COMERCIAL : Actiune in plata pretului rovinietei turdn achizitionata in baza OG nr. 15/2002, in executarea contractului incheiat intre parti. Evaluarea corecta a probatoriului administrat in cauza

                     
             Deliberand asupra recursului comercial de fata :
                  Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Buzau  sub nr.12076/200/2009 la  data de 11.11.2009, creditoarea CNADNR prin DRDP Bucuresti a solicitat in contradictoriu cu parata SC S I P 95 SRL pronuntarea unei sentinte  prin care sa se dispuna obligarea debitoarei la plata sumei totale de 1143,67 euro, la cursul de schimb al BNR valabil la ultima zi a lunii anterioare datei la care se va achita rovinieta TURDN conform contractului, reprezentand contravaloare rate restante rovinieta si penalitati conform contractului nr.4293/18.09.2006, calculate pana la data mentionata in tabelul de calcul precum si cele datorate pana la data platii efective a ratelor restante, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, creditoarea a aratat ca, in conformitate cu prevederile OUG nr. 84/2003, Legea nr.47/2004 si OG nr.1/2007, Statutul CNADN Romania SA la cap. 2 "scopul si obiectul de activitate, la art.5 "Scopul" prevede: "gestionare, dezvoltarea, administrarea si exploatarea pe principii comerciale a elementelor infrastructurii rutiere de autostrazi si drumuri nationale, pentru desfasurarea traficului rutier in conditii de siguranta a circulatiei, de fluenta si continuitate.
     Debitul se compune din 465 EURO contravaloarea rate TURDN rovinieta, scadente si neachitate conform anexei nr.B din contractul si tabelul de calcul anexat; penalitati de intarziere, in valoare totala de 678,67  EURO aferente ratei a II-a si a III-a conform tabelului calcul anexat.
Conform prevederilor contractului nr.4293/18.09.2006 debitoarea intelegand sa beneficieze de facilitatea de achitare a TURDN/ rovinietei in rate trimestriale, s-a obligat sa achite esalonat contravaloarea acesteia. Debitoarea a achitat prima rata,  neindeplinindu-si obligatia de plata pentru ratele ulterioare. La art.3 si 4 din contract debitoarea avea obligatia achitarii ratelor in cuantumul si la data scadenta prevazuta in anexa 1b la contract, in caz contrar urmand sa suporte penalitati in cuantum de 0,15% pe zi de intarziere, aferente ratelor scadente si neachitate. Termenul de plata scadent al ratelor si contravaloarea fiecarei rate sunt prevazute in anexa 1b la contract. Deoarece pana la data intocmirii prezentei cereri debitoarea nu si-a indeplinit obligatiile de plata la termenele scadente astfel cum au fost convenite, platind doar parte din rate conform facturii anexate prezentei urmeaza ca pe langa contravaloarea ratelor neachitate sa fie obligata si la plata penalitatilor de intarziere conform art.4 din contract.
     In dovedirea  cererii  au fost  depuse,  in copie , la dosar:date contractul nr.4293/18.09.2006, anexa A si B, tabel de calcul penalitati, convocare la conciliere nr. 6726/09.07.2009, confirmare de primire.
     Legal citata, parata s-a prezentat in instanta pentru a da lamuriri sau explicatii si  a formulat intampinare in termenul prevazut de art. 1141 alin.2 Cod procedura civila, prin care a solicitat respingerea cererii.
     In motivarea cererii, parata a invederat ca reclamanta a solicitat obligarea sa la plata sumei totale de 4925,815 lei reprezentand contravaloare rata restanta a tarifului de utilizare al retelei de drumuri nationale si penalitatile aferente, invocand in acest sens contractul nr. nr.4293/18.09.2006. Conform obligatiilor partilor beneficiarul va achita contravaloarea in lei a sumelor datorate, astfel ca se impune ca instanta sa solicite creditoarei a prezenta componenta pretentiilor in lei la data formularii cererii, separat pentru fiecare rata scadenta cat si pentru penalitatile de intarziere. Prin art 6 din contract s-a prevazut expres ca "prezentul contract se completeaza de drept cu toate prevederile OG 15/2002, privind introducerea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania cu modificarile si completarile  ulterioare" astfel ca apreciaza ca prin Legea nr.101/2007 nu se mai impunea sa incheie actul de reziliere cu reclamanta, intrucat contractul isi incetase deja valabilitatea in urma abrogarii art.4 din OG 15/2002.
     Prin urmare, data fiind situatia de fapt precum si prevederile legale incidente referitoare la plata tarifului de utilizare al retelei de drumuri nationale urmare si abrogarii art.4 din OG 15/2002, conform prevederilor Legii 101/2007, prin care s-a eliminat posibilitatea de achitare a tarifului de utilizare in rate trimestriale, rezulta faptul ca suma pretinsa nu este datorata, pentru aceste considerente solicita respingerea cererii reclamantei.
      In dovedirea celor sustinute in cerere, a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, si interogatoriu reclamantei.
Prin sentinta nr. 3033 pronuntata de Judecatoria Buzau la data de 20.04.2010 s-a admis actiunea formulata de reclamanta CNADNR S.A, a fost obligata parata sa achite catre reclamanta  echivalentul in lei a sumei de 4926,815 lei reprezentand echivalentul in lei  a sumelor de 465 euro  contravaloare  rate TURDN/rovinieta scadente si neachitate si de 678,657 euro penalitati de intarziere , in termen de 30 zile de la comunicare, precum si la 381,50 lei cheltuieli de judecata.
     Pentru a pronunta aceasta sentinta judecatoria a retinut ca la data de 18.09.2006, intre parti s-a incheiat contractul nr.4293  care a avut ca obiect eliberarea de catre creditoare a rovinietelor, concomitent cu plata, de catre debitoare, in 4 rate trimestriale, a tarifelor de utilizare a retelei de drumuri nationale (art. 1). Debitoarea s-a obligat sa achite sumele respective la termenele prevazute in anexa B (art. 2 pct. 4), cuantumul in lei al acestora fiind determinat pe baza cursului valutar comunicat de BNR, valabil pentru ultima zi din luna anterioara datei achitarii fiecarei rate (art. 2 pct. 9). De asemenea, s-a stabilit ca pentru neachitarea la termenele si in cuantumul stabilit a ratelor, debitoarea datoreaza penalitati de intarziere de 0,15 % pe zi de intarziere, in euro, la cursul BNR valabil pentru ultima zi a lunii anterioare scadentei ratei, specificandu-se ca penalitatile pot depasi cuantumul sumei asupra careia sunt calculate (art. 3 pct. 1).
     Potrivit art. 2 pct. 10, in cazul radierii din circulatie a vehiculului, debitoarea urma a se prezenta cu copie legalizata a certificatului de radiere eliberat de politie, urmand ca partile sa incheie act de reziliere a contractului. Art. 5.1. a prevazut ca, in cazul in care parcul auto al debitoarei se diminueaza prin radierea din circulatie a unor vehicule, partile vor incheia act de reziliere. Potrivit art. 5.5., in cazul incheierii actului de reziliere, debitoarea poate solicita restituirea contravalorii tarifului de utilizare pentru perioada de neutilizare a vehiculului, pe baza certificatului de radiere.In anexa nr. A la contract  s-a prevazut ca autovehiculul pentru care se elibereaza rovinieta are numarul de inmatriculare BZ-02-GML, iar conform anexei nr. B la contract , debitoarea urma sa plateasca in 4 rate suma de cate 232,50 euro, care aveau scadenta la 18.09.2006, 17.12.2006, 18.03.2007, 17.06.2007.
     De asemenea judecatoria a retinut ca  debitoarea si-a insusit contractul si anexele acestuia  prin stampilarea lor si semnarea lor de catre reprezentantul sau., pe contract fiind aplicata stampila paratei, autovehiculul respectiv aflandu-se  si in acea perioada , precum si  in prezent in patrimoniul societatii SC S I P 95 SRL.Debitoarea a achitat rata 1, ramanandu-i de platit un debit neprescris in valoare de 465 euro ( rata 2 si 3 ), la care s-au calculat penalitati de intarziere al caror cuantum a ajuns la suma de 678,67 euro, la data de 30.09.2009 .
     Totodata instanta de fond a retinut ca OG nr. 15/2002,  in vigoare la data de 18.09.2006, data incheierii contractului dintre reclamanta si parat, prevedea in art. 4 alineatul 1 ca utilizatorii romani vor achita distribuitorilor tariful de utilizare, obligatoriu pentru perioade de parcurs si stationare de cate 12 luni, cu posibilitatea achitarii in 4 rate trimestriale, iar in alineatul 3 ca pentru autoturisme, plata tarifului de utilizare se achita de catre utilizatorii romani numai integral. Articolul 5 din acelasi act normativ statua ca utilizatorii straini vor achita tariful de utilizare in functie de durata de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania, astfel: o zi, 7 zile, 30 de zile, 6 luni si 12 luni. Prin Legea nr. 101/2007, publicata in Monitorul oficial pe data de 25.04.2007 si intrata in vigoare pe data de 28.04.2007, au fost abrogate cele doua articole anterior redate, prevazandu-se totodata ca tariful de utilizare este structurat in functie de durata de utilizare a drumurilor nationale din Romania, astfel: 7 zile, 30 de zile, 3 luni, 6 luni si 12 luni. Durata de utilizare cuprinde durata de parcurs, precum si durata de stationare. Potrivit art. 6 din contract, acesta se completeaza de drept cu toate prevederile OG nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.In niciun caz nu se poate interpreta ca prin abrogarea textului legal care permitea plata esalonata a rovinietei contractul a incetat de drept. Doua sunt principiile care guverneaza aplicarea legii in timp, si anume: principiul neretroactivitatii legii civile noi si principiul aplicarii imediate a legii civile noi. Principiul neretroactivitatii legii civile este regula potrivit careia o lege civila se aplica numai situatiilor ce se ivesc in practica dupa adoptarea ei, iar nu si situatiilor anterioare, trecute. Potrivit art. 15 alin.2 din Constitutia Romaniei, legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile. Acelasi principiu este consacrat expres in chiar art. 1 din Codul civil, astfel: legea dispune numai pentru viitor; ea nu are putere retroactiva". Concluzionand, o situatie juridica produce acele efecte care sunt prevazute de legea civila in vigoare la data producerii sale, regula cristalizata in adagiul tempus regit actum, nefiind influentata de modificarile legislative ulterioare.
     Referitor la cuantumul penalitatilor de intarziere, instanta de fond a retinut  ca, la momentul incheierii contractului 18.09.2006, era in vigoare Legea nr. 469/2002, privind disciplina contractuala. Cum in contractul incheiat de parti este stipulata expres posibilitatea ca valoarea penalitatilor sa depaseasca debitul asupra careia se percep, acestea pot depasi cuantumul debitului principal.
     Potrivit articolului 969 C.civ. alineat 1, conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante. Articolul 970 C.civ. statueaza: "conventiile trebuie executate cu buna credinta", iar articolul 1073 din acelasi cod prevede: "creditorul are dreptul de a dobandi indeplinirea exacta a obligatiei, si in caz contrar are dreptul la dezdaunare".  Din aceste texte legale reiese ca paratii aveau obligatia, in temeiul contractului de prestari servicii, sa achite contravaloarea serviciilor prestate de catre reclamanta si penalitatile de intarziere aferente.
      Impotriva sentintei a formulat recurs parata SC S I P 95 SRL  criticand sentinta pentru nelegalitate.
In sustinerea motivelor de recurs se arata ca in fapt, instanta de fond a fost investita cu solutionarea unei actiuni in pretentii, intemeiate in drept pe dispozitiile art.82 si 112 Cod procedura  civila, art.969 si urmatoarele, art. 1022 si 1073 din Codul Civil, OG 15/2002 si Normele de aplicare   ale acesteia la data incheierii contractului. In motivarea cererii, reclamanta nu a  aratat in nici un fel, astfel cum a retinut instanta de fond,  vreo motivare referitoare la  prevederile OUG  nr.84/2003, Legea 47/2004, OG nr.1/2007 sau Statutul  CNADN Romania SA.
      Arata recurenta ca instanta de fond a retinut  in mod gresit ca reclamanta a solicitat admiterea cererii si emiterea somatiei de plata pentru suma totala mentionata , invocand insa  intemeierea in drept a cererii reclamantei pe dreptul comun.
     Pe considerente de fapt si de drept contradictorii, instanta de fond a admis actiunea si a obligat parata la plata sumei  in termen de 30 de zile de la comunicare,  astfel cum se procedeaza  in somatia de plata, al carui temei de drept nu a fost invocat.
     In ceea ce priveste  termenul de plata stabilit de instanta, recurenta precizeaza ca  nu a constituit vreun capat de cerere si nici nu a fost pus in discutia partilor din oficiu,  astfel ca instanta de fond s-a pronuntar  asupra a ceea ce nu s-a cerut.
     Recurenta considera ca instanta de fond  a interpretat gresit  incidenta Legii 101/19.04.2007 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei  nr.275/25.04.2007 si intrata in vigoare  pe data de 28.04.2007. Prin aceasta lege au fost abrogate  art. 4 si 5  din OG nr.15/2002, iar tariful  de utilizare a retelei de drumuri  nationale s-a structurat in functie de  durata de utilizare a drumurilor nationale.Conform prevederilor Legii  101/2007 , art.1 din contractul 4293/18.09.2006,  avand ca obiect " incasarea, potrivit prevederilor OG nr.15/2002  ( _ ) in 4  rate trimestriale conform  anexei 2 la contract  " rmane fara obiect  incepand cu data intrarii in vigoare  a Legii nr.101/2007, ceea ce face ca tariful de utilizare a retelei de drumuri  sa se achite incepand cu data abrogarii art. 4 din OG nr.15/2002, numai in functie de utilizarea efectiva a retelei de drumuri.
     Contractul 4293/18.09.2006, precizeaza recurenta,  prevedea la art. 6 - Dispozitii finale - " prezentul contract se completeaza de drept, cu toate prevederile OG nr.15/2002 ( _) "  astfel ca  incepand cu data de  28.04.2007, momentul  abrogarii art. 4 din OG 15/2002  este eliminata plata in rate trimestriale, precum si obligatia  recurentei de achita  ratele in cuantumul si la data  scadenta prevazuta  in anexa si implicit penalitatile  aferente acestora, incepand cu data de 28.04.2007.
     Totodata recurenta arata ca instanta de fond  a aplicat gresit legea  cand face referire la cele doua principii  ce guverneaza aplicarea legii in timp,  si anume: principiul neretroactivitatii legii civile noi  si principiul aplicarii  imediate a legii civile noi . Considera recurenta ca pornind de la acest principiu legea civila noua ( Legea 101/2007 ),  trebuie aplicata  intocmai,  cu atat mai mult cu cat acest lucru este prevazut si la art.6 din contractul  intre parti .
     Totodata recurenta considera ca fata de dispozitiile art. 969 Cod Civil, la data intrarii in vigoare a Legii nr.101/2007 , conventia dintre parti  nu mai putea fi apreciata  ca fiind legala.Modificarile legislative ulterioare ale  OG nr.15/2002  prin Legea nr.101/2007 influenteaza in totalitate  efectele contractului incheiat,  astfel incat se impune ca pretentiile  solicitate de  intimata -reclamanta sa nu fie  admise in tot,  urmand sa fie admise numai acele  pretentii privind  plata  tarifului de utilizare a retelei de drumuri  pana la data de 28.04.2007 , intrucat dupa aceasta data, conform  Legii 101/2007 a pierit obiectul contractului.
      Prin decizia nr. 778 din 5.11.2010 pronuntata de Tribunalul Buzau s-a respins ca neintemeiat recursul declarat de parata.
     Hotarand astfel, tribunalul a retinut :
      Sustinerea recurentei din cererea de recurs referitoare la faptul ca instanta de fond a retinut gresit ca reclamanta a solicitat admiterea cererii si emiterea somatiei de plata pentru suma totala mentionata invocand insa intemeierea in drept a cererii reclamantei pe dreptul comun este neintemeiata deoarece in considerentele sentintei atacate s-a strecurat o eroare materiala referitoare la obiectul cererii, cu toate ca  din continutul motivarii sentintei  rezulta in mod corect care este obiectul cererii si considerentele pe care si-a intemeiat motivarea instanta de fond.
     De asemenea, in mod gresit sustine recurenta ca instanta de fond s-a pronuntat asupra a ceea ce nu s-a cerut prin obligarea paratei la plata sumei in termen de 30 de zile de la comunicare , asa cum se procedeaza in somatia de plata intr-un termen care nu a fost invocat , deoarece nimic nu impiedica ca instanta sa stabileasca un termen la care sa fie obligata recurenta-parata  pentru efectuarea platii.
     Totodata,  tribunalul considera ca sustinerile recurentei din cererea de recurs referitoare la faptul ca  instanta de fond a interpretat in mod gresit incidenta Legii 101/19.04.2007  publicata in Monitorul Oficial 275/25.04.2007 si intrata in vigoare pe data de 28.04.2007, , prin aceea ca prin aceasta lege au fost abrogate art. 4 si 5 din OG 15/2001, iar tariful de utilizare a retelei de drumuri nationale s-a structurat in functie de  durata de utilizare a drumurilor nationale, si ca in aceasta situatie  incepand cu 28.04.2007  art. 1 din contractul nr.4293/18.09.2006 avand ca obiect incasarea , potrivit prevederilor OG 15/2002 in patru rate trimestriale, conform anexei 2 B la contract, ramane fara obiect , sunt neintemeiate deoarece  instanta de fond in mod legal si corect a retinut ca prin abrogarea textului legal , care permitea plata esalonata a rovinietei , nu se poate interpreta in sensul ca, contractul a incetat de drept.
     Astfel, s-a retinut de catre instanta de fond ca OG nr. 15/2002, in reglementarea in vigoare la data de 18.09.2006, data incheierii contractului dintre reclamanta si parat, prevedea in art. 4 alineatul 1 ca utilizatorii romani vor achita distribuitorilor tariful de utilizare, obligatoriu pentru perioade de parcurs si stationare de cate 12 luni, cu posibilitatea achitarii in 4 rate trimestriale, iar in alineatul 3 ca pentru autoturisme, plata tarifului de utilizare se achita de catre utilizatorii romani numai integral. Articolul 5 din acelasi act normativ statua ca utilizatorii straini vor achita tariful de utilizare in functie de durata de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania, astfel: o zi, 7 zile, 30 de zile, 6 luni si 12 luni. Prin Legea nr. 101/2007, publicata in Monitorul oficial pe data de 25.04.2007 si intrata in vigoare pe data de 28.04.2007, au fost abrogate cele doua articole anterior redate, prevazandu-se totodata ca tariful de utilizare este structurat in functie de durata de utilizare a drumurilor nationale din Romania, astfel: 7 zile, 30 de zile, 3 luni, 6 luni si 12 luni. Durata de utilizare cuprinde durata de parcurs, precum si durata de stationare. Potrivit art. 6 din contract, acesta se completeaza de drept cu toate prevederile OG nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.
     S-a retinut corect de catre instanta de fond ca doua sunt principiile care guverneaza aplicarea legii in timp si anume principul neretroactivitatii  legii civile noi si principiul aplicarii imediate a legii civile noi, invocand in acest sens dispozitiile  art. 15 alin.2 din Constitutia Romaniei, potrivit carora legea dispune numai pentru viitor , cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile, dispozitiile art. 1 din Codul Civil  potrivit carora " legea dispune numai pentru viitor ; ea nu are putere retroactiva " si ca o situatie juridica produce acele efecte care sunt prevazute de legea civila in vigoare la data producerii sale, regula cristalizata in adagiul  tempus regit actum , nefiind influentata de modificarile legislative ulterioare.
     In raport de considerentele expuse, in baza art. 312 Cod procedura civila , prin decizia nr. 778 din 5.11.2010 s-a respins recursul ca neintemeiat.