Procedura insolventei

Potrivit dispozitiilor art. 113 din Ordonanta nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala cu modificarile si completarile ulterioare "4. Pentru instrainarea dreptului de proprietate asupra cladirilor, terenurilor si a mijloacelor de transport, contribuabilii trebuie sa prezinte certificate de atestare fiscala prin care sa se ateste achitarea tuturor obligatiilor fiscale de plata datorate autoritatii administratiei publice locale in a carei raza se afla inregistrat fiscal bunul ce se instraineaza, potrivit alin. (2), inclusiv sumele reprezentand amenzi existente in evidenta organului fiscal. Pentru bunul care se instraineaza, impozitul datorat este cel recalculat pentru a reflecta perioada din an in care impozitul se aplica persoanei care instraineaza, potrivit Codului fiscal.
5. Actele prin care se instraineaza cladiri, terenuri, respectiv mijloace de transport, cu incalcarea prevederilor alin. (4), sunt nule de drept.
6. Prevederile alin. (4) si (5) nu sunt aplicabile in cazul procedurii de executare silita, procedurii insolventei si procedurilor de lichidare."
De asemenea, potrivit dispozitiilor art.866 din Noul Cod de procedura civila, creantele garantate se platesc inaintea celor fiscale fara distinctie.
Prevederile art.123 din Legea nr.85/2006 pot fi aplicabile sumei obtinute din vanzarea activului ipotecat numai in masura in care creanta creditorului garantat ar fi fost complet acoperita.

Prin Decizia civila nr. 8/30.01.2015 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, Sectia a II-a Civila, a fost respins recursul formulat impotriva sentintei civile nr.987 din 16 octombrie 2014, pronuntata de Tribunalul Arad in dosar nr. 3090/108/2010*/a2 si prin care au fost retinute urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 987 din 16 octombrie 2014, pronuntata in dosarul nr. 3090/108/2010*/a2, Tribunalul Arad a admis contestatia creditoarei contestatoare C B. SA Bucuresti in contradictoriu cu debitoarea SC L.M.T. SRL, prin lichidator judiciar I.B. IPURL impotriva Planului de distribuire partiala nr. 272/bis din 11 august 2014 intocmit de lichidatorul judiciar si depus la fila 6 dosar.
A modificat Planul nr. 272 din 11 august 2014 in sensul distribuirii catre creditoarea contestatoare a sumei de 67.924 (suma compusa din suma de 58.150 lei, cat i s-a distribuit prin plan, plus sumele de 6.750 lei si de 3.024 lei) pentru s-a admis contestatia. 
Pentru a hotari astfel, judecatorul sindic, analizand contestatia formulata de creditoarea contestatoare C.B. SA Bucuresti impotriva Planului de distribuire partiala nr. 272/bis din 11 august 2014, intocmit de lichidatorul judiciar al debitoarei I.B. IPURL in conditiile art.121 alin. 1, art.122 alin. 3 si 4 , art.123 si art. 127 din Legea 85/2006, a constatat ca aceasta este intemeiata in parte, pentru urmatoarele motive:
In fapt, imobilul proprietatea debitoarei, situat in Arad, grevat de ipoteca in favoarea C.B. SA, a fost valorificat prin licitatie, fiind incheiat Contractul de vanzare-cumparare autentificat sub numarul 1825 din 7 august 2014 .
S-a aratat ca acest creditor garantat este mentionat in tabelul definitiv actualizat de la filele 704 dosar de insolventa, in categoria creantelor garantate prevazute  de art.121 alin.1 Legea nr.85/2006, privind procedura insolventei, pentru suma de 157.930,31 lei  .
Cu privire la primele sume contestate, prevazute in planul de distributie atacat  s-a constatat ca la distribuirea acestora nu s-a respectat ordinea de distributie, conform  121 alin. din Legea 85/2006 .
S-a aratat ca potrivit art.121 ,,Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, in favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite in urmatoarea ordine:
1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art.10, art. 19 alin. (2), art.23 si 24;
^1. creantele creditorilor garantati nascute in timpul procedurii de insolventa dupa confirmarea planului de reorganizare, ca parte componenta a acestui plan.  Aceste creante cuprind capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel;
2. creantele creditorilor garantati, cuprinzand tot capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile, pentru creantele nascute inainte de deschiderea procedurii."
Cu privire la suma de 6.750 lei distribuita catre Directia Venituri Arad reprezentand "impozit cladiri si teren  in procedura", judecatorul  sindic a constatat ca  aceasta a fost distribuita nelegal potrivit art.123 alin 4 din Legea 85/2006, intrucat, art.121 alin 1 din Legea 85/2006 se refera la taxe, timbre aferente vanzarii imobilului, or impozitul in cauza nu este o taxa aferenta vanzarii imobilului.
S-a aratat ca aceasta suma reprezentand creante nascute dupa data deschiderii procedurii de insolventa, nu poate fi achitata cu prioritate, fata de creanta garantata a Bancii din pretul obtinut din vanzarea imobilului debitoarei adus in garantia Bancii, intrucat  art.121 alin 1 pct.1 si 2 din Legea 85/2006 este clar si nu permite o alta ordine de distribuire.
Taxele si impozitele locale, nu pot fi incluse in categoria cheltuielilor de conservare si administrare a bunului.
Totodata, s-a aratat ca actele de conservare au fost definite in doctrina si practica judiciara ca acele acte prin care se urmareste preintampinarea pierderii unui bun (sau a unui drept subiectiv civil referitor la acel bun), iar actele de administrare sunt acele acte prin care se urmareste sa se realizeze o normala punere in valoare a acelui bun.
 In ce priveste actul de administrare, s-a aratat ca trebuie facuta distinctia dupa cum acesta este raportat la un singur bun (ut singuli) sau la un intreg patrimoniu, deoarece ceea ce constituie un act de administrare pentru patrimoniul in intregul sau, ca universalitate, nu reprezinta  totdeauna act de administrare raportat la acel bun.
In opinia instantei, tocmai aceasta este problema esentiala pentru aprecierea daca cheltuielile cu impozitarea  imobilului debitoarei, valorificat in cadrul procedurii, puteau fi considerate de catre lichidatorul judiciar ca acte de administrare sau de conservare, raportat la bunul valorificat, ce constituie obiectul garantiei  C.B.  SA .
In acest sens, judecatorul  sindic a apreciat ca nici una dintre aceste cheltuieli nu poate fi considerata ca fiind inclusa in categoria cheltuielilor necesare pentru conservarea si administrarea acestui bun imobil, prevazuta de art.121 alin.1 pct.1 din Legea nr.85/2006 la ordinea de prioritate nr.1, mai inaintea creantei creditorului garantat .
Astfel, nici impozitele si taxele locale nu au natura unor cheltuieli de administrare sau   conservare, de vreme ce acestea nu fac obiectul unor acte care sa preintampine pierderea bunului imobil ( in fiinta sa) .
 Pe de alta parte, dispozitiile art.121 alin.1 pct.1 din Legea nr.85/2006 au natura unor dispozitii de exceptie, in raport cu dispozitiile art.123 din aceeasi lege, deoarece se refera la distribuirea sumelor obtinute din valorificarea bunurilor garantate (grevate cu ipoteci, gajuri etc.), iar acestea sunt de stricta interpretare si aplicare, neputand fi extinse prin analogie la alte situatii neprevazute expres.
   De asemenea, prevederile art.123 din Legea nr.85/2006 pot fi aplicabile sumei obtinute din vanzarea activului ipotecat numai in masura in care creanta creditorului garantat ar fi fost complet acoperita punandu-se problema distribuirii sumelor ramase dupa indestularea C.B. SA, ceea ce nu este cazul in speta de fata, motiv pentru care, judecatorul sindic a admis contestatia formulata de creditoarea-contestatoare C.B. SA Bucuresti pentru suma de 6750  lei.
 Cu privire la suma de 3.024 lei impozit pe veniturile microintreprinderii de 3%, retinuta de lichidatorul judiciar cu acest titlu din suma incasata din vanzarea bunului imobil al bancii, s-a aratat ca practicianul in insolventa a solicitat admiterea acesteia, intrucat dintr-o eroare nu s-a avut in vedere toate modificarile Codului Fiscal cu privire la statutul fiscal al unei societati cand aceasta se afla in faliment.
S-a aratat ca intr-adevar, art.112 indice 9 din Codul fiscal stabileste ca, calculul si plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului, pentru care se calculeaza impozitul, ori, imobilul a fost vandut in cadrul licitatiei de vanzare din data de 29.07.2014, astfel ca, eventuala obligatie de plata a impozitului pe venitul microintreprinderii s-ar putea naste cel mai devreme la data de 01.10 2014.
  Pentru considerentele de fapt si de drept aratate, judecatorul sindic a admis contestatia formulata de creditoarea-contestatoare C.B. SA Bucuresti, in contradictoriu cu debitoarea SC L.M.T. SRL, prin lichidator judiciar I.B. IPURL impotriva Planului de  distribuire partiala nr. 272/bis din 11 aug 2014 intocmit de lichidatorul judiciar si depus la  fila 6 dosar si in consecinta a modificat Planul nr.272 din 11 august 2014 in sensul distribuirii catre creditoarea-contestatoare a sumei de 67.924 lei (suma compusa din suma de 58.150 lei, cat i s-a distribuit prin plan, plus sumele de 6750 lei si de 3024 lei) pentru cat s-a admis contestatia.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs creditorul Municipiul Arad, reprezentat prin Primar ing. G.F., prin D.V. a Primariei Municipiului Arad, solicitand admiterea recursului asa cum a fost formulat si modificarea sentintei recurate, in sensul respingerii contestatiei C.B. SA si aprobarea Planului de distribuire partiala nr.272 bis din 11 august 2014, asa cum a fost redactat si propus spre aprobare in cadrul procedurii insolventei si a se dispune ca lichidatorul judiciar sa vireze catre institutia sa suma de 6.750 lei.
Creditorul recurent arata ca art. 121 alin. 1 din Legea 85/2006, descrie debitele de pe primul loc in ordinea  de distribuire astfel: "taxe, timbre si orice alte chestiuni aferente vanzarii bunurilor  respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si art. 24. Insa in motivare prima instanta aratat ca articolul121 alin. 1 se refera la taxe, timbre aferente vanzarii imobilului, ori impozitul in cauza nu este o taxa .."se omite astfel propozitia orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective".
Creditorul recurent precizeaza ca suma de 6,750 lei constituie debite (cheltuieli) nascute dupa deschiderea procedurii si pana la data instrainarii imobilului, fiind astfel alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor.
S-a sustinut de asemenea, ca debitele rezultand din continuarea activitatii debitoarei se platesc cu prioritate fata de alte creante, lucru ce rezulta si din prevederile art. 123 alin. 4 din Legea nr. 85/2006, in situatia in care debitoarei i s-a aprobat un plan de reorganizare.      
In drept, recurentul a invocat art.2 din Legea 85/2006, art. 4 alin. 4 din Legea 85/2006, art. 5 alin. 2 din Legea 85/2006, art. 25 lit. B din Legea 85/2006, art. 121 alin.1 din Legea 85/2006 si art. 123 alin. 3 din Legea 85/2006, precum si art. 304 pct. 9 si art.3041 Cod procedura civila.
Examinand recursul declarat de creditorul Municipiul Arad, reprezentat prin Primar ing. G.F., prin D.V. a Primariei Municipiului Arad, prin prisma motivelor de recurs invocate, a dispozitiilor art. 304 si art. 3041 Cod procedura civila, cat si din oficiu in baza art. 306 alin. 2 Cod procedura civila, se retine ca este neintemeiat, urmand sa fie respins, pentru urmatoarele considerente:
In mod legal prin hotararea recurata prima instanta, judecator sindic a admis contestatia formulata de creditoarea-contestatoare C.B. SA Bucuresti impotriva Planului de distribuire partiala nr. 272/bis din 11 august 2014 intocmit de lichidatorul judiciar I.B. IPURL dispunand modificarea Planului in sensul distribuirii catre creditoarea contestatoare a sumei de 67.924 lei (suma compusa din suma de 58.150 lei, cat i s-a distribuit prin plan, plus sumele de 6750 lei si de 3024 lei) pentru cat s-a admis contestatia.
Cu privire la suma de 6750 lei distribuita catre D.V. Arad, respectiv "impozit cladiri si teren in procedura", in mod corect judecatorul sindic a constatat ca aceasta a fost distribuita nelegal conform art. 123 alin. 4 din Legea nr. 85/2006. 
Aceasta suma reprezentand creante nascute dupa data deschiderii procedurii de insolventa, nu poate fi achitata cu prioritate, fata de creanta garantata a Bancii din pretul obtinut din vanzarea imobilului debitoarei adus in garantia Bancii, intrucat  art.121 alin 1 pct.1 si 2 din Legea 85/2006 este clar si nu permite o alta ordine de distribuire.
Taxele si impozitele locale, nu pot fi incluse in categoria cheltuielilor de conservare si administrare a bunului.
Potrivit dispozitiilor art. 113 din Ordonanta nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala cu modificarile si completarile ulterioare "4. Pentru instrainarea dreptului de proprietate asupra cladirilor, terenurilor si a mijloacelor de transport, contribuabilii trebuie sa prezinte certificate de atestare fiscala prin care sa se ateste achitarea tuturor obligatiilor fiscale de plata datorate autoritatii administratiei publice locale in a carei raza se afla inregistrat fiscal bunul ce se instraineaza, potrivit alin. (2), inclusiv sumele reprezentand amenzi existente in evidenta organului fiscal. Pentru bunul care se instraineaza, impozitul datorat este cel recalculat pentru a reflecta perioada din an in care impozitul se aplica persoanei care instraineaza, potrivit Codului fiscal.
5. Actele prin care se instraineaza cladiri, terenuri, respectiv mijloace de transport, cu incalcarea prevederilor alin. (4), sunt nule de drept.
6. Prevederile alin. (4) si (5) nu sunt aplicabile in cazul procedurii de executare silita, procedurii insolventei si procedurilor de lichidare."
De asemenea, potrivit dispozitiilor art.866 din Noul Cod de procedura civila, creantele garantate se platesc inaintea celor fiscale fara distinctie.
Referitor la suma de 3.024 lei impozit pe veniturile microintreprinderii de 3%, retinuta de lichidatorul judiciar cu acest titlu din suma incasata din vanzarea bunului imobil al bancii, se retine ca practicianul in insolventa a solicitat admiterea acesteia, intrucat dintr-o eroare nu a avut in vedere toate modificarile Codului Fiscal cu privire la statutul fiscal al unei societati cand aceasta se afla in faliment.
Intr-adevar, dispozitiile art.112 indice 9 din Codul fiscal stabilesc ca plata si calcul impozitului pe veniturile microintreprinderilor se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului, pentru care se calculeaza impozitul, ori, imobilul a fost vandut in cadrul licitatiei de vanzare din data de 29.07.2014, astfel ca, eventuala obligatie de plata a impozitului pe venitul microintreprinderii s-ar putea naste cel mai devreme la data de 01.10 2014. 
Fata de cele retinute, in baza dispozitiilor art. 312 alin. 1 Cod Procedura Civila, Curtea a respins recursul.