Plangere impotriva ordonantelor de scoatere de sub urmarire penala. Redeschiderea urmaririi penale

Plangere impotriva ordonantelor de scoatere de sub urmarire penala. Redeschiderea urmaririi penale.

       Nu poate fi primita sustinerea ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune, cu motivarea ca paguba poate fi recuperata prin plata catre societatea comerciala detinuta de inculpat a datoriilor de catre furnizori.

Trib. Bistrita-Nasaud, sect. pen., sent. nr. 9/F/9 februarie 2011

     Prin plangerea adresata acestei instante si inregistrata sub numarul de mai sus, Banca Comerciala S.A. Bucuresti a solicitat infirmarea Ordonantelor din 14.06.2010 si respectiv 4.05.2010 ale Parchetului de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud, emise in dosarul de urmarire penala nr.225/P/2007, prin care  s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitilor IOD si PAC, sub aspectul savarsirii infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata, in temeiul art.249 alin.1 rap.la art.11 pct.1 lit."b" si art. 10 lit."b/1" Cod procedura penala cu aplic.art.18/1 Cod penal, apreciindu-se ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, aplicandu-li-se acestora cate o amenda administrativa (1.000 lei pentru IOD si 800 lei pentru PAC).
      Analizandu-se actele si lucrarile dosarului, precum si sustinerile partilor, instanta a constatat faptul ca, cu ocazia desfasurarii cercetarilor penale, a fost omisa luarea pozitiei procesuale a Bancii Comerciale Romane Bucuresti, a Bancii Comerciale Romane-Agentia Beclean, privitoare la latura penala si cea civila a cauzei, precum si audierea numitelor MM si L (L) C (reprezentantele bancii la incheierea contractelor de creditare), care au repurtat discutii cu intimatii si au reprezentat banca la incheierea contractelor.
      S-a apreciat ca pentru justa solutionare a cauzei mai ales in ceea ce priveste latura subiectiva a infractiunii de inselaciune se impunea efectuarea actelor mentionate si stabilirea cu acuratete a imprejurarilor in care au putut fi contractate creditele respective, daca reprezentantii bancii sau alte persoane din cadrul institutiei respective au avut cunostinta despre comiterea vreunei fapte penale cu ocazia incheierii contractelor respective, precum si stabilirea destinatiei sumelor obtinute ca urmare a incheierii contractelor de creditare.
       Pe de alta parte, instanta a considerat ca, in situatia in care starea de fapt ramane neschimbata, nu poate fi primita sustinerea ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune, cu motivarea ca paguba poate fi recuperata prin plata catre societatea comerciala detinuta de inculpat a datoriilor de catre furnizori.
      Recuperarea pagubei, ulterior comiterii faptei, nu afecteaza existenta acesteia din urma, si in plus, actele si lucrarile dosarului nu contin date in acest sens, intimatul IOD insusi invocand dificultati financiare, in contextul crizei economice. Imprejurarea ca intimatul ar intentiona recuperarea pagubei este irelevanta, din moment ce a obtinut-o prin inducerea in eroare a bancii (in acest sens Decizia penala nr.478/1970 a Tribunalului Bistrita-Nasaud, publicata in "Repertoriu alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii 1969-1975"- autori Vasile Papadopol si Mihai Popovici, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1977).
      Astfel, s-a considerat de asemenea ca, atata vreme cat intimatul IOD nu a intrunit conditiile legale pentru a obtine creditul bancar dorit, faptul ca a uzat de mijloace ilicite pentru obtinerea sumelor respective, chiar daca intentiona restituirea sumelor, nu anuleaza semnificatia  expresiei de folos injust. De altfel, termenul injust semnifica "nedrept", respectiv ceva la care nu ai dreptul.
      Pagubirea societatii bancare a avut loc, organele de urmarire penala insele consemnand acest lucru, paguba putand fi privita sub dublu aspect: patrimonial, reprezentat de sumele  datorate bancii, dar si sub aspectul sustragerii posibilitatii unui alt client bancar, indreptatit, de a obtine sume de bani in baza unui contract de creditare, incheiat potrivit legii, de la societatea bancara respectiva (in acest sens Decizia penala nr.164/1975 a Tribunalului Mehedinti, publicata in "Repertoriu alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii 1969-1975"-autori Vasile Papadopol si Mihai Popovici, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1977). 
      Daca ar fi privita intr-o alta modalitate aceasta chestiune, s-ar incuraja utilizarea de mijloace frauduloase pentru obtinerea de credite bancare in mod injust, ceea ce nu este permis.
      Pentru aceste considerente, in baza art.278/1 lit.b Cod procedura penala va fi admisa plangerea formulata de petenta Banca Comerciala Romana SA Bucuresti impotriva Ordonantei procurorului din data de 4.05.2005, data in dosarul nr. 225/P/2007 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud, mentinuta prin Ordonanta din data de 14.06.2010, data in dosarul nr. 189/II/2/2010, pe care le desfiinteaza si trimite cauza procurorului in vederea redeschiderii urmaririi penale.
      Cu prilejul instrumentarii cauzei, va fi luata pozitia procesuala a Bancii Comerciale Romane-Bucuresti- aceasta avand personalitate juridica, a Bancii Comerciale Romane-Agentia Beclean, privitoare la latura penala si cea civila a cauzei, vor fi audiate numitele MM si L (L) C (reprezentantele bancii la incheierea contractelor de creditare), care au repurtat discutii cu intimatii si au reprezentat banca la incheierea contractelor, vor fi audiate si alte persoane ce vor fi identificate ca avand cunostinta despre imprejurarile comiterii faptelor pentru care s-au efectuat cercetari, va fi verificata destinatia creditelor obtinute, se va verifica cuantumul prejudiciului pretins cauzat, si vor fi administrate orice fel de probe ce se vor dovedi ca utile pentru justa solutionare a cauzei.
     Conform art.192 alin.3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare raman in sarcina statului.
In baza art.193 Cod procedura penala fiecare intimat va fi obligat sa plateasca petentei Banca Comerciala Romana SA Bucuresti suma de 43,97 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand cheltuieli de transport.
      De asemenea, in baza art.193 Cod procedura penala, cererile de cheltuieli de judecata formulate de intimati vor fi respinse ca fiind neintemeiate.