Verificarea localizarii terenurilor. Probe.

CIVIL
DECIZIE
Fond funciar        Verificarea localizarii terenurilor. Probe.
       
       Verificarea localizarii terenurilor potrivit schitei de intabulare si respectiv schitelor de punere in posesie trebuie efectuata prin metode stiintifice astfel ca sustinerea recurentilor in sensul ca se impunea efectuarea unei expertize topo de specialitate este intemeiata, tribunalul retinand ca prima instanta a pronuntat sentinta urmare a insuficientei cercetari a fondului cauzei in conditiile in care a apreciat valabilitatea schitei intocmite de comisia municipala pe baza declaratiilor martorilor.

Trib. Bistrita-Nasaud, sect. I civ., dec. nr. 108/R/23 martie 2011

       Prin sentinta civila nr. 6343/2010, pronuntata de Judecatoria Bistrita in dosarul civil nr. 3418/190/2009, s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, invocata de parata BS, ca fiind neintemeiata.
       S-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parata Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Bistrita-Nasaud, ca neintemeiata.
       S-a respins, ca fiind neintemeiata, actiunea civila precizata si extinsa, formulata de reclamantii MN, MR in contradictoriu cu paratele BS, Comisia Locala Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privata Asupra Terenurilor Bistrita, OCPI Bistrita - Nasaud si Comisia Judeteana Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privata Asupra Terenurilor Bistrita-Nasaud.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, invocata de parata BS nu este intemeiata, deoarece din precizarea de actiune se desprinde sustinerea reclamantilor ca in titlul de proprietate nr. 8742/10.03.2009 emis in favoarea paratei este cuprinsa si o suprafata de cca. 10 ari din imobilul proprietatea acestora, iar potrivit art. III din Legea nr. 169/1997, sunt lovite de nulitate absoluta actele de reconstituire emise cu incalcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, nulitatea putand fi invocata de "primar, prefect, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor si de alte persoane care justifica un interes legitim", ori, este evident ca reclamantii prin cele invocate au un interes legitim in cauza, existenta interesului justificand si calitatea lor procesuala activa.
       Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive ridicata de parata Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Bistrita-Nasaud, instanta a constatat netemeinicia acesteia, avand in vedere ca in litigiile privind aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, comisiilor judetene constituite in acest scop le revine raspunderea pentru activitatea de emitere, modificare sau anulare a titlurilor de proprietate, ceea ce le confera legitimare procesuala pasiva.
       In consecinta, apreciind ca exceptiile invocate in cauza sunt vadit nefondate, instanta le va respinge ca atare, urmand sa analizeze actiunea reclamantilor in fond, sub aspectul temeiniciei sale.
       Pe fondul cauzei s-a retinut ca prin titlul de proprietate nr. 8742/14.09.1998 paratei BS i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri in suprafata totala de 2 ha. si 9.000 mp., situate pe raza municipiului Bistrita, ridul Valea Rusului, in calitate de mostenitoare a sotului sau, BN.
       Impotriva acestui titlu reclamanta M (fosta C) R a formulat o cerere in anulare, pentru inlaturarea inscrierii referitoare la suprafata de 0,46 ha., care a fost vanduta de parata in anul 1962 si nu a intrat in patrimoniul fostului IAS, solicitandu-se totodata si marcarea drumului de acces inchis de parata prin extinderea posesiei de la 2,44 ha. la 2,90 ha.
       Prin Sentinta civila nr. 2614/2007 pronuntata de Judecatoria Bistrita in dosarul nr. 6265/190/2006, ramasa irevocabila, a fost admisa in parte actiunea formulata de reclamanta si in consecinta s-a dispus anularea in parte a titlului de proprietate atacat, in sensul reducerii suprafetei din tarlaua 35 parcela 2 de la 28.000 mp. la 24.400 mp. Capatul de cerere avand ca obiect marcarea drumului de acces a fost disjuns, sens in care s-a format dosarul nr. 6165/190/2007, care a fost trimis spre rejudecare, facand obiectul dosarului nr. 3287/190/2009, in prezent suspendat.
       S-a retinut in considerentele sentintei (raportat la Sentinta civila 2616/1998 a Judecatoriei Bistrita) ca din trupul de teren inscris in CF 1684 Bistrita, proprietarii tabulari au vandut in anul 1952 paratei BS si sotului BN o portiune de 2,90 ha teren pe care si-au edificat o casa, iar in anul 1962 primii cumparatori, BN si S, au vandut numitilor MA si M suprafata de 0,46 ha teren si casa de locuit, iar acestia din urma le-au revandut numitului RP si sotiei. Totodata, in perioada anilor 1963-1964, cu ocazia infiintarii I.A.S. -ului, restul terenului de la 0,46 ha la 2,90 ha, proprietatea familiei B a trecut in patrimoniul acestei intreprinderi agricole, care si-a delimitat terenurile fata de terenurile ce au ramas in proprietatea fostilor detinatori, prin ingradirea ambelor categorii, cu stalpi din beton si gard de sarma.
       S-a statuat cu putere de lucru judecat ca parata era indreptatita la reconstituire doar cu privire la suprafata de 2,44 ha, ce a trecut in patrimoniul fostei intreprinderi agricole, astfel ca in mod nelegal s-a emis titlul de proprietate nr. 8742/14.09.1998  pe numele sau cu privire la intreaga suprafata de 2,90 ha, impunandu-se anularea partiala a acestuia.
       In baza acestei sentinte, Comisia judeteana Bistrita-Nasaud a eliberat pe numele paratei Titlul de proprietate nr. 8742/10.03.2009, cu privire la suprafata de 2,44 ha. teren, dupa ce, in prealabil, Comisia locala Bistrita a procedat la punerea in posesie a paratei, sens in care a intocmit procesul-verbal de punere in posesie nr. 1740/23.02.2009.
       Contrar celor sustinute de reclamanti, titlul de proprietate mentionat a fost emis cu respectarea dispozitiilor legale ce reglementeaza materia fondului funciar si in deplina concordanta cu dispozitivul Sentintei civile nr. 2614/2007, parata fiind indreptatita la suprafata de teren care i s-a reconstituit, astfel ca solicitarea reclamantilor de anulare a acestui act nu-si gaseste justificare, in speta nesubzistand nici unul dintre cazurile de nulitate absoluta prevazute de art. III din Legea nr. 169/1997, asa cum a fost modificat prin Titlul V din Legea nr. 247/2005.
       In ceea ce priveste punerea in posesie, aceasta operatiune s-a realizat in baza schitei (plan de situatie) intocmita de expertul PI in dosarul nr. 6265/190/2006, avandu-se in vedere planul parcelar prezentat de Primaria municipiului Bistrita, masuratorile in teren fiind efectuate de catre specialistii in masuratori topografice, cadastru agricol, organizarea teritoriului imbunatatiri funciare si cadastru general, care au suprapus planul de situatie pe ortofotoplan si au parcurs terenul, respectand intocmai dimensiunile si pozitionarea acestuia din planul expertului judiciar, aspect ce reiese din depozitia martorului SP. Totodata, martorul a aratat ca, cu aceasta ocazie s-a parcurs "limita din jos a terenului pana la gard", astfel ca la punerea in posesie nu a fost afectat in vreun fel terenul apartinand reclamantilor (si care nu a facut obiectul legilor fondului funciar).
       Raportat la imprejurarea ca operatiunea de punere in posesie si de intocmire a planului parcelar si procesului-verbal de catre comisia locala s-a facut in conditiile si cu procedura stabilita in art. 27 alin. 1 si 2 din Legea nr. 18/1991, republicata, este evident ca solicitarea reclamantilor de anulare a acestor acte nu poate fi primita.
       Este adevarat ca punerea in posesie s-a realizat (pe vechiul amplasament) avandu-se in vedere  modificarile aduse planului parcelar si operate de Serviciul Evidenta Agricola, Cadastru si Fond Funciar din cadrul Primariei municipiului Bistrita, insa nu poate fi ignorat faptul ca aceste modificari au intervenit ca urmare a masuratorilor topografice efectuate in teren, ocazie cu care s-au constatat unele inexactitati, astfel ca s-a intocmit un plan parcelar corespunzator, folosit si de catre expertul judiciar in dosarul nr. 6265/2006.
       Nefondat solicita reclamantii obligarea comisiei locale la punerea in posesie a paratei potrivit planului de situatie initial eliberat de OCPI cu  nr. 7517/15.12.2004, deoarece acest plan nu corespunde realitatii din teren nici ca suprafata si nici ca puncte cardinale, de altfel masuratorile efectuate in anul 2009 privesc o suprafata totala de 24.400 mp. teren, in timp ce schita invocata evidentiaza o suprafata de 29.053 mp. teren, mai mare cu 4.653 mp. decat suprafata la care este indreptatita reclamanta si pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul emis potrivit dispozitiilor Sentintei civile nr. 2614/2007
Impotriva sentintei expuse, in termen, au declarat recurs reclamantii.
Recursul declarat este fondat, sentinta atacata fiind pronuntata urmare a insuficientei cercetari a fondului pricinii, avand in vedere urmatoarele considerente:
Reclamantii contesta valabilitatea planului parcelar intocmit cu ocazia punerii in posesie a intimatei BS asupra terenului in suprafata de 24.400 m.p. din tarlaua 35 , parcela 2 Bistrita, procesul verbal de punere in posesie nr.1740/23.02.2009 si  titlul de proprietate nr.8742/10.03.2009 sub aspectul amplasamentului terenului de 24.400 m.p. si nu sub aspectul  intinderii dreptului beneficiarei reconstituirii si totodata solicita obligarea comisiei municipale sa o puna in posesie pe intimata BS, conform schitei de punere in posesie(plan parcelar) eliberat de OCPI , avand nr.7517/15.12.2004.
In sustinerea cererilor lor reclamantii invoca faptul ca  prin eliberarea actelor contestate le-a fost incalcat dreptul lor asupra terenului de 9.100 m.p., ce nu a facut obiectul legilor fondului funciar,  intimata fiind pusa in posesie si cu privire la o parte din terenul  proprietatea lor, care nu se afla la dispozitia comisiei municipale.
Tribunalul retine ca, prin sentinta civila nr. nr.2616/1998, pronuntata de Judecatoria Bistrita in dosarul nr.9138/1997(atasat) s-a dispus intabularea dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 9.100 m.p.  conform raportului de expertiza intocmit in acel dosar, de expertul ST, varianta I, raport de expertiza, in favoarea numitilor RP si sotia RM si totodata s-a dispus si localizarea constructiilor existente pe acest teren.
Ulterior, in anul 2002, imobilele au fost instrainate reclamantei MR care, la data dobandirii, purta numele de C, fiind necasatorita ca, apoi sa se casatoreasca cu reclamantul MNI impreuna cu care au edificat constructiile existente in prezent pe teren si care au fost intabulate ca bunuri comune in anul 2006 si totodata, in favoarea reclamantului, a fost constituit un drept de uzufruct viager asupra cotei de 1/3 parti din teren, care a fost intabulat in c.f.
Din cuprinsul sentintei civile nr.2616/1998 reiese ca suprafata de 46 ari din cea totala  dobandita de familia R, de 91 ari, provine cu titlu de cumparare, de la numitii BN si intimata BS care, anterior vanzarii, detineau o suprafata mai mare, de 2,90 ha si diferenta ramasa in urma vanzarii a intrat in patrimoniul fostului IAS Bistrita.
Initial intimatei BS i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata de 2,90 ha si urmare a contestarii titlului de proprietate emis in favoarea acesteia pentru suprafata de 2,90 ha, prin sentinta civila nr.2614/1997, irevocabila, pronuntata de Judecatoria Bistrita in dosarul nr.6265/190/2006 (atasat), s-a dispus reducerea suprafetei reconstituite cu 0,46 ha, de la 2,9 ha la 2,44 ha, ulterior fiind  emis un nou titlu de proprietate pentru 2,44 ha, contestat in prezentul cadru procesual.
Asa fiind, terenul in suprafata de 9.100 m.p. proprietatea reclamantei MR si asupra caruia celalalt reclamant are un drept de uzufruct nu intra sub incidenta dispozitiilor legilor fondului funciar astfel ca, la dispozitia comisiei municipale, in vederea punerii in posesie se afla doar terenul limitrof celui in  suprafata de 9.100 m.p. a carui configuratie este cea mentionata in schita aflata la dosarul nr. 9138/1997, intocmita de expertul ST, urmare a masuratorilor efectuate la data  de 6 februarie 2008.
Prin urmare si punerea in posesie trebuie sa respecte limitele de proprietate astfel determinate iar planul parcelar  ce se intocmeste  nu trebuie sa   aduca atingere dreptului reclamantilor.
Punerea in posesie este atributul comisiei municipale care trebuie sa intocmeasca si schita corespunzatoare punerii in posesie,  iar OCPI centralizeaza  schitele de punere in posesie si intocmeste planul parcelar.
Intocmirea acestor acte  trebuie sa corespunda realitatii, iar in masura in care o schita este gresit intocmita comisia locala poate sa procedeze la refacerea acesteia cu conditia sa nu fie afectat dreptul tertilor.
In speta au fost intocmite mai multe schite cu privire la terenul aflat la dispozitia comisiei municipale pentru a fi atribuit  fostilor proprietari, limitrof celui proprietatea reclamantei, reclamantii sustinand ca este corecta schita inregistrata la OCPI BN sub nr.7517/15.12.2004 in timp ce schita intocmita ulterior, anexa a procesului verbal din 23.02.2009, aflata in copie la dosar fond nu corespunde realitatii, in sensul ca, in cuprinsul acesteia ar fi fost inclus si teren din cel care este proprietatea reclamantei MR.
Sarcina instantei este aceea de a verifica daca prin punerea efectiva in posesie si intocmirea schitei ce reflecta punerea in posesie a intimatei a terenului in suprafata de 24.400 m.p., identificat potrivit acestei schite de punere in posesie, se aduce atingere dreptului de proprietate al reclamantei, identificat potrivit schitei intocmite in dosarul nr. 9138/1997, care reflecta configuratia si localizarea terenului proprietatea acesteia.
Pentru stabilirea acestui aspect, nu are relevanta folosinta faptica a reclamantilor, aceasta folosinta putand sa fie conforma sau nu cu schita care  reflecta configuratia terenului detinut cu titlu de proprietate si respectiv de uzufruct. Daca folosinta faptica a reclamantilor nu corespunde schitei in baza careia s-a dispus intabularea aceasta folosinta nu justifica anularea schitei de punere in posesie, daca punerea in posesie respecta dreptul de proprietate, asa cum acesta este intabulat.
Doar, in masura in care exista o suprapunere intre terenul intabulat in favoarea reclamantilor si cel atribuit intimatei BS, punerea in posesie si schita de punere in posesie nu sunt conforme cu realitatea, ceea ce impune anularea lor, ceea ce atrage si nevalabilitatea procesului verbal si  a titlului de proprietate.
Insa, aceasta anulare nu presupune in mod automat  ca punerea in posesie sa se efectueze potrivit solicitarilor reclamantilor, adica potrivit schitei cu nr. 7517/15.12.2004, intrucat exista posibilitatea ca si aceasta schita sa nu  reflecte realitatea, chiar daca nu aduce atingere dreptului  reclamantilor, fiind posibil ca prin aceasta sa fie lezat dreptul intimatei BS de a fi pusa in posesie asupra  intregului teren  care este liber din vechiul amplasament. Aceasta deoarece, vechiul amplasament al intimatei BS se intinde pana la limitele terenului de 9.100 m.p. detinut de reclamanti.
Pe de alta parte chiar daca terenul limitrof  terenului reclamantilor nu ar constitui vechiul amplasament al intimatei, cat timp acest teren se afla la dispozitia comisiei municipale aceasta poate dispune de el si poate proceda la punerea in posesie a beneficiarilor reconstituirii, reclamantii nejustificand vreun interes legitim pentru a impune punerea in posesie potrivit unei schite care nu ar cuprinde tot terenul  aflat la dispozitia comisiei municipale. Interesul legitim al reclamantilor este doar in limitele dreptului lor de proprietate, si nu in limitele folosintei faptice, in situatia in care aceasta folosinta nu  corespunde dreptului intabulat si s-ar referi si la o parte din terenul ce excede schitei ce a stat la baza intabularii.
Punerea in posesie a intimatei BS trebuie efectuata pe limitele  proprietatii reclamantei MR, limite ce sunt cele mentionate in schita de la dosarul nr. 9138/1997, al Judecatoriei Bistrita, terenul avand urmatoarele dimensiuni 36,1, 105,6, 62,80, 50, 77 si 59, 60 m, dimensiuni care trebuie calculate avand in vedere aceleasi puncte de reper avute in vedere  de expertul Somesan Teodor care, in considerentele raportului de expertiza, retine ca, la data identificarii, terenul era imprejmuit  cu stalpi de beton si plasa de sarma pe latura care se invecineaza cu BS si partial spre padure, iar in schita de la dosarul nr. 9138/1997 apare facuta mentiunea ce laturi sunt  delimitate de gard, respectiv cea de 105,60 m,  cea de 59,60 m. si de aici in continuare o portiune din latura de 77 m..
Verificarea localizarii terenurilor potrivit schitei de intabulare si respectiv schitelor de punere in posesie trebuie efectuata prin metode stiintifice astfel ca sustinerea recurentilor in sensul ca se impunea efectuarea unei expertize topo de specialitate este intemeiata, tribunalul retinand ca prima instanta a pronuntat sentinta urmare a insuficientei cercetari a fondului cauzei in conditiile in care a apreciat valabilitatea schitei intocmite de comisia municipala pe baza declaratiilor martorilor.
Cum, cauza se afla pentru prima data in recurs, potrivit art.312 alin. 6 indice 1,  conform art.305 C.pr.civ., aceasta proba nu poate fi administrata in recurs si potrivit art. 312 alin.3 si  5 C.p.ricv., se impune casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante de fond astfel ca recursul va fi admis sentinta casata in intregime si cauza va fi trimisa spre rejudecare aceleiasi instante de fond Judecatoria Bistrita.
Primind cauza spre rejudecare instanta va dispune efectuarea unei expertize topo pentru identificarea terenului proprietatea reclamantei, a carui configuratie si ale carui laturi sunt reflectate in schita intocmita de expertul ST, urmand ca, la identificare, expertul sa aiba in vedere aceleasi puncte de reper avute in vedere  de expertul ST si traseul vechiului gard existent in luna februarie 1998.
In situatia in care vechiul gard nu mai exista, iar partile sustin ca amplasarea gardului existent in prezent nu ar fi pe vechiul traseu si urmele vechiului gard nu pot fi localizate, precum si daca punctele de reper avute in vedere de expertul ST nu pot fi stabilite de expertul ce va fi numit in cauza, instanta va administra orice probe care se impun, inclusiv audierea de martori (daca este posibil a celor care au participat la masuratori in anul 1998, mentionati in raportul de expertiza), chiar si a expertului ST, pentru  a stabili punctele de reper si limitele terenului de 9.100 m.p. asa cum apar ele in schita  de la fila 58 din dosarul nr. 9138/1997 al Judecatoriei Bistrita. Daca va aprecia necesar instanta va putea efectua si o cercetare locala si eventual sa procedeze la audierea martorilor la fata locului.
Expertul se va pronunta si daca folosinta  reclamantilor corespunde schitei de intabulare, daca punerea in posesie si schita de punere in posesie anexa procesului verbal eliberate intimatei BS respecta limitele terenului reclamantilor si totodata si daca schita nr. 7517/15.12.2004, cuprinde tot terenul limitrof proprietatii reclamantilor.