Contestarea semnaturii aplicate pe dovada de comunicare a hotararii judecatoresti atacate.

Contestarea semnaturii aplicate pe dovada de comunicare a hotararii judecatoresti atacate.
      
(Trib. Bistrita-Nasaud, sect. civ., dec. nr. 99/A/15 decembrie 2010)
      
      Prin sentinta civila nr. 1704/1999 pronuntata la data de 15.09.1999 de Judecatoria Nasaud s-a admis actiunea precizata de reclamanta HF impotriva paratilor RA, RI, GE, II si in consecinta s-a constatat validitatea antecontractului de vanzare-cumparare incheiat la data de 6 iunie 1998 in baza caruia reclamanta a cumparat de la parata RA si antecesorul paratilor RI si GE, defunctul RA, imobilul casa, anexe gospodaresti si teren inscris in cf 1722/a nr. top. 843/8 cu pretul de 300.000 lei; s-a dispus ca sentinta sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare; s-a constatat nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 898/14 iulie 1988 in baza caruia aceeasi vanzatori au instrainat aceste imobile paratului II; s-a dispus radierea intabularii paratului II din cf 1722/a nr. top. 843/8 si intabularea dreptului de proprietate pe numele reclamantei.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel la data de 2 iunie 2006 paratul II.
Analizand hotararea atacata prin prisma motivelor de apel formulate, precum si din oficiu conform art. 295 alin. 1 teza ultima C.proc.civ., tribunalul constata ca apelul declarat in cauza este fondat, instanta de fond pronuntand o hotarare nelegala, pentru considerentele care urmeaza a fi relevate.
La data de 15 august 1999 defuncta HF, decedata dupa declararea caii de atac, la data de 13 august 2009, a investit instanta de fond cu o actiune in executarea silita a unui antecontract de vanzare-cumparare, in nulitatea unui contract autentic de vanzare-cumparare incheiat intre reclamanta si paratul apelant II, intelegand sa cheme in judecata si pe paratul II, a carui citare s-a solicitat a se realiza la domiciliul reclamantei din IM nr. _.
Din chiar cuprinsul actiunii introductive rezulta ca la data sesizarii instantei de fond paratul apelant nu locuia la domiciliul reclamantei. In acest sens, pentru justificarea demersului procesual, in actiune se subliniaza textual urmatoarele "nu as fi recurs la aceasta actiune, dar acest parat (II - s.n.) a plecat de la domiciliul meu si nu ma intretine deloc, astfel ca sunt nevoita sa incerc un contract de intretinere cu alte persoane".
In aceste conditii, in care era evident ca la data promovarii actiunii paratul apelant nu mai locuieste la domiciliul indicat (IM nr. _), instanta de fond era datoare sa ceara reclamantei sa efectueze demersuri pentru indicarea domiciliului real si faptic al paratului apelant, in vederea indeplinirii procedurii de citare.
Aceasta intrucat scopul citarii este acela de incunostintare a partii despre existenta procesului, pentru ca ea sa se poata prezenta si sa-si poata face apararile pe care le considera necesare.
Insasi intimatii urmasi ai reclamantei cunosc faptul ca apelantul nu locuia efectiv la domiciliul reclamantei. Astfel, prin intampinarea depusa in apel se arata textual ca "este adevarat ca apelantul lucra in Bistrita, dar el venea saptamanal si la IM, astfel ca a avut cunostinta de proces_".
Avand in vedere scopul citarii, acela de cunoastere de catre parte a faptului ca este chemata in instanta, citarea trebuie facuta la locul unde partea locuieste efectiv, indiferent ca acest loc este domiciliul sau resedinta partii.
Ca atare, faptul ca apelantul venea saptamanal la IM, nu inlatura obligatia imperativa de citare a acestuia la locul unde locuieste efectiv.
      Or, asa cum s-a aratat in actiunea introductiva, la data promovarii actiunii este cert ca apelantul nu locuia la locul unde a fost citat.
      Asa cum rezulta din copia carnetului de munca al apelantului, la data promovarii actiunii acesta era angajat al U.M. 02110 Bistrita, avand obligatia de a-si stabili domiciliul in localitatea Bistrita, unde era dislocata unitatea militara, astfel cum rezulta din adresa nr. 347/A-12376.
      Totodata, din cuprinsul adeverintei emisa de Primaria comunei IM rezulta ca pana in anul 2005 domiciliul apelantului a fost in IM, strada __ si nicidecum la nr. _ unde a fost citat.
      Coroborand cuprinsul adeverintelor emise de unitatea militara unde era angajat apelantul si de Primaria comunei IM, acte ce atesta obligatia apelantului de a locui in Bistrita, faptul ca domiciliul sau era la un alt numar de casa decat cel la care a fost citat, cu pozitia defunctei reclamante din actiunea introductiva, care atesta ca la momentul promovarii actiunii apelantul nu locuia la domiciliul sau, rezulta fara niciun dubiu ca la data introducerii actiunii apelantul nu locuia la adresa unde a fost citat, aspect ignorat de instanta de fond.
      Regula este judecata cu legala citare a partilor. Ca atare, ori de cate ori nu exista prevederi derogatorii, care sa reglementeze judecata fara citarea partilor, instanta de judecata este obligata sa dispuna citarea partilor si sa verifice pentru fiecare termen de judecata daca procedura de citare cu toate partile este sau nu legal indeplinita.
      In cazul in care instanta de judecata constata ca partea care lipseste nu a fost legal citata si nu este prezenta personal sau prin mandatar, este obligata sa dispuna amanarea judecarii cauzei in vederea legalei citari a partii.
      Neindeplinirea acestei obligatii atrage nulitatea actului indeplinit in conditiile in care procedura de citare nu era indeplinita, precum si nulitatea tuturor actelor intocmite ulterior acestui moment, daca sunt legate de actul principal.
      Este adevarat ca atat procesul-verbal de indeplinire a procedurii de citare pentru termenul de judecata din 15.09.1999 la care s-a solutionat cauza, cat si dovada de comunicare a sentintei pronuntata de instanta de fond poarta mentiunea gasirii destinatarului II la domiciliul la care a fost citat, a primirii dovezii si aplicarii semnaturii in fata factorului postal.
      Conform art. 100 alin. 4 C.proc.civ., un asemenea proces-verbal face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a incheiat.
      Intrucat apelantul a contestat semnatura aplicata pe aceste procese-verbale, in cauza s-a dispus efectuarea unei expertize grafice.
      Astfel, dupa ce Serviciul criminalistic al IPJ Bistrita-Nasaud si Laboratorul interjudetean de expertize criminalistice Cluj-Napoca concluzioneaza ca nu se poate stabili daca semnaturile contestate de apelant au fost sau nu executate de acesta, Institutul National de Expertize Criminalistice, caruia i s-a solicitat efectuarea unei noi expertize, a concluzionat ca semnaturile aplicate la pozitia "semnatura primitorului actului" pe procesul-verbal de indeplinire a procedurii de citare din 23.07.1999 si pe dovada de primire si procesul verbal de predare din 1.10.1999 nu apartin apelantului, nefiind executate de acesta.
      Procedura inscrierii in fals este reglementata de art. 180 C.proc.civ., aceasta procedura, spre deosebire de procedura verificarii de scripte, care poate avea ca obiect numai un inscris sub semnatura privata, putand avea ca obiect atat un inscris sub semnatura privata, cat si unul autentic, asa cum sunt cele doua acte a caror semnatura este contestata de apelant.
      In urma declansarii acestei proceduri de apelant s-a dispus efectuarea expertizei grafice, atat la nivel local, interjudetean, cat si in ultima instanta la nivel central.
      Institutul National de Expertize Criminalistice a confirmat faptul ca semnaturile nu apartin apelantului, astfel incat dovada ca faptele constatate personal de factorul postal (gasirea apelantului la domiciliul indicat, predarea dovezilor de citare si comunicare acestuia si aplicarea semnaturii in fata factorului postal) sunt reale, a fost rasturnata prin dovedirea caracterului fals al semnaturii, astfel ca aplicarea dispozitiilor art. 100 alin. 4 C.proc.civ. a fost inlaturata.
      Atata timp cat Codul de procedura civila reglementeaza procedura inscrierii in fals, ca mijloc de inlaturare a unui inscris opus unei parti, nu poate fi retinuta apararea intimatilor urmasi ai defunctei reclamante, in sensul ca procesul-verbal de citare si de comunicare a actului de procedura trebuie declarat fals prin hotarare judecatoreasca irevocabila.
      Contrar pozitiei intimatilor, tribunalul apreciaza ca dovada realitatii consemnarilor factorului postal poate fi inlaturata si pe calea inscrierii in fals prevazuta de art. 180 C.proc.civ.
      Atata timp cat s-a dovedit prin expertiza de specialitate ca semnatura grafica aplicata pe procesul-verbal de citare pentru ultimul termen de judecata si pe dovada de comunicare a hotararii atacate nu apartin apelantului, este evident ca nici celelalte consemnari ale factorului postal privitoare la gasirea apelantului la domiciliul la care a fost citat, la semnarea actului de apelant in fata factorului postal nu corespund adevarului, acestea fiind contrazise tocmai de concluziile expertizei grafice care constata ca semnatura aplicata nu apartine apelantului.
      Or, din moment ce semnatura aplicata pe cele 2 acte in discutie nu s-a executat de apelant este evident ca apelantul nu a semnat in fata factorului postal si nici nu s-a intalnit cu acesta.
      Cererea intimatilor de efectuare a unei contraexpertize sau de solicitare a avizului comisiei superioare de expertiza a fost apreciata ca neintemeiata.
      Potrivit art. 10 din HG nr. 368/1998, Institutul National de Expertize Criminalistice efectueaza in toate cazurile noua expertiza criminalistica, exceptand cazurile complexe sau cele pentru care laboratoarele interjudetene nu au conditii tehnice sau resurse umane, cand efectueaza prima expertiza.
      Efectuarea noii expertize (care mai poarta denumirea si de contraexpertiza) are loc in conditiile in care in cauza s-a efectuat o prima expertiza de unul din laboratoarele interjudetene aflate in subordinea institutului, care potrivit art. 11 din HG nr. 368/1998 au printre alte atributii si aceea de efectuare a primei expertize.
      Ca atare, conform art. 10 sus mentionat, in toate cazurile INEC-ul efectueaza o singura noua expertiza. Or, o asemenea noua expertiza s-a efectuat in cauza, dupa cea realizata de Laboratorul interjudetean Cluj, astfel incat o alta expertiza (denumita contraexpertiza) nu mai poate fi dispusa si nici efectuata, fiind prohibita de textul legal mentionat.
      In ceea ce priveste cererea de solicitare a avizului comisiei superioare, aceasta a fost apreciata ca nefiind intemeiata, intrucat pe langa INEC nu functioneaza o asemenea comisie cu rol de avizare a concluziilor expertizelor criminalistice, asa cum exista in domeniul medicinii legale.
      Astfel, in domeniul medicinii legale exista infiintata prin lege Comisia Superioara medico-legala, care functioneaza conform art. 5 alin. 2 din OG nr. 1/2000 republicata, pe langa Institutul National de Medicina Legala "Mina Minovici" Bucuresti.
      OG nr. 1/2000, republicata, care reglementeaza organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala, prevede expres in capitolul 4 modul de organizare si atributiile Comisiei superioare medico-legale.
      Or, HG nr. 368/1998 ce reglementeaza competenta si atributiile INEC si ale laboratoarelor criminalistice interjudetene nu cuprinde nicio reglementare privitoare la existenta pe langa INEC a vreunei comisii de avizare a expertizelor criminalistice, ceea ce inseamna ca o asemenea comisie nu exista.
      In privinta expertizelor grafice intocmite in cauza, nu se poate retine existenta unor concluzii contradictorii. Aceasta intrucat, laboratorul interjudetean Cluj nu a putut stabili daca semnatura este sau nu a apelantului, in timp ce INEC-ul, pe baza aceluiasi material, a formulat o concluzie certa in privinta semnaturii contestate.
      Concluziile INEC-ului au fost formulate pe baza aceluiasi material prezentat si laboratorului interjudetean, punandu-se la dispozitie in plus raportul de expertiza criminalista intocmit de Laboratorul interjudetean Cluj.
      Ca atare, la data efectuarii expertizei INEC-ul cunostea concluziile laboratorului din subordinea sa, aspect ce rezulta din chiar cuprinsul expertizei efectuate, in care se consemneaza concluzia laboratorului interjudetean.
      Cu toate acestea, s-a retinut ca deosebirile de ordin particular legate de tipul si alcatuirea semnaturilor, dimensiunea, continuitatea grafismului dovedesc ca semnaturile contestate nu apartin apelantului.
      Pe de alta parte, din cuprinsul art. 10 lit. b din HG nr. 368/1998 rezulta ca Institutul National de Expertize Criminalistice Bucuresti indruma si controleaza activitatea laboratoarelor interjudetene sub aspect stiintific si metodologic. Expertiza efectuata la nivel interjudetean este intocmita de un singur expert, in timp ce lucrarea efectuata de INEC Bucuresti este intocmita de 3 experti. In aceste conditii, in lipsa existentei unei comisii de avizare a expertizelor criminalistice, constituita prin lege, rezulta ca in ipoteza unei contradictii intre expertize, cea efectuata de INEC, entitate ce indruma si controleaza stiintific activitatea laboratoarelor din subordine, se impune a fi luata in considerare.
      In conditiile in care apelantul nu a fost citat de la locul unde locuia efectiv, judecata s-a facut cu citarea nelegala a partii, motiv de nulitate a hotararii pronuntate, prevazuta de art. 107 C.proc.civ., fiind incalcate dispozitiile art. 85 C.proc.civ.
      Dat fiind faptul ca semnatura aplicata pe dovada de comunicare a hotararii nu apartine apelantului, tribunalul constata ca hotararea nu s-a comunicat apelantului la data de 1.11.1999, ci la data de 28 mai 2009 la care apelantul, prin cerere scrisa, a solicitat comunicarea unei copii a sentintei pronuntate.
      Raportat la aceasta data a comunicarii si avand in vedere momentul declararii apelului, 2 iunie 2009, potrivit stampilei aplicata pe plicul postal de expeditie, tribunalul constata ca apelul este declarat in termen, exceptia tardivitatii nefiind intemeiata.
      Constatandu-se ca apelul este in termen declarat, ca judecata in prima instanta s-a realizat in lipsa apelantului, care nu a fost legal citat, tribunalul in baza art. 297 alin. 2 C.proc.civ. va respinge ca neintemeiata exceptia tardivitatii apelului, va admite apelul declarat, va desfiinta hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare Judecatoriei Nasaud.
      Cu ocazia rejudecarii, instanta va proceda la legala citare a tuturor partilor, va verifica daca urmasii reclamantei decedate inteleg sau nu sa continue actiunea promovata de reclamanta, urmand ca in cazul in care urmasii continua actiunea sa administreze toate probele pe care le apreciaza necesare justei solutionari a cauzei, tinand seama si de apararile formulate de parti pe fondul cauzei, prin memoriu de apel si prin intampinarea depusa la dosar.
      Problema cheltuielilor de judecata va fi solutionata odata cu fondul cauzei, in functie de solutia adoptata, avandu-se in vedere si cheltuielile efectuate de parti in prezentul apel.
      Aceasta intrucat, partea care a castigat procesul, ca urmare a rejudecarii dupa casare, are, in mod exclusiv, dreptul la toate cheltuielile de judecata. Prin urmare, apare logic si echitabil ca partii care a pierdut procesul sa nu i se acorde cheltuieli de judecata, chiar daca a avut succes in unele cai de atac intermediare.