procesul verbal de cercetare la fata locului rezulta ca in locul  indicat de victima si de martori s-a observat iarba culcata la pamant, pe o suprafata de  2,00/1,00 m2, iar pe o scandura a gardului din apropiere a fost gasita plasa cu legume pe care minora o avusese asupra ei. Plasa in discutie a si fost fotografiata, fotografia fiind atasata in dosarul de urmarire penala. Au mai fost executate si alte fotografii ale locului, pe acestea fiind evidentiate ca reale si celelalte aspecte consemnate in procesul verbal de cercetare.
In timpul urmaririi penale s-au mai executat fotografii asupra unor articole vestimentare ale inculpatului si partii vatamate, respectiv pantalonii acestora, aspectul acestor articole vestimentare relevand urme de culoare verzuie si de pamant pe partea din spate a pantalonilor partii vatamate, respectiv, pe partea din fata a pantalonilor inculpatului. Pantalonii partii vatamate evidentiau si urme de scoatere a acestora, urme identificate la nivelul buzunarului din spate si cu orientare in jos, ceea ce corespunde actiunii de dezbracare a partii vatamate prin tragerea, cu o oarecare intensitate, a acestor pantaloni de sus in jos.
In cauza s-a efectuat si o conducere in teren, in prezenta martorului  asistent  P Nsi a numitei C A, ocazie cu care, fratele victimei, CG, a indicat locul unde inculpatul, in noaptea critica, a fost lovit  cu palma peste fata de catre inculpat, apoi a indicat gradina numitului V  G,  unde inculpatul a incercat sa o violeze pe sora sa, C M.
Din relatarile minorei a rezultat ca inculpatul a strans-o de gat si i-a acoperit gura cu mana pentru a nu tipa. Minora a incercat, atat cat i-a stat in putinta, sa se opuna. Acestea rezulta din raportul de constatare medico-legala nr. 163/A1/12.07.2010  care concluzioneaza ca "minora C M, in varsta de 13 ani este virgina din punct de vedere  anatomic si prezinta leziuni traumatice care s-au putut produce la 11.07.2010 prin compresia cu mana la nivelul nasului si zgarierea cu unghiile la nivelul fetei".
Din aceste probe, tribunalul retine dovedit faptul ca, dupa ce fratii C s-au indepartat,fugind, inculpatul a prins victima in brate si a aruncat-o peste gard, in gradina aflata in apropiere, apoi a trantit-o in iarba. Inculpatul i-a tras minorei chilotii si pantalonii in jos, intentionand sa intretina  raport sexual cu minora, dar fara sa reuseasca. Din declaratia partii vatamate C M, data in prezenta parintilor ei, si a unui psiholog, rezulta starea de fapt mai sus expusa. Partea vatamata se exprima cu mare greutate, fiind inteleasa doar de mama si fratele ei si se afla in evidentele Dispensarului medical comunal L cu diagnosticul de "Retard psihic mediu/sever si Dislalie polimorfa", ceea ce ii confera un handicap grav.
Corespunzator completarii din 06.08.2010 la raportul de constatare medico-legala  nr. 163/A1/12.07.2010, minora C M prezinta  dezvoltarea fizica corespunzatoare varstei biologice (13 - 14 ani).
Pentru eliminarea oricarui dubiu in  privinta agresorului, s-a procedat la o recunoastere din grup. Astfel, din procesul-verbal  din data de 15.07.2010 aflat la fila 53 dosar u.p., rezulta ca partea vatamata, minora Curescu Maria,  l-a indicat dintr-un grup de patru persoane pe inculpatul _.ca fiind  cel care a agresat-o si a incercat sa intretina raport sexual cu ea, aspect confirmat de martora  _., prin declaratia data in faza de urmarire penala si de martorii_..fila 252 dosar).
Inculpatul a recunoscut faptul ca i-a vazut pe cei trei frati deplasandu-se de la caminul cultural  spre casa, ca i-a ajuns din urma in zona Oficiului Postal si l-a lovit cu palma pe fratele partii vatamate, insa nu a recunoscut ca a incercat sa o violeze pe minora.
Prin Raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 176/A1/10.08.2010 s-a concluzionat ca inculpatul VC are discernamantul  pastrat in raport cu fapta pentru care  este cercetat.
Inculpatul VC a propus in apararea sa proba cu martorii_.care au declarat, in esenta, ca in noaptea de 11/12.07.2010 inculpatul a fost adus acasa, unde locuia si bunica sa, fiind in stare avansata de ebrietate si adormind pana cand a fost ridicat de catre organele de politie. Inculpatul a pretins ca, datorita acestei stari, el nu a putut sa savarseasca infractiunea de care este acuzat. A mai pretins inculpatul ca nu s-ar fi pretat la faptele incriminatorii mentionate si a incercat sa creeze un dubiu privitor la unele aspecte ale cauzei, cum sunt: motivul pentru care partea vatamata minora a fost vazuta dezbracata, motivul pentru care inculpatul nu a finalizat presupusa tentativa de viol, aspectul privind discernamantul sau, care ar fi fost alterat datorita consumului de alcool, aspectul privitor la imposibilitatea de comunicare a partii vatamate minore.
Cat priveste apararea inculpatului, instanta o inlatura cu motivarea ca cele relatate de martorii inculpatului au fost si sunt reale, insa s-au petrecut dupa consumarea incidentului cu partea vatamata minora. Insusi inculpatul a relatat aceste aspecte cu ocazia examinarii sale psihologice. Asadar, inculpatul s-a aflat si in situatia de a fi dus acasa beat, unde a dormit pana a fost ridicat de catre organele de politie, dar aceasta dupa ce o agresase pe partea vatamata minora.
Aspectele privind motivul pentru care inculpatul s-ar fi pretat sa actioneze asupra partii vatamate, care este minora, si este afectata de un grav handicap locomotor si cognitiv, precum si motivul pentru care intentia infractionala a inculpatului a ramas in faza de tentativa tin de starea in care se afla inculpatul la momentul realizarii actelor pentru care este trimis in judecata. Astfel, inculpatul a suferit in trecut un traumatism cranio-cerebral ale carui sechele au fost obiectivate de catre examenele de specialitate la care a fost suspus. Se retine ca inculpatul are o structura a personalitatii dizarmonica, dizarmonia fiind de tipul impulsiv-agresiv, aceste imprejurari impunand abstinenta inculpatului de la consumul de alcool. Contrar acestui fapt, inculpatul a consumat alcool cu ocazia petrecerii care a avut loc inaintea incidentelor din seara zilei de 11.07.2010, iar efectul bauturilor alcoolice asupra sa a fost acela al incapacitatii sale de a judeca faptele si urmarile lor, dar mai ales acela de a nu se putea autocenzura. Acesta este motivul pentru care instanta retine ca lipsa de logica aparenta a actiunilor inculpatului chiar este doar aparenta. In realitate, actiunile inculpatului au fost motivate, raportandu-ne nu la o stare medie de normalitate, ci la starea pe care inculpatul o avea in acele imprejurari de loc si timp. 
Tribunalul, desi retine ca inculpatul VC actionat aflandu-se intr-o stare particulara si modificata de constiinta, a avut, conform concluziilor expertizei medico-legale existenta la dosarul cauzei, discernamantul pastrat in raport de faptele pentru care a fost trimis in judecata. 
In alta ordine de idei, real fiind faptul ca minora - parte vatamata nu a putut sa vorbeasca pentru a-l indica pe inculpat ca fiind acela care a incercat sa o agreseze, precum si faptul ca s-ar parea ca agresiunea a fost doar una fizica, acestea fiind aparari ale inculpatului, tribunalul retine ca, desi nu a vorbit, minora l-a indicat pe inculpat ca fiind autorul agresiunii si ca faptul ca aceasta agresiune a fost o incercare de a avea cu partea vatamata un contact sexual, prin folosirea violentei, este confirmat prin coroborarea probelor materiale, asa cum au fost ele analizate anterior. Legat de acest din urma aspect, aceasta explicatie, cea a tentativei de viol, este cea rezonabila fata de imprejurarile in care a fost perceputa victima, ulterior agresiunii (pozitia hainelor partii vatamate minore), de urmele lasate in iarba gradinii prin orientarea si dimensiunile acestora, de petele evidentiate pe pantalonii celor doua parti, agresorul si victima.
In fapt, fapta inculpatul VC de a incercat sa intretina raporturi sexuale cu partea vatamata minora care nu a implinit 15 ani, folosind in acest scop exercitarea de violente fizice asupra acesteia din  urma.
          In drept, fapta inculpatului mai sus descrisa, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de tentativa de viol in forma calificata, fapta prevazuta si pedepsita de  art. 20 Cod penal raportat la art. 197 al. 3 Teza I Cod penal coroborat cu art. 197 al. 1 Cod penal. Fapta este pedepsita de legea penala cu pedeapsa inchisorii de la 10 la 25 ani si interzicerea unor drepturi, iar faptul ca a avut loc o tentativa la aceasta fapta determina injumatatirea limitelor pedepsei.
Tribunalul va aplica inculpatului pedeapsa inchisorii, intre limitele mentionate. La aprecierea cuantumului acestei pedepse se vor avea in vedere dispozitiile art.72 Cod penal - gradul de pericol social ridicat al faptei, limitele de pedeapsa prevazute in partea speciala a codului penal, persoana inculpatului - care a avut un comportament bun, anterior savarsirii faptei, si este bolnav, precum si dispozitiile art.52 Cod penal, respectiv  necesitatea realizarii scopurilor preventiv-educativ si sanctionator ale pedepsei.
          Tribunalul apreciaza ca o pedeapsa de 5  (cinci) ani inchisoare, adica minimul special al acesteia pentru infractiunea savarsita, aplicata inculpatului VC, este in masura sa contribuie la formarea unei atitudini corecte din partea inculpatului fata de ordinea de drept si regulile de convietuire sociala, la reeducarea si reintegrarea acestuia in societate.
De asemenea, se va dispune conform dispozitiilor art.71 si 64 Cod penal si 65 al.2, 53 pct.2 lit.a  Cod penal interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit.a, b, d, e Cod penal (cu exceptia dreptului de a alege), apreciindu-se ca fata de natura faptelor savarsite si gradul de pericol al acestora, se impune interzicerea acestor drepturi pentru o perioada de 5 ani.
      La interzicerea in parte a drepturilor electorale, instanta va avea in vedere Hotararea Hirst contra Marii Britanii din 30.03.2004 care a statuat ca interzicerea de a vota a tuturor detinutilor  incalca art.3 al Protocolului nr.1 al Conventiei Europene pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale. In aceasta hotarare s-a statuat ca indiferent de durata pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o nu se justifica excluderea persoanei condamnate din campul persoanelor cu drept de vot, neexistand nici o legatura intre interdictia votului si scopul pedepsei, acela de a preveni savarsirea de noi infractiuni si de a sigura reinsertia sociala a infractorilor.
          Totodata, se retine ca nu se impune interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. c Cod penal, intrucat inculpatul nu s-a folosit pentru savarsirea infractiunii de o activitate profesionala si nici de autoritatea vreunei functii; insa se impune interzicerea exercitarii drepturilor prevazute la art.64 lit. d-e, intrucat inculpatul are copii minori si ar putea avea, in viitor,  calitatea de tutore sau curator, iar natura infractiunii savarsite impune luarea fata de el a acestor interdictii.
          In baza art. 88 Cod penal va  deduce din pedeapsa aplicata perioada retinerii si arestarii preventive, incepand cu data de 15.07.2010 si pana la zi.
          In ceea ce priveste masura arestarii preventive a inculpatului, tribunalul retine ca temeiurile care au determinat arestarea preventiva impun in continuare privarea de libertate a inculpatului VC si, avand in vedere condamnarea acestuia la pedeapsa inchisorii cu executare in regim de detentie, in baza art. 350 Cod procedura penala, se va mentine masura.
In ceea ce priveste latura civila se constata ca in cauza sunt incidente dispozitiile art.14, 17, 346 Cod procedura penala si art. 998 Cod civil.
Inculpatul, prin fapta sa, a savarsit cu intentie o fapta ilicita asupra persoanei partii vatamate minore, cu consecinta ca aceasta din urma a fost traumatizata psihic. Intre actiunea inculpatului si suferinta partii vatamate minore exista legatura de cauzalitate directa. "Experienta" la care a fost supusa  partea vatamata a fost una a carei efecte (durere psihica, teama, anxietate) au fost si vor mai fi resimtite de partea vatamata, fiind normala perpetuarea unor asemenea efecte in viitor.
Fata de aceste considerente, instanta apreciaza ca cererea formulata pentru partea civila (partea vatamata minora), respectiv de obligare a inculpatului la plata de daune morale in cuantum de 25.000 euro este partial justificata, pentru suma de 50.000 lei, urmand  ca inculpatul sa fie obligat la plata acestei sume. Tribunalul considera ca aceasta suma reprezinta o reparatie echitabila pentru prejudiciul moral cauzat partii vatamate minore de catre inculpat, in raport de imprejurarile cauzei, atat reale, cat si personale. Tribunalul mai constata si ca nu aceeasi constatare este aplicabila restului pretentiilor civile pana la concurenta sumei de 25.000 euro. In consecinta, socoteste diferenta dintre cele doua sume ca fiind o pretentie neintemeiata si va dispune respingerea ei.