Agentia Domeniilor Statului Bistrita-Nasaud nu este o asociatie ori societate, ci o structura, diferentele intre notiuni fiind evidente, astfel ca se va admite exceptia din recurs si se va decide ca aceasta nu are capacitatea de a fi parte in proces

      Agentia Domeniilor Statului Bistrita-Nasaud nu este o asociatie ori societate, ci o structura, diferentele intre notiuni fiind evidente, astfel ca se va admite exceptia din recurs si se va decide ca aceasta nu are capacitatea de a fi parte in proces.
      
      Trib. Bistrita-Nasaud, s. civ., dec. nr. 238/R/23 septembrie 2010

      Prin sentinta civila nr. 751/2010 pronuntata de Judecatoria s-a admis actiunea formulata si precizata ulterior de petenta Parohia Ortodoxa Sanmarghita impotriva  intimatelor Comisia locala Ciceu Mihaiesti pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, Comisia judeteana Bistrita-Nasaud pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, Agentia  Domeniilor Statului Bucuresti si Agentia Domeniilor Statului Filiala Bistrita-Nasaud.
      Au fost obligate intimatele Agentia Domeniilor Statului Bucuresti si Agentia  Domeniilor Statului Filiala Bistrita-Nasaud sa faca demersurile care se impun in vederea punerii la dispozitia intimatei Comisia locala Ciceu Mihaiesti pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor terenul necesar punerii in posesie a petentei cu suprafata de 11,61 ha propusa spre validare conform anexei 29, pozitia 5.
      A fost obligata intimata Comisia locala Ciceu Mihaiesti pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor sa procedeze la punerea in posesie a petentei cu suprafata de 11,61 ha propusa spre validare conform anexei 29, pozitia 5.
Impotriva sentintei expuse a declarat recurs parata Agentia Domeniilor Statului Bucuresti.
      Exceptia inadmisibilitatii introducerii recursului invocata nu este intemeiata si se va respinge ca atare. Reclamanta omite sa observe ca statutul de intimata al recurentei s-a fixat in fata primei instantei prin atragerea sa in proces conform scriptului intitulat "Note de sedinta" depus de reclamanta la fila 52. Judecatoria a hotarat in limitele cadrului procesual impus de reclamanta si sentinta dispune inclusiv asupra pretentiilor emise de parohie impotriva agentiei.
      Recursul este fondat.
      Din cuprinsul prevederilor art. 4-5 din Legea nr. 268/2001 si ale art.1-4 din HG.1503/2009 se deduce ca Agentia Domeniilor Statului s-a infiintat si apoi s-a reorganizat ca institutie de interes public cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, este condusa de un consiliu de administratie al carui presedinte angajeaza si reprezinta agentia in relatiile cu persoane fizice sau juridice, precum si in fata instantelor judecatoresti, iar la nivel judetean functioneaza reprezentantele ei teritoriale, structuri fara personalitate juridica.
      In speta discutata s-a admis ca Agentia Domeniilor Statului - Filiala Bistrita-Nasaud are capacitate procesuala pasiva raportat la art.41 alin.2 Cod procedura civila. Textul s-a aplicat gresit deoarece aici se stabileste ca asociatiile sau societatile fara personalitate juridica pot sta in judecata ca parate, daca au organe proprii de conducere. Or, Agentia Domeniilor Statului Bistrita-Nasaud nu este o asociatie ori societate, ci o structura dupa cum s-a aratat mai sus, diferentele intre notiuni fiind evidente, astfel ca se va admite exceptia din recurs si se va decide ca aceasta nu are capacitatea de a fi parte in proces. Aptitudinea o are, in schimb, Agentia Domeniilor Statului Bucuresti dupa prescriptiile legale anterior indicate.
      La stabilirea abilitatii Agentiei domeniilor Statului Bucuresti de a participa in procesul restituirii efectuate in domeniul legilor fondului funciar se mai are in vedere circumstanta potrivit careia numai aceasta este autoritatea care exercita in numele statului prerogativele dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinatie agricola apartinand domeniului privat al statului (art.4 alin.1 lit.a - nemodificat prin HG.1503/2009 din acest punct de vedere).
      Dovezile dosarului sunt in sensul ca pana la aceasta data reclamanta a beneficiat numai de o propunere de reconstituire pentru terenul de 11,61 ha prin inscrierea acesteia in anexa 29 pozitia 5 de catre Comisia locala Ciceu-Mihaesti si nu a fost urmata de validare prin hotarare a Comisiei judetene Bistrita-Nasaud, moment ce coincide cu dobandirea dreptului de proprietate prin reconstituire, dupa care, in situatia in care comisia locala nu-si executa obligatia legala de punere in posesie, beneficiarul masurii reparatorii se poate adresa in justitie cu o cerere de felul celei acum promovate. Necesitatea indeplinirii in prealabil a cerintei de validare se deduce implicit, dar clar, din art.5 lit.a,d,h, corelate cu lit.i, pe de o parte, si cu art.6 lit.e si f din HG.890/2005. Din perspectiva normelor indicate se deduce ca ordinea in procedura reconstituirii este: depunerea cererii la comisia locala, propunerea secundei prin inscrierea persoanei indreptatite pe una dintre anexele legii, inaintarea si prezentarea spre aprobare si validare comisiei judetene a propunerilor, validarea propunerilor comisiei locale de catre comisia judeteana si de abia apoi se realizeaza punerea in posesie, prin delimitare in teren, a fostului proprietar ori urmasilor lor, indatorire ce cade in sarcina comisiei locale.
      Actele produse la dosar atesta ca in ce o priveste pe reclamanta din procedura s-au urmat doar primele doua etape, insuficient pentru a se putea obtine rezultatul dorit in actualul litigiu. Aceasta stare a lucrurilor, importanta in solutionarea raporturilor juridice dintre parti, a fost adusa la cunostinta instantei de fond prin - intampinarea de la paginile 12-13 si neintemeiat nu i s-a dat eficienta.
      Consideratiile de pana acum atrag solutia prematuritatii cererii, urmand sa fie respinsa ca atare, dupa admiterea recursului si modificarea sentintei in intregime, nemaifiind nevoie ca in acest stadiu sa se mai analizeze si celelalte critici din recurs tot in legatura cu chestiunea caracterului prematur al actiunii introductive.