Cerere de constatare a dobandirii dreptului de proprietate prin donatie. Teren cooperativizat.

      Drept civil
      Fond funciar
      
      
      6. Cerere de constatare a dobandirii dreptului de proprietate prin donatie. Teren cooperativizat.
      
      Fiind vorba de un teren cooperativizat, dreptul de proprietate al paratei intimate s-a dobandit in baza Legii nr. 18/1991 si nu cu titlu de donatie, asa cum se solicita a se constata.
      
      Trib. Bistrita-Nasaud, sect. civ.,
dec. nr. 389/R/5 noiembrie 2008, nepublicata

      Prin sentinta civila nr. 2528/2008 pronuntata de Judecatoria Bistrita s-a respins actiunea civila precizata de reclamantii D. G., D. M., I. F., B. G. impotriva paratelor D. R., Comisia municipala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistrita si Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistrita-Nasaud, fiind obligati reclamantii, in solidar, sa plateasca paratei D. R. suma de 500 lei, cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel reclamantii.
La termenul de judecata din data de 15 octombrie 2008, tribunalul, fata de valoarea declarata a terenului obiect al litigiului de 40.000 lei, acceptata de reprezentantul paratei intimate D. R., a pus in discutie calificarea caii de atac, stabilind in temeiul art. 2821 alin. 1 C.proc.civ. ca hotararea primei instante este supusa numai recursului.
Recursul declarat nu este fondat.
Imobilul in litigiu a fost cooperativizat, intrand astfel sub incidenta dispozitiilor speciale ale legilor fondului funciar.
Potrivit art. 8 alin. 1 din Legea nr. 18/191, republicata, stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se gasesc in patrimoniul cooperativelor agricole de productie se face, in conditiile legii fondului funciar, prin reconstituirea dreptului de proprietate, iar conform alin. 3 al aceluiasi articol, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere.
Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu s-a formulat doar de parata intimata D. R., in nume propriu, bunul figurand in registrul agricol la pozitia intimatei din anii 1959-1960 si nu la pozitia antecesorului partilor.
Asa cum rezulta din interogatoriul luat paratei intimate D. R. terenul a fost primit de la tatal partilor in anul 1952, fiind preluat in proprietate cooperatista de la parata intimata.
Fiind vorba de un teren cooperativizat, dreptul de proprietate al paratei intimate s-a dobandit in baza Legii nr. 18/1991 si nu cu titlu de donatie, asa cum se solicita a se constata.
Actul care constata dreptul de proprietate al paratei intimate - titlul de proprietate nr. 8253/1995 - este in vigoare la momentul solutionarii prezentei actiuni, chiar daca valabilitatea sa formeaza obiect al dosarului nr. 8593/190/2006 al Judecatoriei Bistrita, suspendat pana la solutionarea irevocabila a prezentului recurs.
Atata timp cat printr-o actiune se contesta valabilitatea actului care a stat la baza dobandirii dreptului de proprietate si se invoca un alt mod de dobandire a proprietatii, se impunea suspendarea judecatii prezentei actiuni pana la solutionarea irevocabila a dosarului avand ca obiect constatarea nulitatii titlului de proprietate si nu invers, insa acest aspect nu a fost contestat in prezenta cale de atac, suspendarea litigiului de fond funciar fiind solicitata chiar expres si de reprezentantul reclamantilor.
In aceste conditii, in care titlul de proprietate face dovada dobandirii proprietatii pana la anularea lui prin hotarare judecatoreasca, nu se poate retine dobandirea de catre parata intimata D. R. a dreptului de proprietate prin donatie, actul de proprietate atestand cu certitudine dobandirea proprietatii in temeiul legilor fondului funciar.
Neputandu-se retine proprietatea paratei intimate dobandita prin donatie, problema raportului donatiei nu se poate pune.
Nu este intemeiata nici cererea de constatare a calitatii de mostenitor a reclamantilor dupa defunctul D. B., deoarece aceasta cerere trebuie privita si analizata in corelatie cu celelalte capete de cerere.
      Scopul urmarit prin promovarea unei asemenea cereri este aceea de a se stabili calitatea de mostenitori a reclamantilor si implicit dreptul lor la mostenirea terenului in litigiu in suprafata de 12.000 m.p.
      Prin urmare, asa cum rezulta din motivarea in fapt a actiunii promovate, reclamantii nu solicita constatarea unei simple stari de fapt, ci realizarea unui drept al lor - a dreptului de coproprietate asupra terenului de 12.000 m.p. obiect al prezentului litigiu.
      Pe de alta parte, chiar daca trecerea terenului de la pozitia defunctului D. B. (tatal partilor) la pozitia paratei intimate, ar fi apreciata ca o donatie, nula absolut pentru lipsa formei autentice, actul de donatie viciat a fost confirmat de ceilalti mostenitori tacit, prin necontestarea actelor emise in favoarea paratei intimate in baza legilor fondului funciar.
      Conform art. 1167 alin. 3 C.civ., confirmarea sau ratificarea ori executarea voluntara a unei donatii facuta de erezi dupa moartea donatorului tine loc de renuntare atat in privinta viciilor de forma, cat si in privinta oricarei alte exceptii.
      O donatie nula absolut pentru neindeplinirea conditiei formei autentice da nastere in persoana succesorilor unei obligatii civile imperfecte care, fiind executata sau confirmata de bunavoie si in deplina cunostinta a cauzei de nulitate, nu da nastere restituirii (art. 1092 alin. 2 C.civ.).
      In mod indubitabil, reclamantii recurenti au cunoscut faptul reconstituirii dreptului de proprietate pe numele paratei intimate si au stiut ca terenul inscris la pozitia acesteia a provenit de la defunctul lor tata.
      Aceasta rezulta din pozitia reclamantilor exprimata in cadrul dosarului nr. 2892/112/2005 al Tribunalului Bistrita-Nasaud si al dosarului nr. 7346/2003 al Judecatoriei Bistrita. Astfel, in cuprinsul precizarii de la fila 136 din dosarul nr. 2892/112/2005 al Tribunalului Bistrita-Nasaud, reclamantii arata textual ca parata intimata detine un teren de 4600 m.p. identificat in titlul de proprietate nr. 8253/1995 tarlaua 144 parcela 33, care nu face obiectul dosarului, despre care stiu ca "a apartinut tot lui D. B., dar intimata l-a revendicat singura fara sa tina seama de ceilalti mostenitori legali".
      De asemenea, in cuprinsul recursului declarat impotriva deciziei nr. 11/A/2007 pronuntate in dosarul nr. 2892/112/2005, reclamantii critica modalitatea de partaj invederand ca o partajare conform solicitarilor acestora "ar fi creat cat de cat un echilibru, pentru ca reclamanta intimata mai are o suprafata de 4600 m.p., in aceeasi tarla, provenita de la antecesorul nostru, dar care i-a fost atribuit printr-un alt titlu de proprietate".
      In acelasi timp, in cuprinsul conventiei incheiate de reclamanti la data de 3 iulie 1995 se arata ca intimata a primit din terenul lui D. B., inainte de a se inscrie in CAP, suprafata de 2 ha de teren pentru care i s-a emis titlu de proprietate.
      Chiar daca in cuprinsul actiunii introductive se invoca faptul ca terenul in litigiu a constituit proprietatea antecesorului partilor, este de remarcat faptul ca pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestuia reclamantii trebuiau sa formuleze o cerere de stabilire a dreptului de proprietate in temeiul legilor fondului funciar.
      Aceasta deoarece, asa cum s-a aratat mai sus, reclamantii au afirmat in permanenta faptul ca terenul de 12.000 m.p. a apartinut antecesorului lor, astfel ca nimic nu i-a impiedicat sa solicite reconstituirea dreptului de proprietate si pentru acest teren.
      Fiind in prezenta unui imobil obiect al legilor fondului funciar, reconstituirea nu opereaza de drept, din oficiu, ci numai la cerere. Or, in privinta terenului in litigiu reconstituirea s-a solicitat numai de parata intimata.
      Nu se poate retine critica intemeiata pe faptul neindicarii modalitatii in care s-a respins actiunea (ca neintemeiata, inadmisibila sau pe exceptia tardivitatii), deoarece asa cum rezulta din considerentele hotararii, instanta a retinut netemeinicia actiunii promovate, respingand actiunea pe fondul dreptului.
      Nu este intemeiata nici critica privitoare la nesolutionarea exceptiei prescriptiei invocata de parata intimata, invocata de reprezentantul reclamantilor la termenul de judecata din data de 5 noiembrie 2008.
      Pe de o parte, raportat la considerentele de netemeinicie ale actiunii promovate retinute de prima instanta si de instanta de control judiciar, interes in invocarea exceptiei are parata intimata si nicidecum reclamantii recurenti.
      Aceasta intrucat daca exceptia ar fi admisa, reclamantii pierd dreptul de a mai solicita raportul donatiei, iar daca este respinsa solutia respingerii actiunii s-ar mentine pentru considerentele invocate in cuprinsul prezentei decizii, acelea ca terenul a intrat sub incidenta legilor fondului funciar, s-a dobandit de parata intimata prin reconstituire, reclamantii recurenti neformuland cerere de stabilire a dreptului lor de proprietate asupra acestui teren, ca mostenitori ai antecesorului lor D. B.
      Pe de alta parte, in mod judicios in considerentele hotararii atacate s-a relevat cu claritate faptul ca problema prescriptiei nu poate fi pusa in contextul in care terenul nu s-a dobandit de parata intimata cu titlu de donatie, ci cu titlu de reconstituire in baza Legii nr. 18/1991.
3