actiune pauliana - Recurs

Dosar nr. 3025/280/2006

TRIBUNALUL ARGES
SECTIA CIVILA
DECIZIE Nr. 1568/R

Obiectul: actiune pauliana - Recurs
     Asupra cauzei de fata, constata ca la data de 10.03.2006, reclamantii P. I. si
Z. V., au chemat in judecata pe paratii M. I., M. L. si B. A., solicitand instantei sa
dispuna anularea contractului de vanzare - cumparare autentificat sub nr.
2497/29.12.2005, cu cheltuieli de judecata.
     In motivarea actiunii se arata ca reclamantii sunt creditorii paratului M. I.
Prin executarea silita debitorul a executat numai in parte obligatia stabilita in sarcina
sa. Pe rolul Judecatoriei Pitesti se afla dosarul cu nr. 13453/2005, privind obligarea
paratului la plata diferentei rezultate din actualizarea si dobanda legala.
     Pentru reclamant exista o datorie a paratului stabilita prin sentinta civila nr.
4539/11.11.2005, pronuntata de Judecatoria Pitesti in dosarul nr. 4143/2005. A
fost obligat paratul la suma de 6600 lei. S-a inceput executarea silita iar in urma
partajului apartamentul a fost atribuit paratului M. S-au formulat de catre reclamanti
opozitii la vanzarea acestui bun, inregistrate sub nr. 229832 si 29833 din 23.12.2005.
     Paratii M., desi s-a incercat executarea creantelor, au vandut, prin contractul
nr. 2497/29.12.2005, apartamentul catre parata B.
     Reaua - credinta reiese si din faptul ca s-a efectuat instrainarea fara a se tine
seama de opozitiile la vanzare.
     Se banuieste o intelegere secreta, actul fiind o simulatie, pretul
apartamentului fiind foarte mic.
     In drept sunt invocate dispozitiile art. 975 din C. civ.
     Anexat actiunii se depune chitanta de plata a taxei judiciare de timbru in
suma de 12 lei si timbru judiciar in suma de 0,3 lei (RON) si un set de acte aflat in
dosar la filele 5 - 21.
     La data de 31.05.2006 se depune de catre paratii M. intampinare prin care
solicita respingerea actiunii cu cheltuieli de judecata.
     In motivarea intampinarii se arata ca se invoca exceptia inadmisibilitatii
avand in vedere ca se solicita anularea contractului ceea ce presupune o nulitate
relativa, iar reclamantii sunt terti, lipsindu-le calitatea procesuala activa.
     Se arata si ca nu este indeplinita conditia de creare a unei stari de
insolvabilitate a debitorului sau de marire a unei asemenea stari. Nu s-a facut
dovada nici a fraudei debitorului; paratii sunt solvabili, iar dobanditorul nu a fost
complice la o eventuala frauda, apartamentul fiind vandut la un pret sincer si serios.
     Se invoca exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei deoarece
aceasta nu este creditoare a paratilor.
     La aceeasi data se depune si de catre reclamanti modificare a actiunii prin
care se arata ca se solicita revocarea contractului de vanzare - cumparare intocmit
in dauna intereselor creditorilor, cu consecinta revenirii bunului in patrimoniul
paratului.
     La termenul de judecata din data de 31.05.2006 se renunta de catre paratii M.
la invocarea exceptiei inadmisibilitatii.
     La data de 27.06.2006 se depune intampinare si de catre parata B. prin care
solicita respingerea actiunii. Se arata ca nu s-a facut dovada ca s-a incercat
executarea debitorului in alte forme, iar reclamanta nu are calitate procesuala activa.
Se invoca si buna - credinta a cumparatoarei.
     Judecatoria Pitesti, prin sentinta civila nr. 1360/7.03.2007 a respins exceptia
lipsei calitatii procesuale active a reclamantei P. I., precum si exceptia lipsei de
interes  a aceleiasi parti.
     Pe fond, prima instanta a respins actiunea reclamantilor, precum si cererea
paratilor M. privind plata cheltuielilor de judecata.
     Pentru a dispune astfel, prima instanta a retinut ca, in prezent reclamanta P.
I.  nu este creditoare, insa anterior datei instrainarii apartamentului, reclamanta a
formulat o actiune in instanta, prin care a solicitat obligarea paratului la plata unei
sume de bani. In cazul in care s-ar dovedi ca actul a fost incheiat de paratul debitor
in scopul prejudicierii reclamantei creditoare, in viitor, in mod clar, aceasta din
urma ar avea interes in promovarea unei actiuni revocatorii.
     S-a apreciat ca reclamanta are calitate procesuala activa, calitate care trebuie
analizata si din perspectiva scopului pentru care s-ar fi instrainat bunul.
     Exceptia lipsei de interes a fost apreciata ca neintemeiata, pe motiv ca
reclamanta urmareste un folos practic in promovarea prezentei actiuni, respectiv
doreste sa obtina o asigurare ca in viitor isi va putea indestula creanta.
     Pe fondul cauzei, prima instanta a retinut ca, paratii nu au contestat
sustinerea reclamantilor cu privire la existenta creantelor sau cu privire la existenta
pe rolul Judecatoriei Pitesti a actiunii in pretentii, formulata de reclamanta P. I.
     Reclamantii nu au facut dovada starii de insolvabilitate a paratului, desi s-au
administrat toate probele solicitate (inscrisuri, interogatorii si expertiza tehnica).
     In raport de natura contractului de vanzare cumparare, reclamantii trebuiau
sa dovedeasca si reaua credinta a paratei B. A. in ceea ce priveste starea de
insolvabilitate, respectiv faptul ca aceasta ar fi cunoscut ca prin vanzarea
apartamentului, paratul isi crea o stare de insolvabilitate.
     Nici aceasta situatie nu a fost dovedita de reclamanti.
     Cu privire la pretul vanzarii, prima instanta a retinut ca acesta a fost sincer si
real, corespunzator preturilor practicate pe piata libera.
     Impotriva acestei sentinte civile au declarat recurs reclamantii P. I. si Z. V.,
care sustin:
     Sentinta este netemeinica si nelegala, deoarece actiunea reclamantilor in
revocarea contractului de vanzare cumparare trebuia admisa.
     Din probele administrate rezulta ca, reclamantii sunt creditori ai paratului M.
I., iar paratul a instrainat apartamentul in scopul de a-i impiedica pe reclamanti sa-si
valorifice creantele.
     Paratul M. I. si sotia acestuia, M. L., au vandut apartamentul paratei B. A.,
prin contractul autentificat sub nr. 2497/29.12.2005, desi la data vanzarii cei doi
parati nu mai erau coproprietari, intrucat, prin decizia civila nr.269/2005 a Curtii de
Apel Pitesti imobilul a fost partajat si atribuit in proprietate exclusiva catre paratul
M. I.
     Scopul acestei vanzari a fost ca paratul M. I. sa devina insolvabil.
     Contractul de vanzare cumparare a fost incheiat in mod fraudulos si pentru
ca paratii M. au declarat pe propria raspundere ca nu ar exista interdictii la vanzare
sau alte notari, in conditiile in care reclamanta P. I. a declarat in faza executarii silite
ca va promova alte cereri de chemare in judecata pentru recuperarea integrala a
creantelor, iar litigiile erau notate in Cartea Funciara.
     Pretul platit de parata B. A. este sub pretul pietei, iar aceasta parata a
renuntat la verificarea sarcinilor si nu a depus minimul de diligente pentru a verifica
titlul vanzatorului.
     Mai mult, in imobilul instrainat  continua sa locuiasca familia M.
     Toate aceste aspecte probeaza reaua credinta a paratilor, la perfectarea
contractului de vanzare cumparare.
     Examinand actele dosarului si sentinta recurata, tribunalul va retine:
     Reclamantii creditori, P. I. si Z. V. au solicitat revocarea contractului de
vanzare cumparare  autentificat sub nr. 2497/29.12.2005, invocand in drept
dispozitiile art.975 c.civ.
     Potrivit art. 975 c.civ., reclamantii , in calitate de creditori, pot ataca in justitie
contractul de vanzare cumparare daca a fost facut de debitor cu viclenie, in
prejudiciul drepturilor lor.
     Pentru a se putea intenta actiunea revocatorie, este necesara indeplinirea mai
multor conditii, respectiv: 1.actul atacat sa fi creat creditorilor un prejudiciu; 2.actul
sa fi fost  incheiat de debitor cu intentia de a-i frauda pe creditori,  3.creditorii sa
aiba o creanta certa, lichida, exigibila si, in principiu, anterioara actului atacat si 4.
tertul dobanditor sa fi fost complice la frauda.
     Din probele administrate nu rezulta ca paratul debitor M. I. si-ar fi creat o
stare de insolvabilitate. Nu s-a dovedit ca prin instrainarea apartamentului  paratul
debitor numai detine bunuri sau venituri asupra carora sa se porneasca executarea
silita, pentru valorificarea de catre reclamanti a creantelor lor.
     In plus, contractul atacat este un act cu titlu oneros, situatie in care
reclamantii trebuiau sa faca si dovada complicitatii la frauda a tertului cumparator,
parata B. A.
     In acest sens, trebuia sa se probeze ca parata B. A. a cunoscut ca prin
incheierea  actului atacat, paratul M. I., debitor, a devenit insolvabil.
     Acest aspect nu rezulta din probele administrate, deoarece inserarea in
contract, ca vanzatoare si a lui M. L., sotia paratului debitor, nu conduce la ideea ca
parata B. A., cumparator, a fost complice la frauda debitorului.
     Parata cumparatoare B. A. nu a avut cunostinte de hotararea judecatoreasca 
prin care apartamentul  a fost partajat la cererea creditorilor si a fost atribuit in
proprietatea exclusiva a debitorului.
     Recurentii reclamanti au sustinut ca s-a probat caracterul fraudulos al
instrainarii, prin faptul ca, l-au incunostintat pe debitor, in faza executarii silite, ca
urmeaza sa promoveze noi cereri de chemare in judecata.
     Din faptul ca s-au promovat noi cereri de chemare in judecata impotriva
paratului debitor, nu se poate trage concluzia ca parata cumparatoare a fost
complice la frauda, intrucat, parata B. A., nefiind parte in acele dosare, nu avea de
unde sa cunoasca de existenta lor.
     Recurentii reclamanti au sustinut ca vanzarea  are caracter fraudulos, iar acest
aspect se poate deduce din pretul derizoriu al vanzarii, din lipsa verificarii sarcinilor
existente asupra imobilului si din faptul ca, familia M. locuieste in continuare in
imobil.
     In cauza s-a efectuat o expertiza tehnica de evaluare a imobilului , lucrare in
care  expertul constructor D. M. A. a aratat ca valoarea  de piata a bunului este de
115.923,08 RON, fata de 96.000 lei RON, cat a fost pretul platit de parata B. A.
     Or, acest pret este sincer si trebuie raportat si la faptul ca, vanzatorilor li s-a
mai permis de catre cumparatoare sa locuiasca in imobil, o perioada de timp dupa
vanzare, ceea ce presupune ca a dus la diminuarea pretului.
     Complicitatea paratei cumparatoare la frauda nu poate fi dedusa din
renuntarea acestuia la verificarea eventualelor sarcini existente asupra imobilului.
Din faptul ca parata cumparatoare a renuntat la verificarea eventualelor sarcini nu
se poate trage decat concluzia logica ca parata B. A.  a avut incredere in vanzator,
sau ca a inteles sa-si asume riscul existentei unor inscriptii ipotecare sau de alta
natura asupra bunului dobandit.
     Pentru considerentele expuse, in baza art. 312 si art. 3041 c.proc.civ., recursul
va fi respins ca nefondat.
        
DECIDE

        Respinge ca nefondat recursul declarat de  reclamantii P. I. si Z. V.
impotriva sentintei civile nr. 1360/7.03.2007 pronuntata de Judecatoria Pitesti
in dosarul nr. 3025/280/2006, intimati fiind  paratii M. I. , M. L. si B. A.
        Irevocabila. Pronuntata in sedinta publica, azi 19.10.2007 la Tribunalul
Arges sectia civila.

 
 
 
  4