CIVIL.Contestatie in anulare. Notiunea de greseala materiala

 Contestatie in anulare. Notiunea de greseala materiala ca temei al
                                                   contestatiei

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Buzau sub nr. ......./200/2011, reclamantul ........a chemat in judecata si personal la interogatoriu pe paratul ............., solicitand obligarea acestuia la plata sumei de 25.428,83 lei reprezentand contravaloarea prejudiciului cauzat in urma producerii unui accident auto din culpa exclusiva a paratului, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca, in luna octombrie 2009, in calitate de proprietar al autovehiculului inmatriculat sub nr.........., a convenit cu numita .............vanzarea catre aceasta a bunului mentionat mai sus, ca i-a fost achitat o parte din pretul convenit, urmand ca in termen de 6 luni de zile sa se incheie, in mod legal, contractul de vanzare cumparare, dupa achitarea intregului pret, ca din acel moment, posesia bunului a fost transferata catre cumparatoare si ca, in dimineata zilei de 25 decembrie 2009, numita......., in timp ce se afla in club Tessence aflat in mun. Buzau, i-a incredintat paratului cheile de la autovehiculul inmatriculat sub nr............., pentru ca acesta din urma sa mearga in masina pentru a discuta, in liniste, cu o alta persoana iar el, fara stiinta si fara acordul numitei ........  a plecat cu autovehiculul mentionat iar in scurt timp, datorita neatentiei si neadaptarii vitezei la conditiile de drum, a intrat in impact cu un semn de circulatie din rondul aflat in fata Episcopiei  Buzau,   rasturnandu-se  si  avariind complet autoturismul.
A mai mentionat reclamantul ca, asa cum s-a si constatat de catre organele de Politie Rutiera, acest accident s-a produs din culpa exclusiva a paratului, autovehiculul fiind grav avariat, prejudiciul produs in urma acestui accident fiind, astfel cum a si reiesit din evaluarea facuta de service-ul auto autorizat pentru aceste operatiuni, din devizul intocmit de acestia, de 25428.831ei
Avand in vedere cele mentionate mai sus, intelege sa se indrepte impotriva paratului, pe cale civila, pentru a recupera prejudiciul, anume suma de 25428.83 lei.
In drept, actiunea a fost intemeiata pe prevederile art. 1349 NC.C, 1357 si urm NC.C.
Prin sentinta civila nr .........2013, Judecatoria Buzau a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului si a respins actiunea ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa.
Pentru a hotari astfel, instanta fondului a retinut ca orice actiune in justitie trebuie sa indeplineasca anumite conditii, printre care se afla si aceea ca partea, in cazul de fata reclamantul, sa aiba calitate procesuala activa (legitimatio ad causam), ca  prin definitie, calitatea procesuala activa presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana care este titularul dreptului in raportul juridic dedus judecatii, ca reclamantul, prin cererea de chemare in judecata, fixeaza cadrul procesual in care se va desfasura judecata cu privire la parti, trebuind sa justifice atat calitatea sa procesuala, cat si pe cea a paratului si ca instanta are posibilitatea sa verifice daca la data sesizarii partile aveau calitate procesuala.
Obiectul prezentei cauze il constituie actiunea in raspundere civila delictuala intentata de acela care se pretinde a fi proprietarul bunului impotriva celui pe care il considera vinovat de avarierea respectivului autoturism.
In ceea ce priveste legea aplicabila prezentului litigiu, instanta de fond a observat ca, in temeiul prevederilor art. 6 alin.2 din Noul Cod civil (Actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite sau produse inainte de intrarea in vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decat cele prevazute de legea in vigoare la data incheierii sau, dupa caz, a savarsirii ori producerii lor.) si art. 103 din Legea nr.71/2011 (Obligatiile nascute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispozitiilor legii in vigoare la data producerii ori, dupa caz, a savarsirii lor.), raportat la data producerii faptei ilicite 25.12.2009, sunt incidente dispozitiile din Vechiul Cod civil.
Pentru a stabili cine are calitate procesuala activa in cauza, instanta a apreciat ca trebuie sa se identifice cine era proprietarul autovehiculului la momentul producerii faptei ilicite, analiza ce se va realiza tot prin prisma prevederilor din Vechiul Cod civil, in temeiul art. art. 6 alin.2 din Noul Cod civil.
In acesr sens s-a observat ca in cererea introductiva, reclamantul a aratat ca in luna octombrie 2009, in calitate de proprietar al autovehiculului inmatriculat sub nr......., a convenit cu numita ..........vanzarea catre aceasta a bunului mentionat mai sus, cumparatoarea achitandu-i o parte din pretul convenit, urmand ca in termen de 6 luni de zile sa se incheie, in mod legal, contractul de vanzare cumparare, dupa achitarea intregului pret. Din acel moment, posesia bunului a fost transferata catre cumparatoare.
Fiind audiat in calitate de martor, ...........a declarat ca, in toamna anului 2009, a intentionat sa cumpere acest autoturism, reclamantul solicitandu-i suma de 5000 de Euro, din care a platit cu titlu de arvuna suma de 1500 Euro, astfel cum a raspuns reclamantul la intrebarea nr.1 din interogatoriu (fila nr.62 dosar), arvuna ce nu a fost restituita cumparatoarei pana in prezent.
Astfel cum rezulta din prevederile art. 1295 din Vechiul Cod civil, vinderea este perfecta intre parti si proprietatea este de drept stramutata la cumparator, in privinta vanzatorului, indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului, desi lucrul inca nu se va fi predat si pretul inca nu se va fi numarat.
In cazul vanzarii unui autovehicul, Judecatoria a retinut ca vanzarea este un contract consensual, care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, fara indeplinirea vreunei formalitati si fara remiterea lucrului vandut si a pretului in momentul incheierii contractului. Radierea si inmatricularea in circulatie a autovehiculelor de catre organele de politie si financiare se realizeaza ( in conditiile prevazute de HG nr.610/1992 privind cartea de identitate a vehiculului si Instructiunile ministerului de interne, finantelor si transporturilor nr.290/2802/1189 de aplicare a HG nr.610/1992) pe baza contractului tip de vanzare-cumparare incheiat la organele de politie, formalitati ce nu afecteaza validitatea contractului de vanzare-cumparare incheiat intre parti printr-un inscris sub semnatura privata.
In lumina prevederilor legale anterior redate, avand in vedere ca partile au stabilit pretul - 5000 Euro, autoturismul marca Ford cu numarul de inmatriculare.........., platindu-se o arvuna de 1500 Euro si predandu-se bunul catre cumparatoare, instanta a retinut ca intre reclamant si ..........s-a incheiat in mod valabil un contract de vanzare-cumparare in octombrie 2009. Prin urmare, la data de 25.12.2009, reclamantul ...........nu mai avea calitatea de proprietar al autoturismului inmatriculat sub nr........., dreptul de proprietate fiind transferat catre martora..........., chiar daca pretul nu fusese platit in intregime si chiar daca partile contractante nu efectuasera formalitatile de radiere-inmatriculare.
Neavand calitatea de proprietar al autoturismului la data producerii faptei ilicite si, prin urmare, in patrimoniul sau neproducandu-se nicio paguba, reclamantul nu are calitate procesuala activa in cauza prezenta.
Impotriva sentintei a declarat recurs reclamantul, care a criticat solutia primei instante,  pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand ca, in baza art. in baza art. 312, al. 5, C.P.C. raportat la art. 312, al. 3, teza a Il-a, C.P.C., art. 304 pct. 5 si 9 si art. 304 indice 1 C.P.C., sa se admita recursul, sa se dispuna casarea hotararii recurate, cu trimiterea cauzei primei instante, spre a se pronunta pe fond.
Prin decizia civila nr. 1524/04.09.2013 Tribunalul Buzau a respins recursul ca nefondat.
Tribunalul a apreciat ca sunt neintemeiate criticile aduse de recurent hotararii primei instante, motivat de faptul ca, asa cum rezulta din prevederile art. 1295 din Vechiul Cod civil, vinderea este perfecta intre parti si proprietatea este de drept stramutata la cumparator, in privinta vanzatorului, indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului, desi lucrul inca nu se va fi predat si pretul inca nu se va fi numarat.
In speta, in luna octombrie 2009, in calitate de proprietar al autovehiculului inmatriculat sub nr......., a convenit cu numita ........vanzarea catre aceasta a bunului mentionat mai sus, aceasta achitandu-i o parte din pretul convenit, respectiv suma de 1500 euro, urmand ca in termen de 6 luni de zile sa incheie, in mod legal, contractul de vanzare cumparare, dupa achitarea intregului pret de 5000 euro. Din acel moment, posesia bunului a fost transferata catre cumparatoare.
A apreciat instanta de recurs ca vanzarea cumpararea unui autovehicul, asa cum s-a retinut in mod corect si de catre instanta de fond, este un contract consensual, care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, fara indeplinirea vreunei formalitati si fara remiterea lucrului vandut si a pretului in momentul incheierii contractului. Radierea si inmatricularea in circulatie a autovehiculelor de catre organele de politie si financiare se realizeaza ( in conditiile prevazute de HG nr.610/1992 privind cartea de identitate a vehiculului si Instructiunile ministerului de interne, finantelor si transporturilor nr.290/2802/1189 de aplicare a HG nr.610/1992) pe baza contractului tip de vanzare-cumparare incheiat la organele de politie, formalitati ce nu afecteaza validitatea contractului de vanzare-cumparare incheiat intre parti printr-un inscris sub semnatura privata.
In speta, tribunalul a observat ca partile s-au inteles cu privire la pretul vanzarii - 5000 euro, cu privire la bunul vandut - autoturismul marca Ford cu numarul de inmatriculare........, platindu-se o arvuna de 1500 Euro si predandu-se bunul catre cumparatoare.
In aceasta situatie, vinderea este perfecta, iar proprietatea bunului a fost in mod legal transmisa cumparatoarei ..........in luna octombrie 2009.
Prin urmare, la data de 25.12.2009, reclamantul recurent .........nu mai avea calitatea de proprietar al autoturismului inmatriculat sub nr.........., dreptul de proprietate fiind transferat catre martora............., chiar daca pretul nu fusese platit in intregime si chiar daca partile contractante nu efectuasera formalitatile de radiere-inmatriculare.
Asa fiind, fata de considerentele retinute mai sus, intrucat in speta nu subzista motive de casare ori modificare prevazute de art. 304 Cod procedura civila, in contextul analizarii sentintei recurate inclusiv sub aspectul temeiniciei, in baza art. 3041 Cod procedura civila, tribunalul a concluzionat in sensul caracterului nefondat al recursului pe care,  in conformitate cu prevederile art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, l-a respins.
Impotriva deciziei civile nr. ..../2013 pronuntata de Tribunalul Buzau a formulat contestatie in anulare reclamantul recurent ..........invocand prev. art.318 al.1 teza I considerand ca dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale.
A solicitat admiterea contestatiei, anularea deciziei , urmand a fi fixat termen pentru judecarea recursului.
A sustinut ca la judecarea recursului instanta nu a observat actele de proprietate,  toate pe numele sau, depuse la dosarul cauzei din care rezulta fara putinta de tagada faptul ca acesta este proprietarul autoturismului marca Ford cu nr. de inmatriculare............
Nu pot fi ignorate actele sale de proprietate  si nu i se putea incalca dreptul de proprietate asupra acestui autovehicul cu toate atributele sale , iar in calitatea acestuia de proprietar avea dreptul sa formuleze cereri pentru protejarea acestui drept , asa cum este si cerea prin care a solicitat despagubiri de la cel care a produs un prejudiciu asupra bunului sau.
Motivarea instantei de recurs conform careia exista un contract de vanzare cumparare concretizat printr-un inscris sub semnatura privata asa cum se poate oberva la alin.9 din fila 5 a hotararii atacate nu are corespondent real fiind rezultatul unei erori a instantei, la dosar neexistand nici un astfel de inscris.
Considera contestatorul ca indiferent de discutiile pe care le-ar fi purtat pentru o eventuala vanzare a autovehiculului , vanzare care nu s-a realizat, nu poate conduce instanta la concluzia ca nu ar fi proprietarul bunului. In  caz contrar, in urma unei erori a instantei, ar fi privat de exercitarea in mod liber a dreptului de proprietate aceasta insemnand inclusiv dreptul de a cere despagubiri pentru prejudiciile care au fost aduse bunului sau.
A mai aratat faptul ca,prin sentinta civila nr. ...../2012 pronuntata in dosarul nr. ......../114/2011 al Tribunalului Buzau a fost admisa cererea pe care a formulat-o in calitate de proprietar al autovehiculului si s-a dispus restituirea taxei de poluare situatie in care prin aceasta hotarare judecatoreasca i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra autovehiculului.
Astfel, este in fata a doua hotarari judecatoresti prin care prima dintre acestea ii recunoaste dreptul de proprietate cu toate atributele sale, iar cea de-a doua, respectiv cea atacata in prezenta contestatie, apreciaza ca nu este proprietar, fiind evident ca solutia pronuntata este consecinta unei erori materiale.
In drept , a invocat dispoz. art.318 al.1 Cod proc.civ.
Analizand prezenta contestatie in anulare prin prisma motivelor invocate, a probelor aflate la dosar si a prevederilor legale incidente tribunalul retine urmatoarele:
Contestatorul  indica drept temei in drept al  prezentei cereri art.318 al.1 teza I Cod procedura civila , sustinand ca hotararea pronuntata in recurs este rezultatul unei greseli materiale, instanta neobservand actele sale de proprietate depuse la dosarul cauzei si nici faptul ca prin sentinta civila nr. ..../2012, pronuntata in dosarul nr. ......../114/2011 al Tribunalului Buzau, a fost admisa cererea pe care a formulat-o in calitate de proprietar al autovehiculului si s-a dispus restituirea taxei de poluare, situatie in care, prin aceasta hotarare judecatoreasca, i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra autovehiculului.
In solutionarea contestatiei in anulare tribunalul porneste de la imprejurarea ca aceasta cale de atac este una extraordinara, prin intermediul careia se tinde la repunerea in discutie, intr-o noua procedura judiciara, a unor raporturi juridice deja solutionate printr-o hotarare definitiva si irevocabila, astfel ca ea nu poate fi primita decat pentru cazurile si in situatiile expres si limitativ prevazute de lege. Altfel s-ar ajunge la mentinerea, pe termen nelimitat, a unui conflict intre parti sau intre acestia si succesori, ceea ce ar afecta grav siguranta raporturilor juridice civile si increderea in sistemul judiciar.
De altfel, in acest sens este si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in care se retine in mod constant ca dreptul la un proces echitabil, garantat de art 6 al 1 din Conventie, trebuie interpretat prin prisma principiului preeminentei dreptului ca si element al patrimoniului comun al statelor semnatare , principiu enuntat in preambulul Conventiei, iar unul dintre elementele fundamentale ale principiului preeminentei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice care presupune, printre altele, ca solutiile definitive date de instantele judecatoresti sa nu mai poata fi, in principiu, rediscutate  ( cauza Brumarescu contra Romaniei )-
In aceste conditii, in speta de fata  nu se poate retine  ca hotararea la a carei anulare se tinde in actuala procedura judiciara este rezultatul unei greseli materiale, asa cum pretinde contestatorul intrucat, indreptarea acestei greseli, daca ea ar exista, nu s-ar putea face decat procedandu-se la reevaluarea materialului probator si la o noua judecata, fapt ce ar excede dispozitiilor art.318 alin.1 teza I C.pr.civ.
De aceea, tribunalul apreciaza ca cele invocate de contestator, adevarate de ar fi,  ar putea constitui greseli de judecata si nicidecum simple greseli materiale.
Motivul de contestatie in anulare inscris la art. 318 teza l cod procedura civila si anume "dezlegarea recursului este rezultatul unei greseli materiale" are in vedere erori materiale in legatura cu aspecte formale ale judecarii recursului si care au avut drept consecinta darea unei solutii gresite. Textul se refera la acele greseli pe care le comite instanta prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale si care determina solutia pronuntata. Nu se circumscriu acestei notiuni, asa cum este ea avuta in vedere de norma legala mentionata, greselile de judecata cum ar fi erori in aprecierea probelor sau de interpretare a dispozitiilor legale.
In raport de argumentele instantei de recurs nu se poate afirma ca nu au fost observate actele de proprietate ale contestatorului prin care acesta dovedea ca a avut in proprietate masina in discutie. Tribunalul, pornind tocmai de la calitatea acestuia de proprietar, a observat ca dreptul sau a fost ulterior transmis numitei............, in patrimoniul careia se afla la data avarierii masinii.
De asemenea, faptul ca, prin sentinta civila nr. ..../2012 pronuntata in dosarul nr. ......../114/2011 al Tribunalului Buzau a fost admisa cererea pe care a formulat-o contestatorul recurent, in calitate de proprietar al autovehiculului si s-a dispus restituirea taxei de poluare, nu inseamna ca aceasta hotarare este in contradictie cu cea care face obiectul contestatiei de fata. Sentinta civila nr....../2012 a fost pronuntata prin raportare la momentul platii taxei de poluare cand, evident, masina se afla in proprietatea contestatorului, in timp ce decizia a carei anulare se solicita astazi se raporteaza la un moment ulterior, cand dreptul a fost transferat catre o alta persoana.
Fata de aceste considerente si constatand ca, ..............nu are deschisa calea de atac a contestatiei in anulare pentru a-si valorifica motivele de nemultumire legate de aprecierea materialului probator si aplicarea legii de catre instanta de recurs, tribunalul gaseste ca prezenta contestatie in anulare este nefondata, motiv pentru care o va respinge.