Procedura insolventei

Poprirea instituita prin ordinul vicepresedintelui AAAS s-a prescris pentru ca poprirea nu a fost validata, asa incat nu a produs nici un fel de efecte juridice; intrucat validarea nu mai e posibila, ca urmare a decaderii creditoarei din dreptul de a solicita instituirea unei atare masuri (potrivit art. 460 alin.1 Cod procedura civila - astfel cum a fost interpretat prin Decizia nr. VII/15.04.2013 data de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie in procedura recursului in interesul legii), infiintarea popririi nu a fost apta sa conduca la executarea silita a debitoarei, ramanand fara efecte.

Prin Decizia nr. 297/24.04.2014 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, Sectia a II-a Civila, in dosarul nr. 4091/108/2013/a1, a fost respins ca neintemeiat apelul formulat impotriva sentintei civile nr. 190/27.01.2014 pronuntata de Tribunalul Arad in acelasi dosar, avandu-se in vedere urmatoarele considerente:
Prin sentinta civila nr. 190/27.01.2014, pronuntata in dosar nr. 4901/108/2013/a1, judecatorul sindic din cadrul Tribunalului Arad a respins contestatia formulata de contestatoarea AAAS Bucuresti impotriva tabelului preliminar al creantelor debitoarei SC F.I-E SRL, reprezentata prin lichidator E SPRL, fara cheltuieli de judecata.
Pentru a hotari astfel, judecatorul-sindic a retinut ca in cauza nu a fost dovedita existenta incheierii de incuviintare a executarii creantei creditoarei - astfel cum prevad dispozitiile art. 371 ind. 2 Cod procedura civila, la declaratia de creanta fiind anexate doar Protocolul de preluare a creantei din anul 2004 si Ordinul de infiintare a popririi din anul 2005.
Cu referire la efectele Ordinului de infiintare a popririi, judecatorul sindic a apreciat ca, intrucat acesta este emis de Vicepresedintele AVAS, el este opozabil doar angajatilor institutiei.
In alta ordine de idei, a  aratat ca, desi este adevarat ca, in conformitate cu disp. art. 454 Cod procedura civila si art. 41, alin. 1 din OUG nr. 51/1998, poprirea se infiinteaza fara somatie, contestatoarea nu a facut dovada ca ar fi solicitat incuviintarea executarii silite si ca ar fi emis un titlu executoriu pe numele debitoarei - calitate pe care nici protocolul de preluare a creantelor, nici ordinul de infiintare a popririi nu o detin.
De asemenea, a considerat ca nu este dovedit nici macar momentul nasterii creantei preluate prin Protocolul din anul 2004 - care ar fi putut sa fie supusa termenului de prescriptie de 7 ani, anterior emiterii ordinului din 2005; ca nu a fost prezentata nicio dovada a faptului ca titlul executoriu, daca exista, s-a comunicat debitorului; mai mult, ca, potrivit Rapoartelor lichidatorului, inclusiv a Raportului prevazut de art. 260, alin. 4 din Legea nr. 31/1990 - in considerarea caruia s-a deschis procedura insolventei - debitoarea nu mai detinea conturi la banci, fiind, prin urmare, imposibila infiintarea popririi.
Nu in ultimul rand, judecatorul sindic a aratat ca institutia creditoare avea posibilitatea validarii unei popriri infiintate in conditiile legii, in termen de 3 luni, dar nu a facut-o, fiind decazuta din acest drept, potrivit legii si a Deciziei nr. VII/15.04.2013 data de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
 In aceste conditii, a apreciat ca nu poate fi retinuta apararea potrivit careia poprirea este permanenta si nesupusa termenelor de prescriptie, o astfel de dispozitie legala neexistand.
In fine, a mai aratat ca, si in conditiile in care Ordinul de infiintare a popririi ar fi fost pus in executare, potrivit legii, termenul de prescriptie s-ar fi implinit la 1 ianuarie 2013 - anterior datei formularii declaratiei de creanta si a deschiderii procedurii.
Impotriva sentintei mentionate, in termen legal, a declarat apel creditoarea AVAS -AAAS, solicitand schimbarea acesteia in sensul inscrierii sale la masa credala a debitoarei cu suma solicitata prin cererea de admitere a creantei.
In sustinerea apelului, creditoarea a invederat ca, urmare a Citatiei emise in data de 07.11.2013 si comunicata in 12.11.2013, AAAS a transmis la dosarul cauzei documentele solicitate - care atesta detinerea fata de SC F.I-E SRL a unei  creante bugetare in suma de 68,50 USD, pentru care s-a depus declaratia de creanta nr. P/29786/25,07.2013.
Apelanta mai arata ca AAAS a preluat creanta de la CAS Arad, prin Protocolul nr. 20/25.02.2004, si ca a emis Somatia Colectiva de Plata nr. 4964/04.03.2004 pe numele tuturor debitorilor cedati, inclusiv SC F.I-E SRL.
Nu in ultimul rand, arata ca AAAS a procedat la blocarea conturilor acestora, conform Ordinului nr. 1208/24.11.2005, care in anexa cuprinde, la pozitia nr. 191, si pe debitoare.
Sub aspectul operatiunii juridice prin care i-a fost transferata creanta debitoarei, arata ca aceasta imbraca forma unei cesiuni de creanta, asa incat in cauza devin incidente dispozitiile art. 1402 Cod civil, potrivit carora "Cel in contra caruia exista un drept litigios vandut se va putea libera de cesionar numarandu-i pretul real al cesiunii, spezele contractului si dobanda din ziua cand cesionarul a platit pretul cesiunii."
Ori, solicita a se constata ca unul din efectele cesiunii este acela ca cesionarul devine creditor in locul cedentului, preluandu-i toate drepturile, creanta ramanand neschimbata, pastrandu-si natura (civila sau comerciala), garantiile etc.; tot ca efect al cesiunii de creanta,  cesionarul devine creditor pentru valoarea nominala a creantei, indiferent de pretul platit si chiar daca s-a facut cu titlu gratuit.
In ceea ce priveste regimul juridic al creantelor preluate de A.A.A.S., arata ca acesta este stabilit de OUG. nr.51/1998, privind valorificarea unor active ale statului, republicata, aprobata prin Legea nr. 409/2001, modificata prin O.U.G. nr. 23/2004 si de OUG nr. 95/2003 privind preluarea de catre AAAS a unor creante bugetare in vederea incasarii si virarii lor la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate, aprobata prin Legea nr. 557/2003 - acte normative care reglementeaza atat calitatea creantelor preluate, cat si modul de conservare, de reflectare in contabilitate si de recuperare a acestora.
Din perspectiva reglementarilor speciale anterior mentionate, invedereaza ca titlurile de creanta aferente creantei bugetare preluate de la CNSAS constituie, potrivit art. 6 alin. 2 din OUG nr. 95/2003, titluri executorii; totodata, ca termenul de prescriptie de 7 ani prevazut de art. 13 alin. (5) din OUG 51/1998 nu este indeplinit, asa cum in mod neintemeiat s-a retinut prin dispozitivul sentintei apelate, intrucat prin Ordinul de blocare a conturilor nr. 1208/24.11.2005 termenul de prescriptie a fost intrerupt, iar de la fiecare intrerupere a cursului prescriptiei incepe sa curga un nou termen de prescriptie.
In drept, apelanta a invocat dispozitiile art. 470 - 481 C.proc.civ, precum si prevederile legale mentionate in mtivarea apelului.
Examinand apelul declarat in cauza, in conditiile art. 477 Cod procedura civila, Curtea constata ca acesta este nefondat si se impune a fi respins, pentru urmatoarele considerente:
In speta, creanta AAAS a fost preluata de la Casa de Asigurari de Sanatate Arad, prin Protocolul nr.20/25.02.2004, astfel ca termenul de prescriptie a executarii acesteia s-a implinit cel mai tarziu la data de 26.02.2011 - potrivit art.6 din OUG nr. 95/2003, privind preluarea de catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare a unor creante bugetare in vederea incasarii si virarii lor la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, coroborat cu art. 13 al.5 din OUG nr.51/1998.
Creditoarea-recurenta invoca intreruperea termenului de prescriptie, ca urmare a popririi instituite prin Ordinul Vicepresedintelui AAAS nr. nr. 1208/24.11.2005 (in Anexa caruia, la pozitia nr.191, figureaza si creanta debitoarei SC FILOCON IMPORT-EXPORT SRL), insa, dincolo de faptul ca pretinsa poprire nu a produs nici un fel de efecte, chiar si intr-o atare situatie, termenul de prescriptie s-ar fi implinit la data de 24.11.2012.
In ceea ce priveste sustinerea creditoarei, din cuprinsul contestatiei inregistrata la fond, in sensul ca, infiintandu-se fara somatie, executarea prin poprire nu se perima, Curtea constata ca aceasta este nefondata, pe de-o parte pentru ca poprirea nu a fost validata, asa incat nu a produs nici un fel de efecte juridice (dupa cum s-a aratat); intrucat validarea nu mai e posibila, ca urmare a decaderii creditoarei din dreptul de a solicita instituirea unei atare masuri (potrivit art. 460 alin.1 Cod procedura civila - astfel cum a fost interpretat prin Decizia nr. VII/15.04.2013 data de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie in procedura recursului in interesul legii), infiintarea popririi nu a fost apta sa conduca la executarea silita a debitoarei, ramanand fara efecte.
Pe de pe de alta parte, pentru ca textul art. 390 alin.1 Cod procedura civila 1865 (de care se prevaleaza creditoarea) este inaplicabil in speta - acesta constituind o reminiscenta a vechii reglementari de dinainte de modificarea normelor de procedura civila in anul 1948, fiind in stransa legatura cu redactarea pe care a avut-o art. 389 inainte de modificarea amintita, articol care restrangea sfera de aplicare a perimarii executarii silite, in sensul ca aceasta opera numai daca a trecut un an de la somatie, fara a se fi facut acte de executare ("Daca creditorul a lasat sa treaca un an de la somatie fara a executa, el nu mai poate executa decat dupa o noua somatie de executare [_]").