Concursul dintre reconstituire si constituire este rezolvat de articolul 19 alin. 1 partea finala din Legea nr. 18/1991 republicata, unde se statueaza ca suprafata atribuita in proprietate membrilor cooperatori activi se va determina tinand seama de...

Reconstituirea dreptului de proprietare. Fost proprietar deposedat. Prioritate.

    
       Concursul dintre  reconstituire si constituire este rezolvat de articolul 19 alin. 1 partea finala din Legea nr. 18/1991 republicata, unde se statueaza ca suprafata atribuita in proprietate membrilor cooperatori activi se va determina tinand seama de suprafata terenurilor,  numarul solicitantilor si de suprafata atribuita celor care au  adus pamant in cooperativa agricola de productie. Din cuprinsul normei se desprinde cu claritate concluzia ca satisfacerea intereselor persoanelor indrituite sa primeasca teren in forma reconstituirii primeaza.
    
    (Decizia nr. 293/R din 21 octombrie 2010)

       Prin sentinta civila nr.659/2010 pronuntata de Judecatoria Beclean a fost admisa actiunea formulata de petentii AI si AP impotriva intimatilor TP, Comisia locala Uriu pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si Comisia judeteana Bistrita-Nasaud pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si in consecinta s-a constatat nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 27890/08.10.2001 eliberat de intimata Comisia judeteana Bistrita-Nasaud pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor pe numele intimatului TP cu privire la suprafata de 1000 mp situat pe teritoriul localitatii Uriu, judetul Bistrita-Nasaud, in ridul "Burtuca" identificat prin tarlaua 38, parcela 32/15.
Impotriva hotararii au declarat recurs intimatele Comisia locala Uriu pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si Comisia judeteana Bistrita-Nasaud pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor.
Examinand hotararea atacata prin prisma criticilor aduse prin motivele celor doua recursuri ce se circumscriu motivului de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, tribunalul retine ca aceasta este legala si temeinica, recursurile fiind nefondate, pentru considerentele ce succed.
Tribunalul retine in analiza criticilor aduse prin cele doua recursuri, ca ambele recursuri aduc in esenta aceleasi critici, respectiv:
- neverificarea modului si legalitatii lui de constatare a dreptului de proprietate in favoarea paratului caruia i-a fost eliberat titlul de proprietate solicitat a fi anulat;
- neverificarea incidentei art. 2 al. 2 din Legea nr. 1/2000 cu privire la suprafata reconstituita reclamantilor AP si AI, astfel ca, consideratiile referitoare la aceste critici vor privii ambele recursuri.
Este neintemeiata sustinerea recurentelor, ce formeaza obiectul primei critici, ca prima instanta nu a verificat modul de constituire a dreptului de proprietate al paratei, intrucat din starea de fapt retinuta si concluziile finale ale considerentelor hotararea rezulta ca instanta a analizat constituirea in discutie si a apreciat existenta nelegalitatii doar a amplasamentului  acestor constituiri  si nu a indreptatirii in sensul art. 19, respectiv art. 18 alin. 1 in vechea formulare a Legii nr. 18/1991.
Lipsa unei analize exprese a constituirii nu echivaleaza cu neanalizarea acestei constituiri, intrucat existenta analizei rezulta indirect din justificarea indreptatirii reclamantilor la amplasamentul in discutie prin referire la data emiterii titlului de proprietate al paratei si data validarii dreptului de proprietate al intimatilor AP si AI.
De altfel, se constata din actele dosarului ca a existat preocuparea instantei in analiza atat a reconstituirii dreptului de proprietate al intimatilor AI si AP, cat si a constituirii dreptului de proprietate al intimatului TP.
Astfel pe baza acestor acte, instanta a retinut:
       -in privinta intimatilor AP si AI, prin cererea acestora sau a antecesorului lor s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul Legii nr.18/1991 si al Legii nr.1/2000 pentru terenuri cu o intindere totala de 13 ha, printre care figureaza si cel litigios, din ridul "Burtuca", de 5 iugare, aproximativ 2,90 ha, aprobarea solicitarii prin inscrierea in anexa 3 pozitia 47, validata prin Hotararea nr.34/16.08.1991 a Comisiei judetene Bistrita-Nasaud si, respectiv, in anexa 28 pozitia 2, validata prin Hotararea nr.658/22.08.2000, emiterea in favoarea lor a adeverintelor  nr.13//14.10.1997, nr.1702/26.08.2005 (ultima fiind data pentru reconfirmarea primei si pentru conformitate cu anexa 47 Legea nr. 18/1991) de catre Comisia locala sunt circumstante esentiale ale cauzei dovedite prin inscrisurile de la dosarul de fond.
A retinut ca pe baza cererii de constituire in privinta paratului TP i-a fost eliberat titlu de proprietate pentru suprafata de 0,10 ha situata in ridul "Burtuca" pe amplasamentul cuvenit intimatilor A, urmare a calitatii acesteia de fost membru C.A.P.
Tribunalul constata ca prima instanta a dat si o rezolvare corecta pe fond a problemei pe care o ridica critica, adica a problemei ce o ridica stabilirea indreptatirii asupra amplasamentului in conditiile concursului dintre reconstituire si constituire in conditiile spetei.
       Concursul dintre  reconstituire si constituire este rezolvat de articolul 19 alin. 1 partea finala din Legea nr. 18/1991 republicata, unde se statueaza ca suprafata atribuita in proprietate membrilor cooperatori activi se va determina tinand seama de suprafata terenurilor,  numarul solicitantilor si de suprafata atribuita celor care au  adus pamant in cooperativa agricola de productie. Din cuprinsul normei se desprinde cu claritate concluzia ca satisfacerea intereselor persoanelor indrituite sa primeasca teren in forma reconstituirii primeaza.
       Textul trebuie corelat cu art. 18 si 20 din lege. Primul reglementeaza categoria terenurilor ce se constituie in rezerva si raman la dispozitia  comisiei locale - printre care figureaza cele preluate de la alte persoane care au decedat si nu au mostenitori, precum si terenurile nesolicitate spre restituire, deci cele care nu se impun a fi atribuite fostilor titulari ai dreptului real - si ceea ce devine important in cauza este imprejurarea ca din acestea urmeaza sa fie acordate altor subiecti indreptatiti, potrivit prevederilor prezentei legi, cum este si cazul paratului a carui titlu se ataca.
       In al doilea rand, art. 20 stabileste care este modalitatea in care se va proceda atunci cand nu ramane teren disponibil inclusiv pentru persoanele enumerate la art. 17, cea a reducerii proportionale a suprafetei ce se repartizeaza. Reducerea nu se poate raporta decat la suprafata intregii localitati si la toti beneficiarii repartizarii. Nu s-a demonstrat probator ca in localitatea Uriu a avut loc o asemenea operatiune si urmare ei a fost posibila alocarea terenului lui SS din cel al reclamantilor.
       Ca parata comisia locala a actionat in dispretul regulilor legale analizate, atunci cand a fixat amplasamentul terenului de 1000 mp in tarla 38, parcela 32/32, in ridul "Burtuca", consecutiv emitandu-se titlul de proprietate nr. 27.898/15.11.2001, reiese din faptul ca a ignorat situatia reclamantilor, aceea ca au depus cereri de reconstituire tocmai pentru acest rid, liber la acea data si li s-a validat masura anterior titlului. Greseala nu poate fi remediata decat prin aplicarea sanctiunii nulitatii absolute a titlului in temeiul art. 3 alin. 1 lit. a pct. ii din Legea nr. 169/1997.
       Locul situarii proprietatii antecesorului reclamantilor s-a dovedit cu extrasele de carte funciara si a fost identificat ca atare prin raportul de expertiza intocmit de PV in dosarul nr. 1360/2005, depus si in cel de fata la filele inainte indicate, ca amplasament nr. 2.
    In privinta sustinerilor din prezenta critica referitoare la obiectiunile facute de recurenta Comisia locala Uriu la raportul de expertiza intocmit in cauza nu pot fi retinute ca intemeiate, intrucat din actele dosarului rezulta expres comunicarea acestui raport de expertiza catre recurente cu solicitarea de exprimare a pozitiei, care nu a fost depusa la dosarul cauzei.
Eventuala depunere a pozitiei aratate la dosarul nr. 1360/2005 suspendat si lipsa incunostintarii instantei despre acest lucru, echivaleaza, in ce priveste solutionarea prezentului dosar, cu lipsa de obiectiuni.
Din cele expuse rezulta neindeplinirea corespunzatoare a rolului pe care partile trebuie sa-l aiba in procesul civil, rol prev. expres in art. 129 al. 1 din Codul de procedura civila. Aceasta lipsa de rol nu o indreptateste pe recurenta sa justifice lipsa decaderii din beneficiul disp. art. 212 Cod procedura civila.
In privinta celei de-a doua critici nici aceasta nu este intemeiata, textul art. 2 al. 2 din Legea nr. 1/2000 modificata, nu-si gaseste aplicare, intrucat nu este indeplinita cerinta ca constituirea dreptului de proprietate in favoarea paratei sa fie legala, pe de o parte, iar pe de alta parte, textul da prioritate interesului fostului proprietar, caruia, in speta, prin mostenitorii sai ii fusese reconstituit dreptul de proprietate in perioada 1991-2000 inainte de constituirea facuta intimatului TP. In aceste conditii nu se poate retine asa cum se sustine in recursul Comisiei judetene ca la data reconstituirii dreptului de proprietate al reclamantii AP si AI, amplasamentul din litigiu nu era liber in sensul legii. Altfel spus o constituire a dreptului de proprietate prin nerespectarea dreptului la reconstituire a fostului proprietar nu face ca terenul sa nu fie liber in sensul legii.
       Tribunalul mai retine si faptul ca, cumulul intre 8,51 ha inscrise in titlul nr. 29.057/20.10.2005 pe numele lui AI si AS, acum decedata, ca mostenitori ai lui AP si 2,72 ha din titlul nr.28.820/10.04.2003 pe numele lui NR nu se poate realiza. Cuprinsul titlului al doilea ilustreaza ca numitului N (ginerele defunctului AP) i s-a dat teren ca fost proprietar, lipsind mentiunea calitatii de mostenitor dupa acelasi defunct, iar reconstituirea a vizat ridul "Podari", altul decat cel in proces. Din starea expusa nu se intrevede nicio legatura intre reconstituiri.
       Dintr-un simplu calcul se deduce ca din 13 ha de teren reclamantii au obtinut titlul numai pentru 8,51 ha. Restul de 4,49 ha li se cuvine si din ridul "Burtuca".
       Aceste consideratii face ca sustinerile din recursul Comisiei judetene referitoare la lipsa de verificare a primei instante cu privire la amplasamentul dat intimatilor AP si AI, sa nu fie intemeiate.
       Comisiei locale ii revine indatorirea de a alege, cu respectarea exigentelor legii fondului funciar, un alt teren in vederea atribuirii lui MI, urmat de eliberarea titlului de catre comisia judeteana.