propunere de arestare preventiva a inculpatului (art. 149 ind 1. C.p.p.)

R O M A N I A

TRIBUNALUL ARGES
SECTIA PENALA
Dosar nr. 1858/109/2009
INCHEIERE NR. 41/CC
Sedinta  Camerei de Consiliu de la 22 Mai 2009      Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - DNA - Serviciul Teritorial Pitesti reprezentat prin procuror R.S.
///...
S-a luat in examinare, spre solutionare in prima instanta, propunerea MINISTERULUI PUBLIC - PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - DIRECTIA NATIONALA ANTICORUPTIE - Serviciul Teritorial P privind arestarea preventiva a inculpatului P.G, fiul lui I si M, nascut la data de..., in....
La apelul nominal facut in sedinta camerei de consiliu a raspuns inculpatul P G, in stare de retinere, asistat de avocati I.G si B.D, conform imputernicirilor avocatiale aflate la dosar.
     Procedura de citare este legal indeplinita.
     S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care:
     Conform dispozitiilor art. 70 alin. 2 Cod procedura penala, i s-a adus la cunostinta inculpatului P.G faptul ca are dreptul de a nu face nicio declaratie, atragandu-i-se totodata atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa, inculpatul aratand ca doreste sa-si exercite acest drept.
     In baza art. 150 Cod procedura penala, s-a procedat la ascultarea inculpatului P. G, declaratia acestuia fiind consemnata in scris si atasata la dosar.
     Aparatorul inculpatului P. G., avocat B. D., solicita ca instanta sa-i permita sa ia legatura cu clientul sau.
     Instanta, incuviinteaza aparatorului inculpatului sa ia legatura cu acesta.
     Aparatorii inculpatului si reprezentantul Ministerului Public - DNA - Serviciul Teritorial P, procuror R. S., precizeaza pe rand ca nu mai au alte cereri de formulat in cauza si solicita cuvantul asupra propunerii de arestare preventiva.
     Nemaifiind alte cereri de formulat sau explicatii de dat, instanta considera propunerea de arestare preventiva in stare de judecata si acorda cuvantul asupra acesteia.
     Reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial P, procuror R. S., avand cuvantul, solicita admiterea propunerii DNA, respectiv luarea masurii arestarii preventive a inculpatului P.G pe o perioada de 29 de zile, apreciind ca in cauza sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 136 Cod procedura penala, in sensul ca exista probe certe ca inculpatul a savarsit fapta pentru care este cercetat penal. De asemenea, sunt indeplinite conditiile prevazute de dispozitiile art. 143 si art. 148 litera f Cod procedura penala, atat savarsirea faptei, cat si pericolul concret al faptei savarsite. In acest sens, faptele savarsite de inculpat sunt pedepsite cu inchisoarea mai mare de 4 ani.
     Dupa cum s-a observat, atat la urmarirea penala, cat si in fata instantei  de judecata, inculpatul P.G. nu a recunoscut savarsirea faptelor in ciuda probelor concludente in faza de urmarire penala.
     Referitor la pericolul social concret pentru ordinea publica, arata ca inculpatul a savarsit infractiuni de coruptie, infractiuni deosebit de grave, care au mare conotatia asupra opiniei publice. De asemenea, inculpatul a savarsit infractiunea in forma continuata. Este evident ca dispozitia dumnealui in complicitate cu ceilalti inculpati a fost la savarsirea infractiunii. In acest sens, sunt relevante si deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie care s-au pronuntat, existand si o decizie in sensul respectiv, decizia nr. 4141 din 13 august 2004 in care Inalta Curte de Casatie si Justitie a apreciat ca se impune luarea masurii arestarii preventive tinandu-se cont de natura infractiunilor retinute in sarcina inculpatului, deci tot pentru infractiuni de coruptie. De asemenea, se impune luarea masurii arestarii preventive pentru a descuraja in special infractiunea de corutie.
     Apreciaza ca in cauza sunt suficiente indicii pentru a se dispune luarea masurii arestarii preventive, motiv pentru care solicita admiterea propunerii DNA - Serviciul Teritorial P si arestarea preventiva a inculpatului pentru 29 de zile.
     A. D. B. pentru inculpatul P. G. arata ca DNA- Serviciul Teritorial P. a solicitat arestarea preventiva a clientului sau pentru complicitate la o infractiune de coruptie.
     Clientului sau i se imputa faptul ca, in calitate de administrator al SC P. SA si a altor firme din cadrul SC P., a dat bani din casieria centrala numitilor P. G. C. si F. L. I., cunoscand ca acesti bani erau folositi pentru a se da mita arbitrilor si oficialilor din cadrul FRF.
     Esential este faptul ca, art. 148 lit. f Cod procedura penala este raportat la art. 143 Cod procedura penala, respectiv masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata daca sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista vreunul  dintre cazurile prevazute in acest articol.  
     Mai adauga faptul ca, asa cum a fost facuta propunerea de arestare, o sa incerce sa faca referire la probe, desi erau suficiente indiciile in baza lui 681 asa cum sunt vazute ele,  prin care sa fie motivata arestarea preventiva, deci este necesar sa avem un minim, sa obtinem un maxim
     In opinia DNA -ului - Serviciul Teritorial P., avem probe. Asa s-a sustinut de catre procuror si asa spune si dumnealui.
      Aceste probe se refera la un memory stick in care au fost gasite 21 de foldere, item-uri, transcrierea acestor foldere cu sumele de bani, doua convorbiri telefonice care sunt redate in referatul cu propunerea de arestare si restul niste speculatii ale specialistului DNA in perchezitii informatice.
     Acest stick a fost ridicat, cum se spune in propunere, din biroul  administratorului si  mai precis din fiset. Precizeaza ca  aceasta sustinere este falsa, deoarece stick-ul a fost descoperit in birou si nu in fiset.
     Exista procesul verbal de perchezitie si spune  procurorul care intocmeste acest procesul verbal urmatorul lucru: Din biroul administratorului P. G., folosit de acesta si de inca doua angajate, care in acele momente nu erau acolo, s-a ridicat o unitate PC si ne povesteste si despre aceste doua stick-uri. Nu spune ca sumele de bani, stick-urile sau laptop-urile au fost luate dintr-un fiset.
     S-a prezumat ca acel memory stick care ar prinde o contabilitate dubla este inscris dintr-un calculator pe memory stick de catre P. G.
     Specialistul DNA, la pagina 15 spune: Am concluzionat ca forma electronica a structurii sociale careia ii apartine fisierul electronic este SC P. SA P.
     Toate computerele care functionau la SC P. au aceasta forma sociala.
     Se mai spune un lucru, fisierul electronic a fost parolat de catre inculpatul P. G.
     Nu se poate dovedi ca inculpatul a parolat fisierul atata timp cat nu avea laptop-ul respectiv sau calculatorul. Exista decat o inscriere stocata, dar  inscrierea facuta pe un calculator nu se poate face direct pe memory stick.
     Ne spune ce era pe acest memory stick gasit in acel birou, unde mai aveau acces si alti angajati, sume de bani, si se spune asa, la data de ........protocol,  protocol,  ...., protocol ..., protocol .
     Se fac niste coroborari intre datele de stocare si ne spune,  este cert ca mentiunea "protocol" reprezinta suma remisa cu titlu de mita sau trafic de influenta, intrucat aceste mentiuni se coroboreaza cu inregistrarile telefonice, supravegherile operative efectuate, declaratiile de martor, respectiv inscrisurile ridicate.
     Inregistrarile telefonice puse la dispozitie de catre DNA spun ca  la data de  13 decembrie a fost interceptata si inregistrata o convorbire telefonica purtata intre P. G. C. si P. G. In acea convorbire, P. G. C.  ii cere sa stranga suma de 270.000.000 lei vechi,  suma care a fost remisa cu titlu de mita  inculpatului G. C., presedinte al C. C. a A., aceasta inregistrare aflandu-se la fila 12.
     Solicita sa se observe ce se intampla la fila 8, pentru a se vedea cum se coroboreaza aceste sume din memory stick.
     La fila 8, se arata ca s-a dispus extinderea cercetarilor penale si inceperea urmaririi penale fata de P. G. pentru infractiunea de complicitate la dare de mita, constand in remiterea sumei de 10.000 dolari echivalent in lei in luna septembrie 2007. Adica  in convorbirea din 13.12.2008 era vorba de mita data din 2007.
     Atunci cand cerem arestarea, care este o masura extrem de grava, trebuie sa ne gandim ca avem indicii temeinice.
     In acea convorbire P. ii spune: Sa-mi strangi neaparat aia, da, doua saptesute. P: Cum?  P: Iti dai seama pentru cine nu? P: Iii ....a.........adica ce ma gandesc io! P: Da, da, pai.... P: Pai i-am zis sa nu-mi cheme nimic, sa-mi tina toti banii in casa! P : Ok ....pai.... P: Am vorbit cu ....cu.....cum o cheama, cu F. P.!   P. : Bine, multumesc, pa, pa! P.: Pa.
     Aceasta este convorbirea purtata intre P si P.
     Ce nu stie DNA  sau se face ca nu stie este cum un patron poate sa scoata bani. Arata ca exista contul 4551 care se numeste "cont curent - avans patron". In baza acestui cont, patronul societatii poate scoate bani oricand, urmand ca dupa aceea sa depuna justificarea sumelor. Acest cont poate fi accesat oricand. Exista o singura penalitate, daca scoti mai multi bani decat ai lichizi si aduci societatea in faliment, lucru care nu s-a intamplat, pentru ca atunci, de-abia atunci i se putea imputa ceva domnului P, pentru ca este raspunderea solidara a administratorului, care este raspunderea penala, materiala, etc, in caz de faliment.
     O a doua convorbire care este si ea foarte importanta este:
     P ii zice lui P: Vino pana la mine. Adu-mi  doua sute de milioane. Fa-mi rost repede .... de  doua sute de milioane, dar mai mar. Da* acum, in 20 de minute. Hai! P:  Hai ca vorbesc. P : Bine . Pa, Pa. P: - Si"
     Acestea sunt probele indubitabile si coroborate cu datele din memory stick .
     Cum se stabileste ca P a accesat calculatorul si dupa aceea a stocat un memory stick?. Nu exista nimic, nici cel mai mic indiciu, doar ca a fost gasit intr-un birou folosit de dumnealui.
     S-a spus ca sunt 2 foldere cu mentiunea . Arata ca P se numeste P. G.C. si nu se poate merge pe supozitii, nu se poate sti daca inculpatul din cauza de fata  a accesat cele doua foldere.
     Sunt niste mentiuni si este foarte interesant ca instanta l-a intrebat pe inculpat din ce an lucreaza ca administrator.
     Din verificarile efectuate la fila 15 rezulta ca fisierul electronic a fost creat la 20.04.2001, ora  05,25, cand inculpatul nu avea nicio calitate, probabil ca era caraus, iar data calendaristica si ora ultimei tipariri a fisierului este 2 aprilie 2009, ora 9 si 5. Se intreaba? Stick-ul ii  apartinea in 2001 sau fisierul creat era al lui P.G in 2001? Avea acces dumnealui de baza ca si simplu muncitor necalificat in baza de date a SC P.? 
     Arata ca acestea sunt probele pe care se bazeaza DNA-ul.
      Urmeaza a se vedea ce inseamna complicitate la infractiunea de dare de mita sau la cea de cumparare de influenta.
     Precizeaza ca a discutat decat pe probe si a repetat cat de putin sunt concludente, pertinente, nu pot avea niciun fel de indicii si sunt combatute doar de materialul DNA-ului.
     Complicitatea spune -  ajutorul dat inainte sau in timpul savarsirii faptei.
Nu se poate retine pe  latura subiectiva nimic  pana nu se probeaza indubitabil ca inculpatul a stiut de activitatea infractionala desfasurata de Facaleata, de presupusa activitate, pentru ca - complicitatea nu merge decat cu intentie, pentru ca asa spune art. 26 Cod penal.
      Art. 26 Cod penal prevede - complice este persoana care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.
     Cu ce s-a dovedit ca a fost un acord intre patron, F. sau P? Cu nimic. Convorbirile nu ne spun nimic, memory stick-ul nu se stie cine l-a inscriptionat. Nu inculpatul este cel care facea deconturile ulterioare, inregistrarile ulterioare justificative le facea serviciul contabilitatea si atunci cum se poate demonstra complicitatea, acea intentie de a ajuta in savarsirea faptei?
     Precizeaza ca propunerea de arestare preventiva nu indeplineste prima conditie, cea referitoare la art. 143 din Codul de procedura penala, adica  sa existe date sau indicii ca inculpatul a savarsit o fapta penala.
Avocat I. G. arata ca propunerea DNA-ului nu l-a convins, pentru ca probele dosarului sufera de lacune foarte mari.
     Arata ca a vorbit colegul sau de ceea ce inseamna probe si infractiune si apasa si dumnealui pe aceste chestiuni foarte importante. Precizeaza ca nu cunoaste cui apartine stick-ul de memorie,  se poate prezuma ca acesta este al inculpatului.
      Inca o alta chestiune pe care solicita ca instanta sa o aiba in vedere este relatia - patron- angajat. Inca nu se pricepe ce inseamna un patron. Daca dumnealui  ar fi fost in locul lui P. nu-i dadea explicatii inculpatului de fata ce face cu banii, pur si simplu ii spunea sa-i aduca, aceasta este relatia patron - angajat, pentru ca la urma urmei proprietarul este cel care decide soarta firmei, iar administratorul trebuie sa-l asculte. Daca proprietarul ii cere sa-i aduca banii, acesta trebuie sa se conformeze.
     Precizeaza ca a dat citire colegul  sau unei convorbiri telefonice, insa aceasta convorbire telefonica nu se afla la fila 8, ci la fila 13. In aceasta convorbire, P. il intreaba pe P.:  Iti dai seama pentru cine nu? Raspune P.:  Iii ....a.........adica ce ma gandesc io! Adica ce-mi pasa mie!.  Se vede clar ca pe P. G. nu-l interesa acest aspect.
     S-a motivat 136 alin. 1 din codul de procedura penala, dar foarte succint si nu la obiect.
     Se stie foarte bine ca 136 alin. 1 din Codul de procedura penala reglementeaza scopurile si categoriile masurilor preventive
     Masura preventiva se ia in 2 scopuri: pentru buna desfasurare a procesului penal ori pentru a se impiedica sustragerea inculpatului de la judecata.
     Aceste doua conditii sunt reguli generale, exentiale, de la ele se pleaca atunci cand magistratul decide asupra arestarii unui inculpat.
     Trebuie sa se vada ca  buna desfasurare a procesului penal impune acest lucru.
      Niciodata dosarele aflate pe  rolul instantelor cu multi arestati nu duc la   o judecata in conditiile procedurii penale si a Conventiei CEDO, pentru ca este ingreunata de termene, de fel de fel de cereri pe care avocatii si inculpatii le fac in fata instantei si este evident ca atunci nu poate sa corespunda arestarea inculpatilor acestui scop al masurii preventive.
     Dimpotriva, ar spune ca, cu inculpatii in libertate ar avea timp sa -si faca probele exact  asa cum vrea, poate sta un an, poate sta doi ani, conteaza rezultatul final, la fel  ca si judecata, dar nu trebuie sa-i tinem arestati sa  facem probele cu ei arestati.
      Nu se poate face acest lucru pentru ca le interzice Legea, Constitutia  si Legea internationala.
     A doua chestiune. Sa-i impiedicam sa se sustraga. De unde sa stim ca daca ii lasam liberi ei vor incerca sa se sustraga sau nu vor mai veni cand sunt chemati de anchetator sau de instanta? Exista foarte multe masuri si acestia pot fi adusi fortat, evident se poate dispune chiar si  arestarea preventiva daca nu se prezinta.
     In conditiile in care aceste doua situatii nu sunt probate,  crede ca nici nu ar trebui mers mai departe sa se analizeze conditiile prevazute la art. 143 din  Codul de procedura penala,  art. 148 lit. a, b, c, d pana  se ajunge la f, dar sa spunem ca a convins instanta si ca instanta este inca in situatia in care sa aprecieze daca cele doua motive sunt temeinice si atunci, obligat analizam 148 lit. f  din Codul de procedura penala care a fost modificat.
     Legiuitorul a incercat sa scape de acel "h" al art. 148 care permitea arestarea foarte usor. L-a introdus in 2003 pe 148 lit. f, a incercat sa faca aceasta masura una de exceptie si acele doua conditii care sa fie indeplinite vorbesc de probe certe si pericol concret, probe certe ca lasarea in libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publica. Aceste doua chestiuni trebuiesc dovedite.
     Nu trebuie confundat pericolul pentru ordinea publica, cel prevazut de art. 148 lit. f  cu pericolul ca element al infractiunii. Acestea sunt diferite. Pericolul pentru ordinea publica trebuie sa il luam din persoana inculpatului si anumite probe vis-a-vis de fapta, nu vorbim ca exista sau nu  exista infractiune, sunt chestiuni diferite.
     Mai vorbeste codul de probe certe.
     Prin probe certe se intelege ca acestea  trebuie sa existe, sa le vada si judecatorul pentru a se pronunta asupra lor. Aceste probe nu exista.
     Legiuitorul a simtit nevoia sa modifice art. 148 lit. h , sa-l  transforme in art. 148 lit. f, tocmai pentru a da masurii arestarii preventive o situatie de exceptie asa cum se cere.
     Ne vorbeste DNA-ul despre o decizie din 2004 a ICCJ si arata ca aceasta decizie nu-l intereseaza pentru ca este veche. Sunt foarte multe decizii recente, de anul trecut, de acum doi ani, anumite decizii care au ajuns si la noi in judet si solicita ca instanta sa le dea atentie si sa observe ce frumos motiveaza instanta suprema  cu privire la ce inseamna pericol concret, ce inseamna probe certe. Nu-l intereseaza 2004, si-a schimbat parerea Curtea Suprema si spune clar ca simpla enuntare a infractiunii nu poate constitui temei pentru a fi arestat.
     CEDO spune ca instanta interna trebuie sa verifice inainte de a dispune asupra acestei masuri daca nu cumva persoana inculpatului sau persoanei inculpatului i s-ar putea da alte masuri preventive mai usoare.  Aceste masuri exista in codul intern penal, respectiv obligatia de a nu parasi localitatea sau tara. Daca instanta ajunge la concluzia ca aceste chestiuni nu sunt suficiente, atunci da, daca sunt intrunite conditiile poate sa se pronunte pe arestare, insa solicita sa se analizeze, raportat la persoana inculpatului, raportat la  activitatea pe care o are la SC P. sau la SC M., daca acesta merita sa fie arestat.
     Face referire la art. 136 alin. 8  din Codul de procedura penala care arata ca alegerea masurii ce urmeaza a fi luata se face tinandu-se seama  de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infractiunii, de sanatatea, varsta, antecedentele si alte situatii privind persoana fata de care se ia masura.
     Solicita sa se tina cont ca de inculpat, administrator unic al SC P SA depinde soarta angajatilor.
     Art. 150 alin. 1 Cod procedura penala spune ca masura arestarii inculpatului poate fi luata numai dupa ascultarea acestuia de catre procuror si de catre judecator, afara de cazul  cand inculpatul este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la urmarire sau de la judecata ori se afla  in una dintre situatiile prevazute in art. 1491 alin. 6 Cod procedura penala.
     Arata ca in dosar nu exista nicio dovada, niciun proces verbal, nicio rezolutie, nicio ordonanta dupa ce inculpatul a fost retinut, care sa faca dovada ca a fost audiat.
     Dupa ce s-a pus in miscare actiunea penala, acest act procedural, s-a mai petrecut ceva in acest mers greoi al procesului penal, a fost retinut inculpatul si a  fost adus in fata instantei cu propunere de arestare.
     Anchetatorul trebuia sa-l cheme pe inculpat, sa-i aduca la cunostinta ca a fost retinut si ca trebuie sa-l aduca la instanta cu propunere de arestare preventiva.
     Nefacand acest lucru, inculpatului i-a fost incalcat dreptul la aparare, sanctiunea fiind prevazuta in art. 197 alin. 2 Cod procedura penala.
     Arata ca a vorbit colegul dumnealui despre elementele constitutive, cel putin  pe latura subiectiva a infractiunii.
     Chiar daca s-a dovedit ca acest stick, memory stick ar fi fost al inculpatului,  ca el ar fi stocat informatiile, ca el ar fi scris acolo 270 CCA s.a.m.d, dovedeste asta complicitatea?  Dovedeste asta ca P. ar fi avut reprezentarea ca acei bani sunt dati mita? Rezulta de undeva ca-i da mita?.  Sunt multe intrebari pe latura subiectiva care trebuiesc puse inculpatului pentru a se stabili daca intr-adevar el avea sau nu cunostinta de aceasta chestiune.
Inculpatul P. G., avand ultimul cuvant, se considera nevinovat si solicita cercetarea sa in stare de libertate.
T R I B U N A L U L

      Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Arges a solicitat, in conformitate cu dispozitiile art. 1491  Cod procedura penala raportat la art.143 Cod procedura penala si 148  lit.f  Cod procedura penala, luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatul P. G., retinut pentru o perioada de 24 de ore, cercetat pentru savarsirea in concurs a unui numar de 4 infractiuni de complicitate la infractiunea de dare de mita (din care 3 in forma continuata) si a unei infractiuni de complicitate la infractiunea de cumparare de influenta in forma continuata
     Prin rezolutia nr. 97/P/2008 din 21.05.2009 a Directiei Nationale Anticoruptie - Serviciul Teritorial A. s-a dispus inceperea urmaririi penale impotriva inculpatului, iar prin ordonanta nr. 97/P/2008  din 22.05.2009, a fost pusa in miscare actiunea penala fata de inculpat, pentru  urmatoarelor infractiuni:
     - complicitate la infractiunea de dare de mita,  fapta prevazuta de art. 26 Cod penal raportat la art. 255 Cod penal  raportat la art. 5 si 6 din Legea 78/2000 (in legatura cu fapta din septembrie 2007, cand inculaptul P. G. a pus la dispozitia inculaptului P. G. C. suma de 10.000 dolari SUA echivalent in lei, suma remisa de catre acesta cu titlu de mita inculpatului C. G.,  presedinte al C C a A, el cunoscand destinatia acestei sume
     - complicitate la infractiunea de dare de mita in forma continuata  fapta prev de art 26 Cod penal raportat la art. 255 Cod penal raportat la art. 5 si 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea disp art 41 alin 2 Cod penal (in legatura cu faptele din septembrie 2008 - martie 2009) privind sumele remise cu titlu de mita arbitrilor B A 5.000 dolari SUA si suma de 374 RON,  C S 15.000 dolari USD, L T 3.000 dolari USD, S M 3.000 dolari USD, R D 3.000 dolari USD, D L, T C si T M, cate 3.000 dolari USD, I I 5.000 dolari SUA, M M M 5.000 dolari SUA, D C L 5.000 dolari USD, observatorului L M 2.000 dolari SUA, din dispozitia inculpatului P G de catre inculpatul F. L. I., toate sumele de bani fiind puse la dispozitie de catre inculpatul P. G, cunoscand destinatia efectiva a acestora.
     - complicitate la infractiunea de dare de mita in forma continuata, fapta prevazuta de art. 26 Cod penal raportat la art. 255 Cod penal, raportat la art. 5, art. 6 si art. 7 alin. 2 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (in legatura cu sumele remise cu titlu de mita directorului O. J. P P C A, inculpatul L D C, de catre inculpatul P G C, aceste sume fiind puse la dispozitie de catre inculpatul P G, el cunoscand destinatia efectiva a acestora.
     - complicitate la infractiunea de dare de mita in forma continuata, fapta prevazuta si pedepsita de art. 26 Cod penal raportat  la art. 255 Cod penal, raportat la art. 5 si 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal ( in legatura cu sumele remise cu titlu de mita de catre inculpatul P G C inculpatului C G la datele de 14.12.2008 - 270.000 RON si 12 martie 2009 - 20.000 RON, aceste sume fiind puse la dispozitie de catre Pieca Gheorghita, el cunoscand destinatia efectiva a acestora.
     - complicitatea la infractiunea de cumparare de influenta in forma continuata, fapta prevazuta si pedepsita de art. 26 Cod penal raportat la art. 61 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal ( in legatura cu actele materiale din 30.09.2008 - 21.10.2008 si 3.11.2008 privind sumele in valoare totala de 14.000 euro remise invinuitului P F, director FRF de catre M Cr, din dispozitia inculpatului P G C, aceste sume fiind puse la dispozitie de catre inculpatul P G, el cunoscand destinatia efectiva a acestora.
     In propunerea D.N.A. s-a aratat in esenta, ca inculpatul , in calitatea pe care o detinea de administrator la cele doua societati SC P SA si F C A SA a dispus eliberarea din casieria SC P SA a sumelor remise cu titlu de mita de catre inculpatii P G si F L sau cu titlu de trafic de influenta de catre M C
     S-a considerat ca sunt intrunite conditiile prev. de art. 143 cu referire la art. 148 lit.f Cod procedura penala, pentru a se dispune luarea masurii arestarii preventive.
     Astfel, exista probe si indicii temeinice ca inculpatul a savarsit infractiunile pentru care este cercetat penal si aceasta rezulta din convorbirile telefonice interceptate si inregistrate in cauza, din continutul informatiilor extrase de pe un memory stick descoperit in biroul inculpatului cu ocazia unei perchezitii efectuata la sediul SC P SA in data de 13.04.2009, informatii care reprezinta o evidenta contabila paralela privind SC P SA.
     In acelasi timp este indeplinita si conditia prevazuta de art. 148 lit.f Cod procedura penala, intrucat faptele pentru care este cercetat inculpatul sunt sanctionate de legea penala cu o pedeapsa mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea in libertate a acestuia prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
     Referitor la acest pericol pentru ordinea publica, pe care l-ar prezenta inculpatul, prin lasarea lui in libertate, s-a apreciat ca, fata de frecventa actelor materiale si multitudinea actelor materiale se impune luarea masurii arestarii preventive fata de inculpat.
     Faptele retinute sunt fapte de coruptie, apte sa afecteze un numar ridicat de persoane si sa creeze , sa mentina si sa amplifice stari de tensiune, in randul unul grup important de persoane, ce impun o atitudine pe masura.
     Analizand actele si lucrarile dosarului, in vederea solutionarii propunerii de arestare preventiva a inculpatului, instanta retine urmatoarele:
     Prin rezolutia nr. 97/P/2008 din 21.05.2009 a Directiei Nationale Anticoruptie - Serviciul Teritorial A s-a dispus inceperea urmaririi penale impotriva inculpatului iar prin ordonanta nr. 97/P/2008  din 22.05.2009, a fost pusa in miscare actiunea penala fata de inculpat, pentru  infractiunile aratate in referatul cu propunerea de arestare preventiva a DNA.
     Pentru a se dispune luarea masurii arestarii preventive a unei persoane  trebuie sa fie indeplinite cumulativ cerintele art. 143 Cod procedura penala si sa existe in mod corespunzator vreunul din cazurile prev. de art. 148 Cod procedura penala.
     In ceea ce priveste existenta in cauza a probelor si indiciilor temeinice  ca inculpatul a savarsit o infractiune, se retine ca, potrivit art. 68 1 c.proc.pen. sunt indicii temeinice atunci cand din datele existente in cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza acte premergatoare sau acte de urmarire penala, a savarsit fapta.
     De asemenea, analizand temeiurile ce pot sta la baza privarii de libertate a unei persoane, conform art 5 paragraful 1 lit c din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, o persoana poate fi privata de libertate  atunci cand exista motive verosimile de a banui ca a savarsit o infractiune sau cand exista motive temeinice de a se crede in necesitatea de a-l impiedica sa savarseasca o infractiune sau sa fuga dupa savarsirea acesteia
     Plauzabilitatea banuielilor pe care trebuie sa se intemeieze o arestare este elementul esential al protectiei cuprinse in text impotriva unei privari arbitrare de libertate. Banuielile presupun existenta unor fapte sau informatii de natura a convinge un observator obiectiv ca persoana a putut comite infractiunea pentru care se solicita arestarea.
     Motivele verosimile la care fac referire dispozitiile art 5 paragraful 1 lit c din Conventie nu trebuie sa aiba insa forta unor probe care ar justifica trimiterea in judecata ori condamnarea, fiind consacrata practica  CEDO intemeiata pe aceste dispozitii, in sensul ca nu se impune ca autoritatea care dispune arestarea sa fi adunat probe suficiente pentru a formula o acuzare completa in momentul arestarii sau pe timpul retinerii (CEDO cauza Murray c Regatului Unit).
     In speta de fata, plauzabilitatea banuielilor - notiune al carei corespondent in legea romana il reprezinta cerinta existentei indiciilor temeinice de savarsire a unei infractiuni - rezulta din mijloacele de proba administrate pana in aceasta faza a urmaririi penale si anume mentiunile localizate pe suportul de memorie de tip flash memory marca Transcend  ridicat in urma efectuarii la data de  13.05.2009 a unei perchezitii in biroul administratorului SC P SA, P G,    mentiuni ce reprezentau o evidenta contabila paralela ( volumele 13 si 12 up ) coroborate cu interceptari ale convorbirilor telefonice purtate intre P G si P G pe de o parte si intre primul si C G si F I L pe de alta parte.
     Astfel, mentiunea din data de 13.12.2008 ce apare pe aceasta evidenta paralela - 270.000 - protocol cca, ( f 393 vol 13 up) coroborata cu interceptarea unei convorbiri telefonice din data de 13.12.2008 purtata intre inculpat si P G in care P ii cere sa faca rost de la magazin de doua miliarde sapte sute pana maine ( fila 5 dosar 3 urmarire penala) au condus la identificarea unor indicii a unei operatiuni de corupere a presedintelui C C a A, numitul C G, la care a contribuit si inculpatul P, prin aceea ca a pus la dispozitia  lui P G suma de 270.000 lei pentru a fi remisa presedintelui CCA.
     Imprejurarea ca aceasta suma a fost inmanata cu titlu de mita este confirmata  prin aceea ca T A, prin incheierea de sedinta  cu nr.23/ CC din data de 14.04.2009 a constatat existenta unor indicii temeinice in sensul ca la data 14.12.2008  P a oferit cu acest titlu suma de 270.000  presedintelui CCA pentru a determina promovarea arbitrului I M in Liga I.
     Un alt indiciu care convinge asupra existentei operatiunilor de corupere  la care a participat in calitate de complice inculpatul Pieca il reprezinta  convorbirea telefonica din data de 12.03.2009 ( fila 31 vol 2 up)  in cursul careia  P ii cere lui  P sa- i  faca rost in 20 de minute de suma de 200 milioane de lei , dupa ce, in prealabil  stabilise o intalnire cu C G ( fila 30  vol 2 up ).De asemenea , P ii telefoneaza lui L F pentru a-i comunica faptul ca urmeaza a se intalni cu C G , urmand ca F sa se ocupe de gasirea unei locatii (f 29 vol 2 up)
     Suma de bani solicitata de P inculpatului P, si despre care se presupune ca a fost data ca mita , aspect rezultat din cuprinsul incheierii mai sus amintite, se regaseste in contabilitatea paralela inscrisa la data de 12.03.2009 -  vol 13, sub mentiunea - 20546 avand destinatia  "lichidare birou L". Audiata fiind  (fila 273 u.p - vol 14) martora B L  a aratat ca nu cunoaste ce reprezinta aceasta suma  pe care nici nu a ridicat-o vreodata pentru plata salariatilor SC P  ce tin de compartimentul sau.
     De asemenea, in urma cercetarilor efectuate in cauza, s-a stabilit ca la data de 24.12.2008, F L Ilie s-a deplasat  la domiciliul arbitrului C S  in municipiul C N, existand indicii temeinice ca aceasta vizita a avut ca scop perfectarea unei intelegeri avand ca obiect  favorizarea de catre arbitrul respectiv a echipei FC A in competitiile sportive angrenate,  acesta primind in schimb  suma de 15.000 USD si alte bunuri materiale aspect constatat prin incheierile de sedinta prin care T A a dispus arestarea preventiva a inculpatilor C S si F L.
     Aceste aspecte coroborate cu imprejurarea ca in evidenta paralela apare  in data de 24.12.2008 (fila 436 vol 13 dosar up) mentiunea 780 protocol FC A- bautura, transport, aeroport, servit masa- contureaza indicii de savarsire de catre inculpat a unor acte de complicitate la infractiunea de dare de mita, prin aceea ca a pus la dispozitie inculpatului  F  suma de bani destinta coruperii arbitrului C S.
     Prin incheierea de sedinta ale T A prin care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatilor P G, F I s-a stabilit, in urma aprecierii probelor administrate,  ca exista indicii temeinice in sensul ca cei doi au  dat mita  numitilor C G, C S, L M, S M, B A, L T, L D etc, fie pentru a favoriza echipa FC A in meciurile din Liga I fie pentru a evita controalele OPC la sediul firmelor apartinand inculpatului P.
      De asemenea, prin incheierile de sedinta  nr 29/CC pronuntata de T A la data de 23.04.2009 si nr 32/CC  din data de 29.04.2009  s-a apreciat ca sunt indicii de savarsire de catre inculpatii C S, L M, S M, B A, a infractiunii corelative, de luare de mita
     Toate aceste aspecte, coroborate cu imprejurarea ca pe memory stick sunt evidentiate aceste sume de bani cu exactitate si sunt inscrise in zilele in care s-a constatat ca au avut loc faptele de corupere ( mentiuni redate integral  in volumele 12 si 13 u.p.) si avand in vedere si continutul convorbirilor telefonice la care am facut referire conduc la presupunerea rezonabila ca inculpatul, administrator al SC P SA, punea la dispozitia inculpatilor F si P si numitului M C, din casieria societatii sumele care erau remise cu titlu de mita oficialilor FRF  si  unui functionar cu atributii din cadrul OPC  A sau pentru cumpararea influentei directorului FRF.
     Cu prilejul audierii inculpatului de catre procuror si instanta, aceste a negat ca memorystickul ridicat cu ocazia perchezitiei efectuata la data de 13.04.2009  in biroul pe care il ocupa in incinta sediului SC P SA ii apartine. In cuprinsul procesului verbal incheiat cu ocazia efectuarii  acestei perchezitii (fila 148 vol 4 up ), se consemneaza ca memory stick-urile ridicate, intre care si cel care contine mentiunile aratate mai sus, precum si anumite sume de bani au fost descoperite in caseta noptiera tip birou de la masa de lucru a administratorului P., ceea ce demonstreaza ca acestea ii apartineau inculpatului, de vreme ce se aflau intr-un spatiu destinat strict uzului sau personal si la care avea acces doar inculpatul.
     De asemenea , in cuprinsul declaratiei data in fata procurorului, ( f16 vol 14 up) inculpatul a aratat ca sumele de bani gasite in acelasi loc in care se aflau memory stick-urile sunt ale lui, ceea ce conduce in mod logic la concluzia ca si suporturile de stocare a datelor ii apartin. De asemenea, un alt argument care fundamenteaza aceasta concluzie este faptul ca cele doua foldere intitulate R februarie 09 si R ian 09 ( vol 15  fila 105 ) au fost generate de inculpatul P G cunoscut sub numele de G ( aspect evidentiat de inculpat in declaratia data in fata instantei).
     Totodata, din continutul convorbirilor telefonice din data de 13.12.2008, 12.03.2009  si din mentiunile aflate pe memory stick reiese ca inculpatul cunostea cu siguranta destinatia reala a sumelor de bani puse la dispozitie inculpatilor F si P.
     Imprejurarea ca inculpatul a fost initial angajat intr-o functie net inferioara celei pe care o ocupa in prezent  si ulterior a fost numit ca administrator  ( in anul 2004 asa cum rezulta din inscrisurile din vol 1 up) functie  ce presupune detinerea unor cunostinte solide in domeniu, data fiind raspunderea pe care o au potrivit legii persoanele ce ocupa o astfel de functie, mai ales in cadrul unei societati de calibrul celor in cadrul carora activa inculpatul, releva, in opinia instantei ,o legatura stransa intre inculpat si P G, legatura in baza careia inculpatul avea la cunostinta despre operatiunile de corupere a diverselor persoane implicate in cauza de fata, avand in vedere si faptul ca era administrator al FC A.
     Desi s-ar putea sustine ca aceste aspecte sunt doar simple presupuneri, instanta apreciaza ca cele expuse trebuie privite ca o punte de legatura intre actiunile inculpatului si cele ale lui P si F.
     Fata de cele mai sus expuse, instanta apreciaza ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 143 c.proc.pen., dar si cele prev. de art. 5 paragraful 1, lit.c din C E a D O, in sensul existentei acelor motive verosimile de a banui ca inculpatii au comis o infractiune, care in jurisprudenta C (cazul F, C si H c. Regatul Unit) au fost definite ca acele fapte si informatii care ar indica unui observator obiectiv ca persoana respectiva ar fi putut savarsi infractiunea.
     In ceea ce priveste incalcarea dreptului la aparare al inculpatului, prin aceea ca acesta nu a fost audiat de catre procuror dupa intocmirea referatului cu propunerea de arestare preventiva, se constata ca sustinerea  este vadit nefondata deoarece in procedura penala nu exista un text de lege care sa instituie o astfel de obligatie.
     Potrivit disp ar 1491 alin 1 Cod procedura penala, cand  procurorul considera ca in interesul urmaririi penale este necesara arestarea inculpatului, numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului, intocmeste propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive. Prin urmare aceasta obligatie de ascultare a inculpatului este anterioara intocmirii  propunerii de arestare si a fost respectata in cauza de fata.
     In ceea ce priveste incidenta in cauza a dispozitiilor art. 148 lit.f c.proc..pen, tribunalul retine urmatoarele:
     Sub aspectul conditiilor de admisibilitate a propunerii de arestare preventiva, aceasta masura poate fi dispusa daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
     Prima conditie este indeplinita, intrucat, faptele pentru care este cercetat inculpatul sunt sanctionate de lege cu inchisoare mai mare de 4 ani.
     In ceea ce priveste conditia pericolului concret pentru ordinea publica instanta retine urmatoarele:
      Dreptul la libertate si la siguranta, consacrat de art.5 din C, este un drept inalienabil, reprezentand unul dintre cele mai importante drepturi consacrate de Conventie, dar nu este mai putin adevarat ca, in circumstante exceptionale, prin gravitatea lor deosebita si prin reactia publicului la savarsirea lor, anumite infractiuni pot sa suscite o tulburare sociala de natura sa justifice detentia inainte de proces, cel putin pentru un anumit timp (asa cum a statuat C in cauza L c. Frantei).
      In speta de fata, inculpatul este cercetat pentru  fapte de coruptie,  care, in opinia instantei  au o mare gravitate, data fiind repetabilitatea acestora, numarul mare de persoane ca s-au dovedit a fi implicate in aceasta cauza, aspecte ce sunt de natura a periclita ordinea publica in contextul socio-economic actual si poate da un exemplu negativ celor care se apropie de acest fenomen.
      De asemenea, astfel de fapte, ca cele pentru care inculpatul est cercetat, au  zdruncinat increderea publica  intr-o activitate sportiva de interes  cel putin national, in caracterul corect al practicarii acestuia, in siguranta cetateanului consumator,   starnind sau fiind  apte sa  starneasca evidente reactii negative.
     Apreciem ca in acest context masura preventiva impotriva persoanelor fata de care sunt indicii rezonabile ca au comis infractiuni de coruptie, trebuie sa reflecte si mesajul social transmis prin intermediul justitiei, deoarece coruptia necesita un mesaj de descurajare mai ales daca avem in vedere ca societatea romaneasca contemporana  a suportat si suporta impactul deosebit de grav al coruptiei.
     Aceasta situatie impune  luarea unor  masuri drastice, societatea datorand membrilor sai garantarea unei aparari impotriva degradarii morale grave pe care o presupune coruptia.
     De asemenea nu este de neglijat faptul ca , daca nu socotim lupta pentru sanctionarea acestui fenomen ca o necesitate de prim ordin, flagelul  coruptiei poate duce la discreditarea si compromiterea serviciilor publice.
     Totodata, nu este de neglijat nemultumirea pe care ar crea-o lasarea in libertate a inculpatilor in randul celor fata de care s-a luat deja o astfel de masura preventiva chiar si pentru fapte de o gravitate mai redusa, ceea ce ar compromite ideea de dreptate , de combatere a fenomenului infractional.
      Desi masura arestarii preventive  reprezinta cea mai drastica  masura procesuala , ce  presupune privarea de libertate a persoanei si reprezinta o exceptie de la regula de baza  a desfasurarii procesului  penal  in stare de libertate a inculpatului, instanta apreciaza, fata de cele mai sus expuse ca in acest moment procesual se impune luarea masurii arestarii preventive fata de inculpat si nu este oportuna aplicarea unei alte masuri de preventie.
     Pentru toate aceste considerente,  tribunalul va  admite propunerea formulata de MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - DIRECTIA NATIONALA ANTICORUPTIE - Serviciul Teritorial P.
     In baza art. 1491 alin. 10 Cod procedura penala raportat la art. 148 lit. f Cod procedura penala, va dispune arestarea preventiva a inculpatului P G,  pe o perioada de 29 zile, incepand cu data de 23 Mai 2009 si pana la data de  20 iunie 2009, inclusiv, iar in baza ar. 151 Cod procedura penala va emite mandatul de arestare preventiva.
     
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D I S P U N E

Admite propunerea formulata de MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - DIRECTIA NATIONALA ANTICORUPTIE - Serviciul Teritorial P.
In baza art. 1491 alin. 10 Cod procedura penala raportat la art. 148 lit. f Cod procedura penala, dispune arestarea preventiva a inculpatului P. G, fiul lui I si M, nascut la data de..., in.........., pe o perioada de 29 zile, incepand cu data de 23 Mai 2009 si pana la data de  20 iunie 2009, inclusiv.
Cu drept de recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 22.05.2009, ora 23,00,  la T A - Sectia penala.

PRESEDINTE,                                          GREFIER,
             
1