Linia despartitoare se poate configura numai in raport cu proprietarii vecini, in speta reclamantii si parata GM nu si cu paratii S, deoarece prin dezmembrarea si donatia mai inainte amintite intre terenul reclamantilor si al acestor parati s-a creat...

Granituire.

       Linia despartitoare se poate configura numai in raport cu proprietarii vecini, in speta reclamantii si parata GM nu si cu paratii S, deoarece prin dezmembrarea si donatia mai inainte amintite intre terenul reclamantilor si al acestor parati s-a creat un spatiu intermediar, cu proprietar parata de rand 3, fapt care i-a facut sa-si piarda calitatea de vecini directi cu reclamantii.
Trib. Bistrita-Nasaud, sect. I civ., decizia nr. 68/A/22 septembrie 2011

       Prin sentinta civila nr. 3785/2010 pronuntata de Judecatoria Bistrita a fost admisa actiunea principala precizata si extinsa, formulata de reclamantii RO si RA in contradictoriu cu paratii SD si SV, GM, ca fiind intemeiata si, in consecinta:
- a fost stabilita linia de hotar dintre imobilele proprietatea reclamantilor inscrise in CF 3398/1 Bistrita nr. top. 5797/2/1 si 5797/1/1 in suprafata de 4.790 mp. si imobilele proprietatea paratilor inscrise in CF 5931 Bistrita, nr. top. 5796/1/1/1 care impreuna cu nr. top. 5796/2/2/2/1 formeaza in prezent numar cadastral 3857 cu suprafata de 2.300 mp. pe aliniamentul determinat de punctele A, B, 142, 131, mentionate in anexa nr. 4 la raportul de contraexpertiza tehnica (refacut) intocmit in cauza de catre expertii MF, TI si TI;
- au fost obligati paratii sa-si ridice gardul edificat pe proprietatea reclamantilor;
- au fost obligati paratii sa recunoasca reclamantilor dreptul de proprietate asupra suprafetei de 18,8 mp. din terenul mai sus identificat, astfel incat in pct. A sa se retraga cu 20 cm., in pct. B cu  44 cm. si in pct. 142 cu 14 cm.
S-a respins cererea reconventionala formulata de paratii SD si SV, ca fiind neintemeiata.
Au fost obligati paratii sa plateasca reclamantilor suma de 3.579 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata partiale.
       Impotriva sentintei expuse au declarat recurs paratii.
       La termenul de judecata din 9 iunie 2011, tribunalul, din oficiu, a ridicat si a pus in discutia contradictorie a partilor exceptia lipsei calitatii procesuale pasive partiale a paratilor SD si SV si exceptia lipsei calitatii procesuale active a acestora in formularea cererii reconventionale. Incidentul s-a motivat prin aceea ca lucrarea de contraexpertiza completata in apel prevede ca SD si SV nu sunt proprietari vecini cu reclamantii, aceasta insusire avand-o numai parata GM.
       Examinand sentinta din punct de vedere al exceptiei invocata din oficiu de tribunal, din perspectiva criticilor aduse de parati si a probelor noi administrate in calea de atac, se conchide ca apelul este fondat in limitele si pentru argumentele ce se vor reda in continuare.
       Prin actiunea introductiva precizata, coroborata cu notele de sedinta din dosarul de fond, reclamantii RO si RA in contradictoriu cu paratii SD si SV, calitati determinate prin incheierea de la fila 294, au solicitat ca prin sentinta ce se va pronunta in cauza sa se stabileasca mejdia dintre proprietatile reclamantilor, inscrise in C.F. 3398/1 Bistrita nr.top.5797/2/1 si 5797/1/1, si cele apartinand paratilor, intabulate in c.f. 5931 Bistrita nr.top.5796/2/2/1 si 5796/1/1/1; sa fie obligati paratii sa-si ridice gardul de pe proprietatea lor si sa le predea terenul ocupat.
       Actiunea s-a inregistrat la Judecatoria Bistrita la data de 6.10.2005. Intrucat in timpul cercetarii judecatoresti a cauzei, la 7.02.2006, proprietatea paratilor de sub nr.top.5796/1/1/1, in suprafata de 1300 mp, s-a dezmembrat in doua loturi (5796/1/1/1/1, nr. cadastral 3857/1, de 1089 mp si 5796/1/1/1/2, nr. cadastral 3857/2, de 211mp), cel din urma donandu-se numitei GM, la semnalarea imprejurarii de catre parati, cadrul procesual sub aspectul participantilor la judecata s-a extins prin introducerea in cauza, ca parata, a noului proprietar GM, prin memoriul de la fila 110 (dosar fond), a carei citare s-a dispus la termenul din 29 martie 2007.
       Paratii SD si SV au inteles sa sesizeze instanta cu cererea reconventionala, prin care au cerut sa fie obligati reclamantii la imprejmuirea restului de teren care se invecineaza cu suprafata detinuta in proprietate de paratii sau, in caz de neexecutare, sa fie autorizati sa-l execute ei, urmand ca, in final, reclamantii sa suporte jumatate din contravaloarea intregii imprejmuiri.
       Prin sentinta atacata s-a rezolvat litigiul in contradictoriu cu partile a caror calitati au fost aratate mai inainte: reclamantii RO si A, paratii SD, SV si GM, reclamantii reconventionali SD si SV.
       Din inscrisurile prezentate pentru prima data in apel si din identificarile facute de experti prin completarea expertizei ordonata in calea de atac reiese ca terenul reclamantilor este limitrof numai cu terenul de 211mp, proprietatea lui GM si acest amplasament a rezultat in urma dezmembrarii imobilului de sub nr. cadastral 3857, fost proprietatea paratilor SD si SV.
       Granituirea este o operatie de determinare prin semne exterioare a limitei dintre doua fonduri vecine care apartin unor titulari diferiti. Acesta fiind scopul actiunii confesorii introdusa de reclamanti, linia despartitoare se poate configura numai in raport cu proprietarii vecini, in speta reclamantii si parata GM nu si cu paratii S, deoarece prin dezmembrarea si donatia mai inainte amintite intre terenul reclamantilor si al acestor parati s-a creat un spatiu intermediar, cu proprietar parata de rand 3, fapt care i-a facut sa-si piarda calitatea de vecini directi cu reclamantii. Acest argument al inexistentei raporturilor de drept substantial intre ei, respectiv cel de vecinatate, atrage pe plan procedural admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor S in actiunea in granituire principala, precum si a lipsei calitatii procesuale active de a emite pretentiile din cererea reconventionala, cu consecinta respingerea cererii introductive in parte si a cererii reconventionale in intregime pentru acest element al lipsurilor privind exercitiul dreptului la actiune.
       Trebuie precizat ca din studiul dosarului nu se desprinde insusirea paratei GM de reclamanta reconventionala, alaturi de sotii S. Nicaieri pe parcursul cauzei la fond nu se regaseste vreo cerere cu aceste valente formulata si de ea. Trimiterea la atributul de "parata reclamanta reconventionala" din cererea de redeschidere a dezbaterilor de la fond nu are suport in investirea instantei conforma cu autointitularea.
       In consecinta, toate motivele apelului subscrise acestui segment al spetei nu pot fi analizate pe fond prin opunerea solutiei asupra incidentului tratat pana acum.
       Asertiunile partilor asupra problemei analizate nu pot aduce modificari dezlegarii de drept date de tribunal. Cele ale apelantilor sunt colaterale si exced verificarilor ce se impun in speta, acestea neatribuind pretinsului lor interes caracter legitim, atata vreme cat constructiile lor nu sunt amplasate pe terenul vecin fata de care se impune fixarea hotarului. Aspectul se deduce din cuprinsul actului de parcelare de teren si contract de donatie punctul B, unde se prevede ca suprafata de 211 mp donata lui GM este libera de constructii.
       Celelalte, ale intimatilor, nu pot primi eficienta de vreme ce chiar in timpul cercetarii spetei s-a adus la cunostinta instantei de fond schimbarea titularului dreptului de proprietate vizand terenul fata de care trebuie sa se hotarasca mejdia si s-a extins cadrul procesual cu referire la partile care-si justifica dreptul de a sta in judecata in actiunea cu obiectul ce intereseaza aici si cu care s-a investit prima instanta.
       Necesitatea mejduirii prin interventia instantei judecatoresti deriva din neintervenirea unei conventii intre proprietarii vecini, vazand conditiile in care s-a construit gardul din beton a carui demolare se cere, marcate clar de contestari, duse pana la limita invrajbirii, si din existenta indoielii asupra hotarelor. Revine asadar judecatorului obligatia sa reconstituie hotarul real dintre cele doua fonduri.
       Varianta sentintei se mentine, cu particularitatea ca linia de demarcatie se traseaza intre terenul reclamantilor si suprafata aferenta nr. top. 5796/1/1/1/2, nr. cadastral 3857/2, de 211 mp, in acord cu dezlegarile anterioare, portiunea ultima nemaifiind un corp funciar unitar impreuna cu nr. top 5796/1/1/1/1, nr. cadastral 3857/1, de 1089 mp si nr. top. 5796/2/2/1.
       Fara a absolutiza forta probanta a unuia dintre mijloacele de proba admise si administrate in procese cu aceasta natura, in fixarea hotarului se considera ca proba cea mai relevanta este expertiza topografica de identificare a imobilelor, in cadrul careia se indica cu grad mare de exactitate elemente de publicitate imobiliara, vecinatati, semne distinctive de la fata locului, geometria locului si suprafetele pentru care fiecare parte justifica un drept de proprietate.
       In schimb, cum este si in cazul prezent, martorii, persoane fara pregatire de specialitate, aduc informatii cu aproximatie, dupa priceperea lor diferita, si uneori contradictorii. Ramane astfel ca in baza unei probe tehnice sa se elimine orice contradictie intre sustineri.
       In primul rand este de subliniat ca nu s-a putut porni in demarcatie de la o origine nelitigioasa. Atat martorul PSC - fost proprietar al terenului paratei, cat si BCN au relatat ca in anul 1993 intre reclamanti si vecinul lor P nu s-a putut incheia o intelegere in directia analizata si, prin urmare, in evitarea conflictelor, primul a inceput sa-si ingradeasca terenul prin amplasarea gardurilor pe terenul sau propriu.
       Impotriva afirmatiilor de mai sus vin depozitiile martorilor SSS si SM, care sunt in sensul ca paratii S au ridicat un gard inspre proprietatea lor, fara sa le afecteze dreptul de proprietate al reclamantilor, motiv ce fundamenteaza pozitia de la fond si din apel, aceea de a se hotari linia despartitoare pe aliniamentul actual.
       Nepotrivirile trebuie inlaturate prin expertiza si criteriul adoptat se impune sa fie cel al respectarii marimii suprafetelor fiecarui proprietar. Initial, expertul PI precizeaza ca terenurile se suprapun, iar prin suplimentul nr. 1 concluzioneaza ca reclamantul foloseste mai putin cu 16,8 m decat cel intabulat, si in aceeasi masura paratii folosesc mai mult in detrimentul celui dintai. Mai arata ca gradul actual edificat de S este pe terenul reclamantilor, nu s-a amplasat pe vechea fundatie ridicata de reclamanti si nu respecta linia gardului vechi din continuarea gradinii.
       Expertiza lui BL, SC si VN, in principiu, aduce aceleasi lamuriri.
       Paratii s-au declarat nemultumiti de acest raport, situatie in care judecatoria a incuviintat efectuarea unei contraexpertize de catre trei experti din cadrul Biroului local de expertize judiciare de pe langa Tribunalul Mures. Pe aceasta dovada si-a intemeiat sentinta instanta de fond. Prin aceasta si prin completarea dispusa de instanta de control, in prezenta a doi experti desemnati de parti (PV si PI) se reconfirma dezlegarile expertilor locali ce au fost numiti sa efectueze expertiza in cauza, rezultand ocuparea de catre parati a unei suprafete de 18,8 mp (20 mp in apel) din terenul reclamantilor, ca fundatia gardului nou nu este dreapta, are devieri inspre proprietatea reclamantilor in punctele A, B, 142, ca axul fundatiei gardului nou nu corespunde cu linia gardului vechi care exista anterior construirii celui actual, gard nou din beton edificat de paratii S.
       In completarea contraexpertizei din apel, prin raspunsul de la alineatul 3 si prin anexa C 3.1, se indica iarasi diferentele dintre datele cadastrale si cele gasite prin masuratori, se precizeaza inca o data nevoia modificarilor reperelor materiale actuale pentru reintregirea proprietatii reclamantilor cu 20 mp, superioara celei de la fond cu 0,2 mp. Nu se va alege aceasta varianta pentru a nu inrautati apelantilor situatia in propria cale de atac.
       Lucrarile se bazeaza pe verificari minutioase, corecte a inscrisurilor din cartea funciara, a actelor care au consfintit proprietatile intabulate, corelate cu datele de fapt gasite in teren, imprejurari fata de care se apreciaza ca hotarul poate fi trasat pe limitele invocate de expertii numiti.
       In cartea demonstratiilor lor, apelantii aduc contraargumente art. 25 alin. 2 lit. a din Ordinul nr. 634/2006 al directorului general al ANCPI. Ordinul, modificat succesiv pana in prezent prin Ordinele nr. 134/2009, 415/2009, 528/2010, nu poate fi avut in vedere pentru ca textul se refera la imobilele neinscrise in cartea funciara, ori cele din cauza au fost inscrise in aceste registre inaintea aparitiei actului si se are in vedere principiul neretroactivitatii legii civile ce nu permite afectarea situatiilor juridice deja create.
       Completarea din apel raspunde pertinent si celorlalte obiectiuni obiect al apelului sau celor precizate si completate la fila 20 din dosar apel.
       O alta sustinere de natura sa impiedice demolarea gardului efectuat de ei consta in aceea a obtinerii unei autorizatii de demolare, simetrica cu autorizatia de construire. Teza nu este impartasita de tribunal. Se observa ca in autorizatia de construire s-a prevazut cerinta executarii imprejmuirii pe limita de proprietate, dar a fost nesocotita de parati. Apoi, se statueaza ca in cazurile ca cel de fata instantele nu sunt tinute sa solutioneze dosarele intr-un anumit fel, conditionat de obtinerea actului de demolare emanand de la autoritatea administrativa. Ele sunt legal abilitate sa constate daca lucrarea este in conformitate cu autorizatia si, negativ, sa ia masurile de inlaturare a efectelor produse prin neregularitatile dovedite.
       Caracterul masurii de demolare din punct de vedere economic nu primeste efectul scontat de apelanti. Aplicarea ei are regimul juridic de sanctionare a atitudinii culpabile manifestata de parati. Aceeasi soarta, a neinfluientarii deciziei au si consideratiile legate de spiritul gospodaresc al reclamantilor si de litigiile purtate cu alte persoane.
       Referitor la dimensiunile frontului terenului de la numarul administrativ 29 (f. 320 dosar fond), ele nu au fost majorate de expertii in cauza de la 24,50 m, la 24,75 m, ci sunt notate ca atare in schita raportului de expertiza, parte integranta din sentinta civila nr. 933/2006 a Judecatoriei Bistrita din dosar nr. 1032/2006, acvirat. Frontul la strada al terenului de la nr. 35,37 faptic este mai mic cu cifra derizorie de 1 cm fata de cea din acte, comparativ cu 25 cm cat lipsesc din latimea terenului dintai, lucru ce indrituieste ca mejdia incepand de la strada sa se stabileasca in punctul A.
       La inceput s-a transat ca in persoana paratilor SD si V nu se dovedeste calitatea procesuala pasiva decat partial. Ei o mentin din punctul de vedere al revendicarii si al demolarii gardului, prin aceea ca au savarsit acte materiale de deposedare a reclamantilor de o parte din proprietatea reclamantilor prin construirea imprejmuirii.
       La fila 148 dosar tribunal, apelantii aduc in discutie o circumstanta de fapt noua, care, in opinia lor, ar putea schimba sentinta atacata. Au invederat, in esenta, ca la stabilirea suprafetei proprietatea reclamantilor expertii nu au tinut seama de canalul existent in spatele proprietatii acestora si, prin adaugarea lui, intinderea terenului acestora ar fi mai mare si nu ar mai exista deficitul despre care amintesc specialistii si ar atrage efectul fixarii mejdiei pe aliniamentul actual.
       Teza nu este impartasita de tribunal. In regim de carte funciara, aprecierea valabilitatii si intinderii drepturilor de proprietate ale partilor trebuie facuta prin raportare gresita la inscrierile operate in evidentele de carte funciara. La stabilirea granituirii dintre proprietati trebuie sa se tina seama de suprafetele cu care fiecare dintre litiganti este inscris in registrele de publicitate imobiliara si de schitele care le insotesc, unde imobilele primesc o anumita configuratie, caracterizata prin aratarea formei si a dimensiunilor tuturor laturilor terenurilor, toate trebuind respectate. Reclamantii figureaza in c.f. 3398/1 Bistrita nr. top 5797/2/1 si 5797/1/1 cu suprafata de 4790 mp, in care nu este inclus si canalul, dupa cum se poate observa din toate schitele intocmite de experti. Dar, in acelasi timp se retine ca vecinul parat, desi era direct interesat, nu a sesizat instanta cu o pretentie de rectificare a cartii funciare in care este intabulat dreptul reclamantilor. In lipsa unei atari cereri, de contestare a intinderii reale a proprietatii reclamantilor si de opunere a rectificarii cuvenite, in judecata granituirii trebuie late in calcul exclusiv suprafetele efective cu care fiecare participant in procesul civil este intabulat in cartea funciara.
       Pentru toate considerentele de pana acum, critica acordarii cheltuielilor de judecata la fond nu mai are sprijin vazand ca nu s-a schimbat in apel hotararea dupa optica lor. Au cazut in pretentii, iar consecinta este mentinerea cheltuielilor la care au fost obligati prin sentinta.
       Cheltuielile cu demolarea gardului nu se pot imputa intimatilor, verificandu-se realitatea conduitei culpabile a apelantilor in construirea imprejmuirii.
       Cheltuielile de judecata suportate in apel se vor acorda partial in masura in care au fost incuviintate pretentiile si insusite apararile, cu aplicarea art. 276 Cod procedura civila. Dintre cele efectuate de apelanti, de 3006,60 lei, familiei S i se cuvine partial, in mica masura fata de solutia adoptata, respectiv 300 lei din onorariul avocatial de 1000 lei. Restul, reprezentand taxa judiciara de timbru, timbru judiciar si onorariile expertilor nu li se vor da in ideea solutiei pe fond decise.
       Pentru intimati, din 3600 lei onorar avocatial, se vor acorda 3300 lei, intrucat pretentiile li s-au mentinut si apararile s-au imbratisat de tribunal in mare masura.
       Sumele se vor compensa pana la concurenta celei mai mici si, in final, apelantii vor fi obligati sa achite intimatilor 3.000 lei.