Procedura insolventei
(Sentinta civila nr. 120 din data de 10.03.2014 pronuntata de Tribunalul Arad)Articolul 17 aliniatul 5, din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, nu impune inlaturarea sau imposibilitatea alegerii in comitetul creditorilor a unor creditori cu interes in conflict cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, ci impune doar ca acesta sa se abtina de la vot la deliberarea asupra acelui interes, conflictul de interese neconstituind motiv de nelegalitate al hotararii Adunarii Creditorilor prin care s-a ales comitetul creditorilor.
Prin Decizia nr. 296/R/08.05.2014 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, Sectia a doua civila, in dosarul nr. 7056/108/2012/a22* a fost respins recursul formulat impotriva sentintei civile nr. 120/10.03.2014 pronuntata de Tribunalul Arad, pentru urmatoarele argumente:
Prin sentinta civila nr. 120/10.03.2014 pronuntata de Tribunalul Arad in dosar nr. 7056/108/2012/a22*, s-au respins contestatiile formulate de creditorii BE-I a Romaniei, E SA Bucuresti, CB Timisoara si BCR SA Bucuresti, impotriva hotararilor adoptate in cadrul sedintei Adunarii generale a creditorilor debitorului din 11.02.2013 in contradictoriu cu debitoarea SC C SA.
S-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active in ceea ce priveste desemnarea creditorului ANAF ca membru in Comitetul Creditorilor debitoarei SC C SA Arad - societate in insolventa, reprezentata prin administrator judiciar E SPRL Filiala Timis.
S-a constatat desemnat comitetul creditorilor in urmatoarea componenta SC IM SRL, SC IO SRL, SC GMC SRL, CB SA si ANAF.
S-a constatat confirmat administratorului judiciar E SPRL - Filiala Timis si onorariul acestuia in cuantum de 5.000 euro/luna + TVA si onorariul variabil aplicabil dupa cum urmeaza: 5 % din recuperarea de creante si 5 % din sumele distribuite creditorilor din valorificarea bunurilor debitorului.
Pentru a hotari astfel, judecatorul sindic a retinut ca sentinta casata, a solutionat cereri de repunere in termen si cereri de desfiintare a hotararilor Adunarii Generale a Creditorilor debitoarei SC C SA din 11.02.2013, nefiind analizate partea de contestatii la tabelul preliminar al creantelor.
Acest aspect se datoreaza, pe de o parte, faptului ca cele doua tipuri de contestatii se supun unor proceduri distincte - in Camera de consiliu contestatiile impotriva hotararilor Adunarii Creditorilor, in sedinta publica cele privind contestatiile la tabelul preliminar al creantelor - pe de alta parte cele doua tipuri de contestatii sunt declarate in termene diferite prevazute chiar de legea insolventei.
Nu in ultimul rand, analiza contestatiei la tabelul preliminar al creantelor justifica un probatoriu mai amplu, pe cand analiza nelegalitatii hotararilor adunarii creditorilor vizeaza doar convocatorul si procesul verbal al acestei adunari.
Potrivit Deciziei Curtii de Apel Timisoara, judecatorul sindic a retinut ca a fost sesizat cu rejudecarea contestatiei privind hotararile Adunarii creditorilor debitoarei SC C SA din 11.02.2013, in baza prevederilor art. 14, cauza care se solutioneaza in Camera de Consiliu, cu citarea creditorilor, a comitetului creditorilor, a debitoarei si a practicianului in insolventa in functie la data adunarii.
Judecatorul sindic a constatat ca prima adunare a creditorilor dupa deschiderea procedurii insolventei debitoarei SC C SA a avut loc, conform celor dispuse prin hotararea de deschidere a procedurii, la data de 11.02.2013.
Convocatorul pentru aceasta Adunare a fost comunicat tuturor creditorilor inscrisi in tabelul de creante si publicat in BPI odata cu Notificarea privind deschiderea procedurii de insolventa, potrivit inscrisurilor de la filele 172 si urmatoarele a noului dosar.
Potrivit punctului 4 al ordinii de zi s-a ales un comitet al creditorilor din care sa faca parte SC IM SRL, SC IO SRL, SC GMC SRL, CB SA, si ANAF. Toti acesti creditori au acceptat sa faca parte din acest comitet.
La punctul 5 al adunarii creditorilor s-a confirmat administratorul judiciar desemnat de judecatorul sindic la deschiderea procedurii in persoana SCP E SPRL - FILIALA TIMIS si s-a stabilit onorariul acestuia ca fiind format din onorariu fix de 5000 euro pe luna plus TVA, si onorariu variabil de 5% din recuperarile de creanta si 5% din sumele distribuite din valorificarea bunurilor debitorului.
Creditorii contestatori au invocat in cuprinsul contestatiilor mai multe motive in vederea anularii adunarii creditorilor, judecatorul-sindic urmand sa cerceteze fiecare motiv in parte. De asemenea suprapunerea motivelor impune cercetarea acestora si in situatia in care unul dintre contestatori nu a votat contra si nu a facut sa se consemneze aceasta in procesul verbal al adunarii.
Caracterul complex al cererii creditorului BCR SA si existenta si a altor contestatii avand aceleasi obiecte, au impus, pentru solutionarea unitara a fiecarui capat de cerere, solutionarea separata a capetelor de cerere grupate functie de obiect. Astfel, in prezentul dosar s-a retinut contestatia vizand adunarea creditorilor.
Astfel, raportat la alegerea in comitetul creditorilor a creditorului ANAF, judecatorul sindic constata ca, la momentul alegerii creditorului ANAF in comitetul creditorilor acest creditor, prin adresa nr. 826495/08.02.2013 se oferise voluntar sa faca parte din acest comitet.
Judecatorul-sindic a retinut ca manifestarea de vointa a creditorului este anterioara desemnarii sale ca si membru al comitetului creditorilor, deci intentia sa exista chiar daca din diverse motive nu era cunoscuta de ceilalti creditori.
De altfel, prin participarea sa la sedinta comitetului creditorilor din 21.03.2013, si-a manifestat din nou in mod evident intentia de a face parte din comitetul creditorilor, ceea ce ar fi echivalat, in cazul in care nu isi exprima intentia anterior sedintei adunarii creditorilor, cu o ratificare a mandatului acordat anterior de ceilalti creditori.
In consecinta judecatorul-sindic a constatat ca alegerea acestui creditor in comitetul creditorilor este legala, in plus, nici unul dintre contestatarii din prezenta cauza nu a dat vot negativ privind calitatea de membru in comitetul creditorilor a acestui creditor, astfel nefiind indeplinite conditiile prevazute de art. 14, alin. 7 din Legea nr. 85/2006).
In legatura cu exceptia lipsei calitatii procesuale active, judecatorul sindic a constatat ca, potrivit art. 14, alin. 7 din Legea nr. 85/2006, lipsa calitatii cerute pentru introducerea contestatiei impotriva hotararii adunarii creditorilor nu echivaleaza cu o exceptie, ci este o conditie de admisibilitate a unei astfel de contestatii, motiv pentru care o va respinge.
In legatura cu pretinsul conflict de interese in care se afla creditorii SC IM SRL, SC ML SRL, SC IO SRL, SC GMC SRL, SC MCT -I SRL cu interesele celorlalti creditori, cu ocazia exprimarii votului in sedinta adunarii creditorilor, judecatorul sindic a retinut ca, potrivit art. 15 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei: "(1) Cu exceptia cazurilor in care legea cere o majoritate speciala, sedintele adunarii creditorilor vor avea loc in prezenta titularilor de creante insumand cel putin 30% din valoarea totala a creantelor asupra averii debitorului, iar deciziile adunarii creditorilor se adopta cu votul favorabil al titularilor majoritatii, prin valoare, a creantelor prezente.
(2) Calculul valorii totale a creantelor prevazute la alin. (1) impotriva averii debitorului se va determina prin raportare la urmatoarele criterii:
a) ulterior afisarii tabelului preliminar si pana la afisarea tabelului definitiv, valoarea creantelor verificate si acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar;
b) ulterior afisarii tabelului definitiv si pana la confirmarea unui plan de reorganizare, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv;
c) ulterior confirmarii planului de reorganizare si pana la afisarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din planul de reorganizare confirmat;
d) ulterior afisarii tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia.
(3) Planul de reorganizare va fi supus votului adunarii creditorilor, in conditiile prevazute la art. 101."
Articolele 100 si 101 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei cuprind prevederi derogatorii de la art. 15 aliniatul 1 si 2, in ce priveste votul asupra planului de reorganizare. Cum exceptia este de stricta interpretare, rezulta ca votul in adunarile creditorilor care nu privesc aprobarea sau modificarea planului se face conform art. 15 aliniatul 1 si 2 si nu potrivit conditiilor impuse de art. 100 si 101.
Prin urmare, neexistand nici un fel de interdictie, votul exprimat este valabil. Mai mult, pana la solutionarea contestatiilor la tabelul preliminar al creantelor, ponderea la masa credala care rezulta din acest tabel face dovada deplina, fapt care rezulta si din cuprinsul art. 72, alin. 3, teza finala, pe langa prevederile mai sus citate.
Judecatorul-sindic a mai retinut ca procedura insolventei este o procedura concursuala in ceea ce ii priveste pe creditori, fiecare creditor urmarind sa isi valorifice propria creanta, legea insasi stabilind anumite diferente de tratament intre creditori sau grupe de creditori. Deci faptul ca anumiti creditori au interese contrare altor creditori si interese comune intre ei, precum si anumite interese contrare sau comune debitorului, nu constituie un motiv de anulare a hotararii adunarii creditorilor decat eventual in cazul votarii planului de reorganizare.
Judecatorul-sindic a constatat ca pretinsa incompatibilitate a administratorilor judiciari si a creditorilor/debitorilor din procedurile de insolventa ale SC IM SRL, SC ML SRL, SC IO SRL, SC GMC SRL, SC MCT -I SRL nu priveste prezenta procedura. De asemenea practicianul in insolventa este organ care aplica procedura si nu este subordonat direct unor creditori, comitetului creditorilor sau adunarii creditorilor, aceste organe putand exercita doar un control asupra actiunilor sale manageriale, asupra carora decide in final adunarea creditorilor, adunare care reprezinta vointa majoritatii creditorilor.
De altfel, contestatarii nu au precizat in ce constau "interesele contrarii" ale membrilor comitetului creditorilor contestati si nici in ce ar consta aceste interese in detrimentul altor creditori.
Judecatorul-sindic a mai retinut ca faptul ca debitorul SC C SA este la randul sau inscris in tabelul creantelor din procedurile de insolventa ale unor creditori ai sai nu priveaza acesti creditori de a vota in prezenta procedura. Art. 50 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei reglementeaza situatia creantelor reciproce prevazand compensarea acestora in anumite conditii. Compensarea/necompensarea creantelor reciproce dintre SC C SA si creditorii amintiti pot face obiectul verificarilor in cadrul unor contestatii, fara a afecta insa dezbaterile primei adunari a creditorilor, desfasurata in conditiile de cvorum si majoritate prevazute de art. 15, alin.2 lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.
Notiunea de grup de societati, invocata repetat in cuprinsul contestatiilor, nu are corespondent juridic, in cauza nefacandu-se dovada existentei unui grup de interes economic in acceptiunea legii.
In ceea ce priveste lipsa recomandarii comitetului creditorilor cu privire la numirea si remuneratia practicianului in insolventa, judecatorul sindic constata ca, potrivit art. 19, alin 2, teza finala din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei:
“(2)(...)Creditorii pot decide sa confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de catre judecatorul sindic" .
Potrivit practicii judiciare, la prima sedinta a adunarii creditorilor, se discuta exact chestiunile care exista pe ordinea de zi a sedintei din data de 11.02.2013, respectiv, se alege un comitet al creditorilor, tot creditorii fiind cei indreptatiti sa stabileasca numarul membrilor acestuia, se confirma practicianul in insolventa si onorariul acestuia pe baza ofertelor facute sau nu, urmand ca adunarea sa stabileasca in sarcina comitetului creditorilor sa negocieze cu orice practician atat conditiile desemnarii, cat si onorariul acestuia.
Potrivit disp. 16, alin. 1, 2 si 4, din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, judecatorul sindic poate sa desemneze un comitet al creditorilor doar dupa intocmirea tabelului preliminar de creante, anterior acestui moment fiindu-i necunoscuta componenta acestui tabel si:"(4) In cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acestia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creante garantate, bugetari si cei chirografari, dintre primii 20 de creditori in ordinea valorii, care se ofera voluntar; comitetul astfel desemnat va inlocui comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic.".
Prin urmare, este neintemeiata sustinerea contestatarilor ca judecatorul sindic nu a desemnat un astfel de comitet prin hotararea de deschidere a procedurii, cata vreme legea nici nu ii permite sa faca o astfel de desemnare anterior intocmirii tabelului preliminar de creante.
Pe de alta parte, judecatorul sindic a constatat ca intreg articolul 19 se refera la posibilitatea creditorilor de a desemna un administrator judiciar/lichidator dintre practicienii in insolventa care au depus la dosar oferta de servicii insotita de documentatia precizata, acest articol neimpiedicand in nici un caz confirmarea practicianului desemnat provizoriu de judecatorul sindic.
Potrivit art. 19, alin. 2 din Legea nr. 85/2006 "La recomandarea comitetului creditorilor, in cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor sau ulterior, creditorii care detin cel putin 50% din valoarea totala a creantelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i si remuneratia_"
In acord cu aceste prevederi, adunarea generala a creditorilor, la prima sa sedinta, a ales comitetul creditorilor.
Odata ales comitetul creditorilor, creditorii aveau doua optiuni: fie sa desemneze, in cadrul aceleiasi sedinte, administratorul judiciar si sa stabileasca remuneratia acestuia fara recomandarea, de altfel consultativa, a comitetului creditorilor, fie sa stabileasca o noua sedinta a adunarii creditorilor pana la care sa primeasca recomandarea comitetului creditorilor si sa desemneze administratorul judiciar si remuneratia sa.
Lucrand ca si for decizional suprem in aceasta problema adunarea creditorilor a optat pentru prima varianta, desemnand administratorul judiciar si stabilindu-i remuneratia la prima sa adunare, fapt prevazut de art. 19, alin. 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei ca fiind posibil, dat fiind caracterul consultativ al recomandarii. A lipsi adunarea creditorilor de aceasta optiune echivaleaza cu a face ineficienta prevederea conform careia practicianul in insolventa poate fi desemnat in cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, ori legea trebuie interpretata in sensul in care produce efecte.
Mai mult, interpretand strict obligativitatea recomandarii comitetului creditorilor, ar insemna ca in cazurile in care nu se impune existenta unui astfel de comitet sa nu se poata desemna practicianul in insolventa.
De asemenea adunarea creditorilor, for care poate suplini inexistenta comitetului si poate infirma deciziile comitetului creditorilor, poate cu atat mai mult sa ia o decizie fara o recomandare consultativa a acestui comitet.
In consecinta judecatorul-sindic a apreciaza ca nefondat motivul invocat de creditorii contestatori.
Mai mult, judecatorul sindic a constatat ca, atat in privinta alegerii comitetului creditorilor, cat si cu privire la confirmarea administratorului judiciar, contestatoarea BCR SA a votat favorabil, s-a oferit sa faca parte din Comitetul creditorilor si a fost de acord cu un numar de 5 membri pentru comitet, dar voturile majoritatii au consemnat o alta componenta a acestui comitet din care BCR SA nu face parte, ulterior acesta votand confirmarea comitetului creditorilor in forma rezultata ca urmare a centralizarii voturilor, ceea ce face sa nu fie indeplinite conditiile art. 14, alin. 7 din Legea nr. 85/2006.
Creditorul CB SA nu a cerut sa-i fie consemnat votul negativ in procesul verbal, vot care, de altfel, nu rezulta din acest proces-verbal al adunarii.
Singurul creditor care a votat impotriva si i s-a consemnat votul negativ ca atare in procesul-verbal al sedintei a fost E SA.
Cu privire la desemnarea administratorului judiciar confirmat si a onorariului sau, s-a constatat ca votul a fost luat cu o majoritate a celor prezenti de 85,9854% din totalul creditorilor participanti la adunare, CB fiind de acord cu confirmarea administratorului judiciar provizoriu, dar propunand un alt cuantum al onorariului, E votand impotriva, in timp ce BCR SA a solicitat amanarea votarii pana la formularea unei recomandari de catre comitetul creditorilor, ceea ce inseamna ca era constient ca poate cere o astfel de recomandare, recomandare care nu este imperativa.
Si din acest punct de vedere nu se poate sustine ca hotararea adunarii creditorilor este nelegala, mai mult, hotararea CB de confirmare a administratorului judiciar neindeplinind nici conditiile art. 14, alin. 7 din legea insolventei. Votul BCR, nefiind impotriva, de asemenea nu se circumscrie conditiilor de admisibilitate a cererii potrivit dispozitiilor legale ale art. 14 alin. 7 din aceeasi lege.
Cu privire la pretinsa ineficienta a comitetului creditorilor, judecatorul-sindic a retinut ca articolul 17 aliniatul 5, din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, invocat de creditorul-contestator CB, nu impune inlaturarea sau imposibilitatea alegerii in comitetul creditorilor a unor creditori cu interes in conflict cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, ci impune doar ca acesta sa se abtina de la vot la deliberarea asupra acelui interes. De asemenea nu se poate stabili la alegerea comitetului creditorilor ca unul sau mai multi membri ai acestuia sunt in conflict de interese la toate chestiunile supuse dezbaterii comitetului, fiecare deliberare urmand a fi analizata individual. De altfel un conflict de interese general nu este probat de creditorul-contestator ramanand doar la stadiu de afirmatie. Mai mult, daca nu decide comitetul creditorilor poate decide adunarea creditorilor.
Raportat la respectarea conditiei ca membrii comitetului creditorilor sa fie dintre primii creditori in ordinea valorii creantelor, judecatorul sindic retine ca, potrivit art. 16, alin. 1 si 4 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei:
“(1) Judecatorul-sindic poate desemna, in raport cu numarul creditorilor, un comitet format din 3 - 5 creditori dintre cei cu creante garantate, bugetare si chirografare cele mai mari, prin valoare. Daca din cauza numarului mic de creditori judecatorul-sindic nu considera necesara constituirea unui comitet al creditorilor, atributiile comitetului prevazute la art. 17 alin. (1) lit. b) si f) vor fi exercitate de adunarea creditorilor.[...]
(4) In cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acestia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creante garantate, bugetari si cei chirografari, dintre primii 20 de creditori in ordinea valorii, care se ofera voluntar; comitetul astfel desemnat va inlocui comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic."
Deci legea are in vedere la constituirea comitetului creditorilor numarul creditorilor, ponderea creantelor si grupele de creante.
Tabelul preliminar de creante are 75 pozitii cuprinzand tot atatea creante care fac parte din patru grupe; grupa creantelor garantate, grupa creantelor salariale, grupa creantelor bugetare si grupa creantelor chirografare.
Adunarea creditorilor a optat pentru un comitet al creditorilor format din 5 creditori si anume SC IM SRL, SC IO SRL, SC GMC SRL, CB SA si ANAF.
Grupa creantelor garantate cuprinde creantele a trei creditori si este reprezentata in comitetul creditorilor de creditorul CB SA.
Grupa creditorilor bugetari este formata din trei creditori si este reprezentata in comitetul creditorilor de creditorul ANAF.
Grupa creditorilor chirografari cuprinde 69 creante si este reprezentata in comitetul creditorilor de trei creditori, respectiv SC IM SRL, SC IO SRL, SC GMC SRL.
Creantele tuturor membrilor comitetului creditorilor se situeaza in primele 20, chiar 10 creante in ordinea valorii.
Cum legea nu impune ca din comitetul creditorilor sa faca parte creditorii ce detin cele mai mari creante, o astfel de conditie nu poate fi impusa de anumiti creditori ci poate fi realizata doar prin votul majoritatii prevazut de art. 15, alin. 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei. Deci faptul ca exista creditori cu creante mai mari decat cele ale creditorilor din comitet nu impieteaza asupra legalitatii alegerii comitetului creditorilor cat timp conditiile legale au fost respectate.
Judecatorul sindic nu a reluat consideratiile cu privire la conditiile de admisibilitate a contestatiilor cu privire la acest aspect, fiind redat mai sus felul in care a votat fiecare dintre creditorii contestatori.
Revenind la problema schimbarii majoritatii in cadrul adunarii creditorilor ca urmare a contestatiilor la tabelul preliminar de creante, judecatorul sindic a retinut ca creditorul-contestator BCR SA sustine ca nelegalitatea Hotararii adunarii creditorilor este determinata de nelegalitatea tabelului preliminar de creante si ca dupa solutionarea contestatiilor la tabelul preliminar de creante se va obtine o alta majoritate la luarea deciziilor.
Judecatorul-sindic a constatat ca art. 15 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, articol reprodus anterior, stabileste cvorumul, majoritatea si calculul valorii totale a creantelor la care se raporteaza acestea pentru ca adunarea creditorilor sa fie legal constituita iar hotararea legal luata. Aceasta valoare totala a creantelor este determinata diferit in functie de stadiul in care se afla procedura. Astfel intre momentul afisarii tabelul preliminar de creante si al afisarii tabelul definitiv de creante, calculul valorii totale a creantelor se face pe baza tabelului preliminar de creante. Modificarea valorii totale a creantelor potrivit tabelului definitiv de creante nu duce la anularea hotararii legal luate anterior ci are efecte doar pentru viitor potrivit aliniatului 2, al acestui articol.
Deci chiar si in situatia in care tabelul preliminar de creante va fi modificat, acest fapt nu aduce atingere hotararii luate de creditori in cadrul primei adunari a acestora.
Dimpotriva, legea, prin art. 72, alin. 3, teza finala, recunoaste dreptul de vot al creditorilor inscrisi in tabelul preliminar dupa afisarea acestui tabel.
De asemenea, se vor mentine consideratiile cu privire la indeplinirea conditiilor impuse de art. 14, alin. 7 din Legea nr. 85/2006 mai sus analizate.
Raportat la pretinsa lipsa a consimtamantului si a caracterului licit al cauzei, judecatorul sindic a constatat ca, in esenta creditorul-contestator invoca din nou faptul ca valoarea creantelor ar putea fi modificata si prin urmare unii creditori eliminati din tabelul creantelor ceea ce ar arata ca votul dat la prima adunare a creditorilor a fost viciat, fapt ce ar duce la anularea hotararii in conditiile dreptului comun, ca act juridic unilateral adoptat ca urmare a lipsei consimtamantului.
Contrar afirmatiilor creditorului-contestator, lucrarile adunarii creditorilor si hotararile acestora au un regim special, reglementat de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, derogatoriu de la dreptul comun, fapt mentionat si anterior, modificarea tabelului creantelor neducand la nulitatea hotararii anterioare.
Cu privire la pretinsa lipsa a cauzei hotararii adunarii creditorilor, judecatorul sindic a constatat ca motivul este nefondat deoarece, asa cum s-a aratat deja, eventuala modificare a valorii creantelor creditorilor ce au votat nu produce efecte decat pentru viitor.
Raportat la pretinsa incalcare "grava a dispozitiilor Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, situatie descrisa de art. 11 NCC" judecatorul sindic a retinut ca creditorul-contestator nu arata care ar fi acea incalcare grava a legii, retinand ca la adoptarea hotararii atacate nu erau aplicabile dispozitiile din NCC, ci cele ale vechiului cod.
Fata de cele retinute judecatorul-sindic a constata netemeinicia motivului invocat.
Gasind neintemeiate toate motivele invocate de creditorii contestatori judecatorul-sindic a respins contestatiile formulate impotriva hotararilor adoptate in cadrul sedintei Adunarii generale a creditorilor debitorului din 11.02.2013,
Impotriva acestei hotarari au declarat recurs creditoarele BCR SA Bucuresti si CB SA Bucuresti.
Prin recursul sau, creditoarea BCR SA Bucuresti a solicitat admiterea acestuia astfel cum a fost formulat si modificarea sentintei de fond in sensul admiterii contestatiei formulata la hotararea adunarii creditorilor din data de 11.02.2013.
In motivare, recurenta arata ca actiunea in anularea hotararii creditorilor SC C SA din 11.02.2013 are ca temei de drept art. 11 alin.1 lit.m coroborat cu art. 14 alin.7 si 8 si art.15 alin.2 din Legea nr. 85/2006.
Prin hotararea recurata, instanta de fond a aplicat gresit art. 15 alineat 2 din Legea insolventei. Astfel, instanta de fond desi recunoaste caracterul esential al tabelului preliminar (tabelul preliminar guverneaza formarea valabila a consimtamantului adunarii creditorilor) considera in mod gresit ca anularea/desfiintarea pentru orice motiv al tabelului preliminar nu ar avea nici un efect juridic asupra hotararii adunarilor creditorilor care ar fi fost luata in temeiul tabelului modificat in aplicarea principiului accesorium sequitur principalae.
Creditorii care au participat la sedinta adunarii creditorilor din 11.02.2013 (personal, prin reprezentant cu mandat si vot prin corespondenta), au inregistrat o prezenta de 64,92 % din totalul creantelor inscrise in tabelul preliminar (fata de o prezenta de70,0134 % calculata de administratorul judiciar ce a asigurat prezidarea si secretariatul sedintei).
Analizand ponderea creantelor - care si-au manifestat dreptul de vot si care au fost contestate de BCR SA - in tabelul preliminar, care - in baza prevederilor art. 15 alin.1 si 2 din Legea insolventei - au stat la baza determinarii hotararii adunarii creditorilor din 11.02.2013 rezulta un procent de 45,75 % din totalul creantelor inscrise in tabelul preliminar si fata de creditorii prezenti si care au votat prin corespondenta, un procent de 70,46636 %) din calculul administratorului judiciar rezulta un procent de 65,34463 %).
Nelegalitatea Hotararii Adunarii Creditorilor din 11.02.2013 este determinata de nelegalitatea tabelului preliminar, tabel care acorda in mod gresit, nelegal, calitate de creditor unor subiecte de drept civil care fie nu aveau deloc aceasta legitimare, fie sunt titulari ai unor creante cu un cuantum mult inferior celor cuprins in tabel, fiind incalcate astfel dispozitiile art. 15 si art. 67 din Legea 85/2006.
In speta, sunt aplicabile insa si dispozitiile legale privind nulitatea absoluta a actului juridic. Sanctiunea nulitatii absolute a hotararii adunarii creditorilor, raportat la inscrierea fara temei in tabelul preliminar, a creantelor creditorilor sus mentionati, rezulta din insasi esenta dreptului civil, respectiv:
1. Incalcarea grava a dispozitiilor Legii nr. 85/2006, situatie descrisa prin art. 11 N.C.C.: "nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri". Art. 11 C.civ., prin intermediul art. 149 din Legea 85/2006, determina nulitatea absoluta a deliberarilor si hotararilor Adunarii creditorilor din 11.02.2013.
2. Lipsa consimtamantului - Hotararea Adunarii creditorilor din 11.02.2013 reprezinta potrivit art. 1324 C.civ. un act juridic unilateral, ale carui conditii speciale de validitate sunt reglementate prin art. 15 alin. 1 si 2 din Legea 85/2006. Fiind un act juridic unilateral, Hotararea din 11.02.2013 este supusa, in ce priveste regimul sau juridic, dispozitiilor legale privitoare la contracte, care se aplica in mod corespunzator (conform art. 1325 C.civ.). Una dintre conditiile esentiale, deci constitutive, ale existentei in mod valabil a actului juridic este reprezentata de existenta consimtamantului (potrivit art. 1179 C.civ.). Interpretand acest text de lege in coordonare cu art. 15 alin.1 si 2 din Legea 85/2006, rezulta in mod indubitabil ca in speta nu a existat consimtamantul valabil al Adunarii creditorilor intrucat tabelul preliminat este nelegal intocmit si nu reflecta creantele legitime, aspect constatat si de instanta care a dispus admiterea contestatiilor formulate si inlaturarea creantelor din tabel; majoritatea necesara adoptarii actului juridic (hotararea) nu exista de vreme ce nu exista in fapt si in drept insasi calitatea de creditor indreptatit al subiectelor de drept civil care si-au exprimat votul in cadrul Adunarii creditorilor.
3. Lipsa caracterului licit al cauzei actului judiciar. Pe de alta parte, este evident ca rezultatul votului asupra punctelor inscrise pe ordinea de zi a sedintei este rezultatul modului in care creditorii contestati si ale caror creante se impune a fi eliminate (total sau partial) din tabelul de creante, au in?eles sa actioneze. Din aceasta perspectiva, desfiintarea Hotararii Adunarii Creditorilor din 11.02.2013 se impune in temeiul art.1179 alineat 1 pct.4 Cod civil. Noul Cod civil statueaza prin dispozitiile art. 1235 faptul ca prin cauza se intelege "motivul care determina pe fiecare parte sa incheie contractul" (in speta actul juridic contestat). Pentru a fi valabila, cauza actului juridic trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii (desprinse din dispozitiile art. 1236, 1237 N.C.civ.): -sa fie morala; sa existe si sa fie licita. Caracterul licit al cauzei presupune ca aceasta sa fie conforma legi si ordinii publice (art. 1236 alin. 2 din Noul Cod civil). Ori, in speta au fost incalcate in mod flagrant dispozitiile art.15, art.3 pct.8. art.67 din Legea nr.86/2006, precum si dispozitiile art.1179,1236 si 1237 C.Civ.
Mai mult, cauza este considerata ilicita si atunci cand contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative. Ori, in contextul in care aceste societati au o structura a actionariatului/asociatilor comuna cu debitorul procedurii, este evident ca s-a urmarit deturnarea sensului acestei proceduri in interesul acestor creditori, in detrimentul celorlalti creditori prezenti in procedura, in acest sens fiind inregistrate cererile de creanta mai sus analizate, inregistrare care denota o strategie coordonata de a facilita realizarea exclusiv a intereselor debitorului procedurii - SC C SA.
In drept, creditoarea BCR SA invoca disp. art. 299 si urm Cod pr. civ.,
Creditoarea CB SA Bucuresti, a solicitat prin recursul declarat, in principal admiterea acestuia si modificarea hotararii atacate in sensul admiterii contestatiei si, pe cale de consecinta, in sensul desfiintarii in parte a hotararii Adunarii Creditorilor din 11.02.2013, respectiv cu privire la componenta Comitetului Creditorilor; obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecata, respectiv taxa judiciara de timbru si timbru judiciar de 60,15 lei si alte cheltuieli ce vor fi avansate.
In motivare, arata ca daca se raporteaza hotararea luata in cadrul Adunarii Creditorilor si componenta comitetului creditorilor la prevederile art. 17 alin. 5 din Legea nr. 85/2006, comitetul creditorilor astfel constituit apare ca fiind ineficient.
De asemenea, potrivit art. 16 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 : "(4) in cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acestia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creante garantate, bugetari si cei chirografari, dintre primii 20 de creditori in ordinea valorii, care se ofera voluntar; comitetul astfel desemnat va inlocui comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic."
In raport de textul de lege mai sus citat, de creditorii care s-au oferit voluntar sa faca parte din comitetul creditorilor, precum si de hotararea luata, aprecierea recurentei este ca nu au fost respectate prevederile legale.
Astfel, se observa ca s-au oferit sa faca parte din comitetul creditorilor, creditori cu creante mult mai mari decat cel putin doi dintre membri creditorilor - S.C. IO S.R.L. (0,205% din total creante) si S.C. GMC S.R.L. (0,145% din total creante), respectiv : BE-I a Romaniei, E SA. - 9,806 % din total creante. BCR SA. - 2,472 % din total creante.
In acelasi sens invedereaza si practica recenta a instantelor: - Decizia nr. 1784/03.12.2013 a Curtii de Apel Timisoara - Sectia comerciala, pronuntata in dosarul nr. 8287/30/2012/a35 (debitor SC CONFORT SA), si Decizia nr.1782/03.12.2013 a Curtii de Apel Timisoara - Sectia comerciala, pronuntata in dosarul nr. 8287/30/2012/a4
Analizand in functie de motivele invocate si in temeiul dispozitiilor art. 304 ind. 1 C. pr. civ. recursurile formulate de catre cele doua creditoare, Curtea retine ca acestea sunt nefondate, motiv pentru care le va respinge, pentru urmatoarele considerente:
Prin recursurile formulate de cele doua creditoare, sentinta este criticata sub aspectul mentinerii hotararii adunarii creditorilor din data de 11.02.2013, solicitand modificarea acesteia in sensul desfiintarii in parte a hotararii Adunarii Creditorilor din 11.02.2013, respectiv cu privire la componenta Comitetului Creditorilor debitoarei.
Analizand recursul creditoarei BCR SA, prin care se solicita modificarea hotararii recurate, Curtea constata ca in drept, aceasta invoca disp. art. 299 si urm Cod pr. civ., fara a indica care anume punct de la art. 304 C. pr. civ., a fost incalcat in speta prin hotararea pronuntata si impune modificarea acesteia.
Curtea insa va analiza recursul creditoarei prin prisma disp. art. 304 ind. 1 C. pr. civila.
In motivarea ambelor recursuri, se invoca faptul ca 3 dintre membri comitetului creditorilor constituit in cadrul Adunarii Creditorilor din data de 11.02.2013 se afla in situatia descrisa de art. 17 alin. 5 din legea insolventei si ca comitetul creditorilor astfel constituit apare ca fiind ineficient, prin raportare la aceste dispozitii legale.
Recurentele arata ca cei 3 creditori sunt S.C. IM S.R.L, S.C. IO S.R.L. si S.C. GMC S.R.L., creditori care au o structura a actionariatului/asociatilor comuna cu debitorul S.C. C S.A., existand intre acestia pe de o parte si debitor pe de alta parte, inclusiv relatii comerciale care au dat nastere la o situatie in care fiecare apare atat debitor, cat si creditor pentru cealalta societate din grupul de firme, si ca o astfel de situatie descrisa prin existenta reciproca a unor creante detinute de acesti creditori si debitorul procedurii, conduce la existenta unui conflict de interese, respectiv intre interesul fiecaruia dintre cei 3 creditori si interesul concursual al creditorilor participanti la procedura.
Curtea constata ca Legea 85/2006 reglementeaza conflictul de interese si instituie obligatia abtinerii de la vot in doua situatii:
- la art. 17 alin.5 pentru votul exprimat in sedinta comitetului creditorilor, " daca un membru al comitetului creditorilor se afla, datorita interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, acesta se va abtine de la vot",
- la art. 100 alin.5 in sectiunea a V a legii in capitolul privind "planul" unde stipuleaza in mod expres ca "creditorii, care direct sau indirect, controleaza, sunt controlati sau se afla sub control comun cu debitorul, in sensul legislatiei pietei de capital, pot participa la sedinta, dar pot vota cu privire la plan doar in cazul in care acesta le acorda mai putin decat ar primi in cazul falimentului."
Cum abtinerea de la vot in cazul conflictului de interese reprezinta o limitare a drepturilor creditorilor, fiind o exceptie , deci este de stricta interpretare, neputand fi extinsa in alte situatii decat cele strict si limitativ prevazute de lege, in speta, la votul exprimat in desemnarea comitetului creditorilor.
Cum legea nu prevede nici o interdictie in desemnarea comitetului creditorilor, nici judecatorul sindic si nici instanta de recurs nu poate restrange dreptul unui creditor fara sa existe un temei legal in acest sens.
Dispozitiile art.16 alin.4 din Legea 84/2006, interpretate in mod corect de catre judecatorul sindic prevad ca ,,in cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acestia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu create garantate, bugetari si cei chirografari, dintre primii 20 de creditori in ordinea valorii, care se ofera voluntar; comitetul astfel desemnat va inlocui comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic’’.
Astfel, dispozitia legala impune doar conditia ca la alegerea comitetului creditorilor sa participe creditori din primii 20 in ordinea valorii care s-au oferit voluntar, insa dintre acestia pot fi alesi oricare. In acest sens este interpretarea sistematica si gramaticala art. 16 din lege, precum si art. 16 alin. 5 care reglementeaza situatia in care nu se obtine majoritatea necesara.
Prin urmare, in speta, creditorii alesi in comitet, in urma voturilor valabil exprimate in adunarea de la 11.02.2013, fac parte din primii 20 de creditori inscrisi in tabel in ordinea valorii si au intrunit majoritatea ceruta de lege.
Cum legea nu impune ca din comitetul creditorilor sa faca parte creditorii ce detin cele mai mari creante, o astfel de conditie nu poate fi impusa de anumiti creditori ci poate fi realizata doar prin votul majoritatii prevazut de art. 15, alin. 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.
Imprejurarea ca exista creditori cu creante mai mari decat cele ale creditorilor din comitet nu impieteaza asupra legalitatii alegerii comitetului creditorilor cat timp conditiile legale in desemnarea acestora au fost respectate.
In ceea ce priveste conflictul de interese invocat, al celor trei creditori care au o structura a actionariatului/asociatilor comuna cu debitorul S.C. C S.A, Curtea constata ca nici o dispozitie a Legii nr. 85/2006 nu interzice creditoarelor S.C. IM S.R.L, S.C. IO S.R.L. si S.C. GMC S.R.L., sa faca parte din comitetul creditorilor, compus din 5 creditori.
Judecatorul sindic in mod corect a retinut ca, contestatoarele nici nu au precizat in ce constau "interesele contrarii" ale membrilor comitetului creditorilor contestati si nici in ce ar consta aceste interese in detrimentul altor creditori. Imprejurarea ca cei trei creditori fac parte din acelasi grup de societati nu dovedeste conflictul de interese.
Faptul ca cei trei creditori si debitorul aflat sub incidenta Legii nr. 85/2006 au creante reciproce nu priveaza acesti creditori de a vota in prezenta procedura, in conditiile in care exista dispozitii speciale in legea insolventei cu privire la compensarea creantelor reciproce, compensare ce poate avea loc numai in conditiile prevazute de disp. art. 52 din Legea nr. 85/2006 si care poate fi supusa verificarii in cadrul unor contestatii.
Dispozitiile art. 17 alin. 5 din lege, care stipuleaza ca ,,daca un membru al comitetului creditorilor se afla, datorita interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, acesta se va abtine de la vot’’, se refera la hotararile ulterioare desemnarii comitetului creditorilor, hotarari ce se vor lua in comitetul creditorilor, hotarari ce pot fi atacate separat.
Aspectele invocate de recurente privind conflictul de interese al celor trei membri alesi in comitetul creditorilor nu constituie motive de nelegalitate a hotararii adunarii creditorilor din data de 11.02.2013, aceasta fiind tinuta cu respectarea disp. art. 14 si urm din legea insolventei, ce re
Cu privire la pretinsa ineficienta a comitetului creditorilor, judecatorul-sindic a retinut in mod corect ca articolul 17 aliniatul 5, din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, invocat de recurenta CB, nu impune inlaturarea sau imposibilitatea alegerii in comitetul creditorilor a unor creditori cu interes in conflict cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, ci impune doar ca acesta sa se abtina de la vot la deliberarea asupra acelui interes.
De asemenea, in mod corect a retinut judecatorul sindic ca nu se poate stabili la alegerea comitetului creditorilor ca unul sau mai multi membri ai acestuia sunt in conflict de interese la toate chestiunile supuse dezbaterii comitetului, fiecare deliberare urmand a fi contestata si analizata individual.
Sustinerea creditoarei recurente BCR SA ca nelegalitatea Hotararii adunarii creditorilor este determinata de nelegalitatea tabelului preliminar de creante si ca dupa solutionarea contestatiilor la tabelul preliminar de creante se va obtine o alta majoritate la luarea deciziilor, este un aspect ce nu face obiectul cauzei, solutionarea contestatiilor la tabelul preliminar de creante, fiind reglementata de alte dispozitii legale.
Modificarea valorii totale a creantelor potrivit tabelului definitiv de creante nu duce la anularea hotararii legal luate anterior ci are efecte doar pentru viitor potrivit aliniatului 2 al art. 15 din legea insolventei, astfel ca chiar si in situatia in care tabelul preliminar de creante va fi modificat, acest fapt nu aduce atingere hotararii luate de creditori in cadrul primei adunari a acestora.
In ceea ce priveste practica judiciara a C.A.Timisoara, invocata de catre recurenta CB SA Bucuresti, instanta constata ca prin Decizia nr. 1784/03.12.2013 a Curtii de Apel Timisoara - Sectia comerciala, pronuntata in dosarul nr. 8287/30/2012/a4 (debitor SC C SA), au fost admise recursurile formulate "impotriva Sentintei nr. 791/04.04.2013 a Tribunalului Timis, modificata in parte hotararea recurata in sensul ca au fost respinse contestatiile creditorilor BCR SA si E SA.
In acest dosar insa, obiectul a fost anularea in parte a hotararii Adunarii Creditorilor din 29.11.2012, in limita pct. 4 si 5 privitor la convocarea unei noi adunari a creditorilor pentru desemnarea comitetului creditorilor debitoarei si la confirmarea administratorului judiciar E SPRL Arad.
In acest litigiu nu s-a invocat conflictul de interese al creditorilor alesi in comitetul creditorilor, ci s-au invocat aspecte de nelegalitate a hotararii adunarii creditorilor, referitoare in primul rand la intrunirea conditiilor de reprezentare in cadrul comitetului creditorilor a creditorilor SC C&C MH C SRL si IM SRL, retinandu-se in justificarea calitatii de reprezentant al SC C&C MH C SRL ca dl. DM avea mandat general sa reprezinte SC C&C MH C SRL doar la adunarile creditorilor SC C SA .
Din acest motiv judecatorul sindic a considerat ca SC C&C MH C SRL nu a fost legal reprezentat in adunarea comitetului creditorilor din 29.11.2012, astfel ca in lipsa votului valabil al creditoarei SC C&C MH C SRL s-a constat lipsa cvorumului prevazut de art. 17 alin. 4 din legea 85/2006.
In ceea ce priveste dosarul nr. 8287/30/2012/a35 (debitor SC C SA), instantele au constatat ca Hotararea adunarii creditorilor din 22.04.2013 s-a adoptat cu votul unor creditori inscrisi nelegal in tabelul preliminar ale caror creante au fost inlaturate sau diminuate semnificativ prin hotarari judecatoresti cu efect retroactiv.
In aceste doua dosare motivele de anulare a hotararii adunarii creditorilor din 29.11.2012 si 22.04.2013 sunt altele decat cele din dosarul de fata, astfel ca in speta nu au fost incalcate disp. art. 16 alin. 4 din legea insolventei dupa cum gresit arata recurentele.
Prin Decizia nr. 296/R/08.05.2014 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, Sectia a doua civila, in dosarul nr. 7056/108/2012/a22* a fost respins recursul formulat impotriva sentintei civile nr. 120/10.03.2014 pronuntata de Tribunalul Arad, pentru urmatoarele argumente:
Prin sentinta civila nr. 120/10.03.2014 pronuntata de Tribunalul Arad in dosar nr. 7056/108/2012/a22*, s-au respins contestatiile formulate de creditorii BE-I a Romaniei, E SA Bucuresti, CB Timisoara si BCR SA Bucuresti, impotriva hotararilor adoptate in cadrul sedintei Adunarii generale a creditorilor debitorului din 11.02.2013 in contradictoriu cu debitoarea SC C SA.
S-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active in ceea ce priveste desemnarea creditorului ANAF ca membru in Comitetul Creditorilor debitoarei SC C SA Arad - societate in insolventa, reprezentata prin administrator judiciar E SPRL Filiala Timis.
S-a constatat desemnat comitetul creditorilor in urmatoarea componenta SC IM SRL, SC IO SRL, SC GMC SRL, CB SA si ANAF.
S-a constatat confirmat administratorului judiciar E SPRL - Filiala Timis si onorariul acestuia in cuantum de 5.000 euro/luna + TVA si onorariul variabil aplicabil dupa cum urmeaza: 5 % din recuperarea de creante si 5 % din sumele distribuite creditorilor din valorificarea bunurilor debitorului.
Pentru a hotari astfel, judecatorul sindic a retinut ca sentinta casata, a solutionat cereri de repunere in termen si cereri de desfiintare a hotararilor Adunarii Generale a Creditorilor debitoarei SC C SA din 11.02.2013, nefiind analizate partea de contestatii la tabelul preliminar al creantelor.
Acest aspect se datoreaza, pe de o parte, faptului ca cele doua tipuri de contestatii se supun unor proceduri distincte - in Camera de consiliu contestatiile impotriva hotararilor Adunarii Creditorilor, in sedinta publica cele privind contestatiile la tabelul preliminar al creantelor - pe de alta parte cele doua tipuri de contestatii sunt declarate in termene diferite prevazute chiar de legea insolventei.
Nu in ultimul rand, analiza contestatiei la tabelul preliminar al creantelor justifica un probatoriu mai amplu, pe cand analiza nelegalitatii hotararilor adunarii creditorilor vizeaza doar convocatorul si procesul verbal al acestei adunari.
Potrivit Deciziei Curtii de Apel Timisoara, judecatorul sindic a retinut ca a fost sesizat cu rejudecarea contestatiei privind hotararile Adunarii creditorilor debitoarei SC C SA din 11.02.2013, in baza prevederilor art. 14, cauza care se solutioneaza in Camera de Consiliu, cu citarea creditorilor, a comitetului creditorilor, a debitoarei si a practicianului in insolventa in functie la data adunarii.
Judecatorul sindic a constatat ca prima adunare a creditorilor dupa deschiderea procedurii insolventei debitoarei SC C SA a avut loc, conform celor dispuse prin hotararea de deschidere a procedurii, la data de 11.02.2013.
Convocatorul pentru aceasta Adunare a fost comunicat tuturor creditorilor inscrisi in tabelul de creante si publicat in BPI odata cu Notificarea privind deschiderea procedurii de insolventa, potrivit inscrisurilor de la filele 172 si urmatoarele a noului dosar.
Potrivit punctului 4 al ordinii de zi s-a ales un comitet al creditorilor din care sa faca parte SC IM SRL, SC IO SRL, SC GMC SRL, CB SA, si ANAF. Toti acesti creditori au acceptat sa faca parte din acest comitet.
La punctul 5 al adunarii creditorilor s-a confirmat administratorul judiciar desemnat de judecatorul sindic la deschiderea procedurii in persoana SCP E SPRL - FILIALA TIMIS si s-a stabilit onorariul acestuia ca fiind format din onorariu fix de 5000 euro pe luna plus TVA, si onorariu variabil de 5% din recuperarile de creanta si 5% din sumele distribuite din valorificarea bunurilor debitorului.
Creditorii contestatori au invocat in cuprinsul contestatiilor mai multe motive in vederea anularii adunarii creditorilor, judecatorul-sindic urmand sa cerceteze fiecare motiv in parte. De asemenea suprapunerea motivelor impune cercetarea acestora si in situatia in care unul dintre contestatori nu a votat contra si nu a facut sa se consemneze aceasta in procesul verbal al adunarii.
Caracterul complex al cererii creditorului BCR SA si existenta si a altor contestatii avand aceleasi obiecte, au impus, pentru solutionarea unitara a fiecarui capat de cerere, solutionarea separata a capetelor de cerere grupate functie de obiect. Astfel, in prezentul dosar s-a retinut contestatia vizand adunarea creditorilor.
Astfel, raportat la alegerea in comitetul creditorilor a creditorului ANAF, judecatorul sindic constata ca, la momentul alegerii creditorului ANAF in comitetul creditorilor acest creditor, prin adresa nr. 826495/08.02.2013 se oferise voluntar sa faca parte din acest comitet.
Judecatorul-sindic a retinut ca manifestarea de vointa a creditorului este anterioara desemnarii sale ca si membru al comitetului creditorilor, deci intentia sa exista chiar daca din diverse motive nu era cunoscuta de ceilalti creditori.
De altfel, prin participarea sa la sedinta comitetului creditorilor din 21.03.2013, si-a manifestat din nou in mod evident intentia de a face parte din comitetul creditorilor, ceea ce ar fi echivalat, in cazul in care nu isi exprima intentia anterior sedintei adunarii creditorilor, cu o ratificare a mandatului acordat anterior de ceilalti creditori.
In consecinta judecatorul-sindic a constatat ca alegerea acestui creditor in comitetul creditorilor este legala, in plus, nici unul dintre contestatarii din prezenta cauza nu a dat vot negativ privind calitatea de membru in comitetul creditorilor a acestui creditor, astfel nefiind indeplinite conditiile prevazute de art. 14, alin. 7 din Legea nr. 85/2006).
In legatura cu exceptia lipsei calitatii procesuale active, judecatorul sindic a constatat ca, potrivit art. 14, alin. 7 din Legea nr. 85/2006, lipsa calitatii cerute pentru introducerea contestatiei impotriva hotararii adunarii creditorilor nu echivaleaza cu o exceptie, ci este o conditie de admisibilitate a unei astfel de contestatii, motiv pentru care o va respinge.
In legatura cu pretinsul conflict de interese in care se afla creditorii SC IM SRL, SC ML SRL, SC IO SRL, SC GMC SRL, SC MCT -I SRL cu interesele celorlalti creditori, cu ocazia exprimarii votului in sedinta adunarii creditorilor, judecatorul sindic a retinut ca, potrivit art. 15 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei: "(1) Cu exceptia cazurilor in care legea cere o majoritate speciala, sedintele adunarii creditorilor vor avea loc in prezenta titularilor de creante insumand cel putin 30% din valoarea totala a creantelor asupra averii debitorului, iar deciziile adunarii creditorilor se adopta cu votul favorabil al titularilor majoritatii, prin valoare, a creantelor prezente.
(2) Calculul valorii totale a creantelor prevazute la alin. (1) impotriva averii debitorului se va determina prin raportare la urmatoarele criterii:
a) ulterior afisarii tabelului preliminar si pana la afisarea tabelului definitiv, valoarea creantelor verificate si acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar;
b) ulterior afisarii tabelului definitiv si pana la confirmarea unui plan de reorganizare, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv;
c) ulterior confirmarii planului de reorganizare si pana la afisarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din planul de reorganizare confirmat;
d) ulterior afisarii tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia.
(3) Planul de reorganizare va fi supus votului adunarii creditorilor, in conditiile prevazute la art. 101."
Articolele 100 si 101 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei cuprind prevederi derogatorii de la art. 15 aliniatul 1 si 2, in ce priveste votul asupra planului de reorganizare. Cum exceptia este de stricta interpretare, rezulta ca votul in adunarile creditorilor care nu privesc aprobarea sau modificarea planului se face conform art. 15 aliniatul 1 si 2 si nu potrivit conditiilor impuse de art. 100 si 101.
Prin urmare, neexistand nici un fel de interdictie, votul exprimat este valabil. Mai mult, pana la solutionarea contestatiilor la tabelul preliminar al creantelor, ponderea la masa credala care rezulta din acest tabel face dovada deplina, fapt care rezulta si din cuprinsul art. 72, alin. 3, teza finala, pe langa prevederile mai sus citate.
Judecatorul-sindic a mai retinut ca procedura insolventei este o procedura concursuala in ceea ce ii priveste pe creditori, fiecare creditor urmarind sa isi valorifice propria creanta, legea insasi stabilind anumite diferente de tratament intre creditori sau grupe de creditori. Deci faptul ca anumiti creditori au interese contrare altor creditori si interese comune intre ei, precum si anumite interese contrare sau comune debitorului, nu constituie un motiv de anulare a hotararii adunarii creditorilor decat eventual in cazul votarii planului de reorganizare.
Judecatorul-sindic a constatat ca pretinsa incompatibilitate a administratorilor judiciari si a creditorilor/debitorilor din procedurile de insolventa ale SC IM SRL, SC ML SRL, SC IO SRL, SC GMC SRL, SC MCT -I SRL nu priveste prezenta procedura. De asemenea practicianul in insolventa este organ care aplica procedura si nu este subordonat direct unor creditori, comitetului creditorilor sau adunarii creditorilor, aceste organe putand exercita doar un control asupra actiunilor sale manageriale, asupra carora decide in final adunarea creditorilor, adunare care reprezinta vointa majoritatii creditorilor.
De altfel, contestatarii nu au precizat in ce constau "interesele contrarii" ale membrilor comitetului creditorilor contestati si nici in ce ar consta aceste interese in detrimentul altor creditori.
Judecatorul-sindic a mai retinut ca faptul ca debitorul SC C SA este la randul sau inscris in tabelul creantelor din procedurile de insolventa ale unor creditori ai sai nu priveaza acesti creditori de a vota in prezenta procedura. Art. 50 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei reglementeaza situatia creantelor reciproce prevazand compensarea acestora in anumite conditii. Compensarea/necompensarea creantelor reciproce dintre SC C SA si creditorii amintiti pot face obiectul verificarilor in cadrul unor contestatii, fara a afecta insa dezbaterile primei adunari a creditorilor, desfasurata in conditiile de cvorum si majoritate prevazute de art. 15, alin.2 lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.
Notiunea de grup de societati, invocata repetat in cuprinsul contestatiilor, nu are corespondent juridic, in cauza nefacandu-se dovada existentei unui grup de interes economic in acceptiunea legii.
In ceea ce priveste lipsa recomandarii comitetului creditorilor cu privire la numirea si remuneratia practicianului in insolventa, judecatorul sindic constata ca, potrivit art. 19, alin 2, teza finala din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei:
“(2)(...)Creditorii pot decide sa confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de catre judecatorul sindic" .
Potrivit practicii judiciare, la prima sedinta a adunarii creditorilor, se discuta exact chestiunile care exista pe ordinea de zi a sedintei din data de 11.02.2013, respectiv, se alege un comitet al creditorilor, tot creditorii fiind cei indreptatiti sa stabileasca numarul membrilor acestuia, se confirma practicianul in insolventa si onorariul acestuia pe baza ofertelor facute sau nu, urmand ca adunarea sa stabileasca in sarcina comitetului creditorilor sa negocieze cu orice practician atat conditiile desemnarii, cat si onorariul acestuia.
Potrivit disp. 16, alin. 1, 2 si 4, din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, judecatorul sindic poate sa desemneze un comitet al creditorilor doar dupa intocmirea tabelului preliminar de creante, anterior acestui moment fiindu-i necunoscuta componenta acestui tabel si:"(4) In cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acestia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creante garantate, bugetari si cei chirografari, dintre primii 20 de creditori in ordinea valorii, care se ofera voluntar; comitetul astfel desemnat va inlocui comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic.".
Prin urmare, este neintemeiata sustinerea contestatarilor ca judecatorul sindic nu a desemnat un astfel de comitet prin hotararea de deschidere a procedurii, cata vreme legea nici nu ii permite sa faca o astfel de desemnare anterior intocmirii tabelului preliminar de creante.
Pe de alta parte, judecatorul sindic a constatat ca intreg articolul 19 se refera la posibilitatea creditorilor de a desemna un administrator judiciar/lichidator dintre practicienii in insolventa care au depus la dosar oferta de servicii insotita de documentatia precizata, acest articol neimpiedicand in nici un caz confirmarea practicianului desemnat provizoriu de judecatorul sindic.
Potrivit art. 19, alin. 2 din Legea nr. 85/2006 "La recomandarea comitetului creditorilor, in cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor sau ulterior, creditorii care detin cel putin 50% din valoarea totala a creantelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i si remuneratia_"
In acord cu aceste prevederi, adunarea generala a creditorilor, la prima sa sedinta, a ales comitetul creditorilor.
Odata ales comitetul creditorilor, creditorii aveau doua optiuni: fie sa desemneze, in cadrul aceleiasi sedinte, administratorul judiciar si sa stabileasca remuneratia acestuia fara recomandarea, de altfel consultativa, a comitetului creditorilor, fie sa stabileasca o noua sedinta a adunarii creditorilor pana la care sa primeasca recomandarea comitetului creditorilor si sa desemneze administratorul judiciar si remuneratia sa.
Lucrand ca si for decizional suprem in aceasta problema adunarea creditorilor a optat pentru prima varianta, desemnand administratorul judiciar si stabilindu-i remuneratia la prima sa adunare, fapt prevazut de art. 19, alin. 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei ca fiind posibil, dat fiind caracterul consultativ al recomandarii. A lipsi adunarea creditorilor de aceasta optiune echivaleaza cu a face ineficienta prevederea conform careia practicianul in insolventa poate fi desemnat in cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, ori legea trebuie interpretata in sensul in care produce efecte.
Mai mult, interpretand strict obligativitatea recomandarii comitetului creditorilor, ar insemna ca in cazurile in care nu se impune existenta unui astfel de comitet sa nu se poata desemna practicianul in insolventa.
De asemenea adunarea creditorilor, for care poate suplini inexistenta comitetului si poate infirma deciziile comitetului creditorilor, poate cu atat mai mult sa ia o decizie fara o recomandare consultativa a acestui comitet.
In consecinta judecatorul-sindic a apreciaza ca nefondat motivul invocat de creditorii contestatori.
Mai mult, judecatorul sindic a constatat ca, atat in privinta alegerii comitetului creditorilor, cat si cu privire la confirmarea administratorului judiciar, contestatoarea BCR SA a votat favorabil, s-a oferit sa faca parte din Comitetul creditorilor si a fost de acord cu un numar de 5 membri pentru comitet, dar voturile majoritatii au consemnat o alta componenta a acestui comitet din care BCR SA nu face parte, ulterior acesta votand confirmarea comitetului creditorilor in forma rezultata ca urmare a centralizarii voturilor, ceea ce face sa nu fie indeplinite conditiile art. 14, alin. 7 din Legea nr. 85/2006.
Creditorul CB SA nu a cerut sa-i fie consemnat votul negativ in procesul verbal, vot care, de altfel, nu rezulta din acest proces-verbal al adunarii.
Singurul creditor care a votat impotriva si i s-a consemnat votul negativ ca atare in procesul-verbal al sedintei a fost E SA.
Cu privire la desemnarea administratorului judiciar confirmat si a onorariului sau, s-a constatat ca votul a fost luat cu o majoritate a celor prezenti de 85,9854% din totalul creditorilor participanti la adunare, CB fiind de acord cu confirmarea administratorului judiciar provizoriu, dar propunand un alt cuantum al onorariului, E votand impotriva, in timp ce BCR SA a solicitat amanarea votarii pana la formularea unei recomandari de catre comitetul creditorilor, ceea ce inseamna ca era constient ca poate cere o astfel de recomandare, recomandare care nu este imperativa.
Si din acest punct de vedere nu se poate sustine ca hotararea adunarii creditorilor este nelegala, mai mult, hotararea CB de confirmare a administratorului judiciar neindeplinind nici conditiile art. 14, alin. 7 din legea insolventei. Votul BCR, nefiind impotriva, de asemenea nu se circumscrie conditiilor de admisibilitate a cererii potrivit dispozitiilor legale ale art. 14 alin. 7 din aceeasi lege.
Cu privire la pretinsa ineficienta a comitetului creditorilor, judecatorul-sindic a retinut ca articolul 17 aliniatul 5, din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, invocat de creditorul-contestator CB, nu impune inlaturarea sau imposibilitatea alegerii in comitetul creditorilor a unor creditori cu interes in conflict cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, ci impune doar ca acesta sa se abtina de la vot la deliberarea asupra acelui interes. De asemenea nu se poate stabili la alegerea comitetului creditorilor ca unul sau mai multi membri ai acestuia sunt in conflict de interese la toate chestiunile supuse dezbaterii comitetului, fiecare deliberare urmand a fi analizata individual. De altfel un conflict de interese general nu este probat de creditorul-contestator ramanand doar la stadiu de afirmatie. Mai mult, daca nu decide comitetul creditorilor poate decide adunarea creditorilor.
Raportat la respectarea conditiei ca membrii comitetului creditorilor sa fie dintre primii creditori in ordinea valorii creantelor, judecatorul sindic retine ca, potrivit art. 16, alin. 1 si 4 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei:
“(1) Judecatorul-sindic poate desemna, in raport cu numarul creditorilor, un comitet format din 3 - 5 creditori dintre cei cu creante garantate, bugetare si chirografare cele mai mari, prin valoare. Daca din cauza numarului mic de creditori judecatorul-sindic nu considera necesara constituirea unui comitet al creditorilor, atributiile comitetului prevazute la art. 17 alin. (1) lit. b) si f) vor fi exercitate de adunarea creditorilor.[...]
(4) In cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acestia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creante garantate, bugetari si cei chirografari, dintre primii 20 de creditori in ordinea valorii, care se ofera voluntar; comitetul astfel desemnat va inlocui comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic."
Deci legea are in vedere la constituirea comitetului creditorilor numarul creditorilor, ponderea creantelor si grupele de creante.
Tabelul preliminar de creante are 75 pozitii cuprinzand tot atatea creante care fac parte din patru grupe; grupa creantelor garantate, grupa creantelor salariale, grupa creantelor bugetare si grupa creantelor chirografare.
Adunarea creditorilor a optat pentru un comitet al creditorilor format din 5 creditori si anume SC IM SRL, SC IO SRL, SC GMC SRL, CB SA si ANAF.
Grupa creantelor garantate cuprinde creantele a trei creditori si este reprezentata in comitetul creditorilor de creditorul CB SA.
Grupa creditorilor bugetari este formata din trei creditori si este reprezentata in comitetul creditorilor de creditorul ANAF.
Grupa creditorilor chirografari cuprinde 69 creante si este reprezentata in comitetul creditorilor de trei creditori, respectiv SC IM SRL, SC IO SRL, SC GMC SRL.
Creantele tuturor membrilor comitetului creditorilor se situeaza in primele 20, chiar 10 creante in ordinea valorii.
Cum legea nu impune ca din comitetul creditorilor sa faca parte creditorii ce detin cele mai mari creante, o astfel de conditie nu poate fi impusa de anumiti creditori ci poate fi realizata doar prin votul majoritatii prevazut de art. 15, alin. 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei. Deci faptul ca exista creditori cu creante mai mari decat cele ale creditorilor din comitet nu impieteaza asupra legalitatii alegerii comitetului creditorilor cat timp conditiile legale au fost respectate.
Judecatorul sindic nu a reluat consideratiile cu privire la conditiile de admisibilitate a contestatiilor cu privire la acest aspect, fiind redat mai sus felul in care a votat fiecare dintre creditorii contestatori.
Revenind la problema schimbarii majoritatii in cadrul adunarii creditorilor ca urmare a contestatiilor la tabelul preliminar de creante, judecatorul sindic a retinut ca creditorul-contestator BCR SA sustine ca nelegalitatea Hotararii adunarii creditorilor este determinata de nelegalitatea tabelului preliminar de creante si ca dupa solutionarea contestatiilor la tabelul preliminar de creante se va obtine o alta majoritate la luarea deciziilor.
Judecatorul-sindic a constatat ca art. 15 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, articol reprodus anterior, stabileste cvorumul, majoritatea si calculul valorii totale a creantelor la care se raporteaza acestea pentru ca adunarea creditorilor sa fie legal constituita iar hotararea legal luata. Aceasta valoare totala a creantelor este determinata diferit in functie de stadiul in care se afla procedura. Astfel intre momentul afisarii tabelul preliminar de creante si al afisarii tabelul definitiv de creante, calculul valorii totale a creantelor se face pe baza tabelului preliminar de creante. Modificarea valorii totale a creantelor potrivit tabelului definitiv de creante nu duce la anularea hotararii legal luate anterior ci are efecte doar pentru viitor potrivit aliniatului 2, al acestui articol.
Deci chiar si in situatia in care tabelul preliminar de creante va fi modificat, acest fapt nu aduce atingere hotararii luate de creditori in cadrul primei adunari a acestora.
Dimpotriva, legea, prin art. 72, alin. 3, teza finala, recunoaste dreptul de vot al creditorilor inscrisi in tabelul preliminar dupa afisarea acestui tabel.
De asemenea, se vor mentine consideratiile cu privire la indeplinirea conditiilor impuse de art. 14, alin. 7 din Legea nr. 85/2006 mai sus analizate.
Raportat la pretinsa lipsa a consimtamantului si a caracterului licit al cauzei, judecatorul sindic a constatat ca, in esenta creditorul-contestator invoca din nou faptul ca valoarea creantelor ar putea fi modificata si prin urmare unii creditori eliminati din tabelul creantelor ceea ce ar arata ca votul dat la prima adunare a creditorilor a fost viciat, fapt ce ar duce la anularea hotararii in conditiile dreptului comun, ca act juridic unilateral adoptat ca urmare a lipsei consimtamantului.
Contrar afirmatiilor creditorului-contestator, lucrarile adunarii creditorilor si hotararile acestora au un regim special, reglementat de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, derogatoriu de la dreptul comun, fapt mentionat si anterior, modificarea tabelului creantelor neducand la nulitatea hotararii anterioare.
Cu privire la pretinsa lipsa a cauzei hotararii adunarii creditorilor, judecatorul sindic a constatat ca motivul este nefondat deoarece, asa cum s-a aratat deja, eventuala modificare a valorii creantelor creditorilor ce au votat nu produce efecte decat pentru viitor.
Raportat la pretinsa incalcare "grava a dispozitiilor Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, situatie descrisa de art. 11 NCC" judecatorul sindic a retinut ca creditorul-contestator nu arata care ar fi acea incalcare grava a legii, retinand ca la adoptarea hotararii atacate nu erau aplicabile dispozitiile din NCC, ci cele ale vechiului cod.
Fata de cele retinute judecatorul-sindic a constata netemeinicia motivului invocat.
Gasind neintemeiate toate motivele invocate de creditorii contestatori judecatorul-sindic a respins contestatiile formulate impotriva hotararilor adoptate in cadrul sedintei Adunarii generale a creditorilor debitorului din 11.02.2013,
Impotriva acestei hotarari au declarat recurs creditoarele BCR SA Bucuresti si CB SA Bucuresti.
Prin recursul sau, creditoarea BCR SA Bucuresti a solicitat admiterea acestuia astfel cum a fost formulat si modificarea sentintei de fond in sensul admiterii contestatiei formulata la hotararea adunarii creditorilor din data de 11.02.2013.
In motivare, recurenta arata ca actiunea in anularea hotararii creditorilor SC C SA din 11.02.2013 are ca temei de drept art. 11 alin.1 lit.m coroborat cu art. 14 alin.7 si 8 si art.15 alin.2 din Legea nr. 85/2006.
Prin hotararea recurata, instanta de fond a aplicat gresit art. 15 alineat 2 din Legea insolventei. Astfel, instanta de fond desi recunoaste caracterul esential al tabelului preliminar (tabelul preliminar guverneaza formarea valabila a consimtamantului adunarii creditorilor) considera in mod gresit ca anularea/desfiintarea pentru orice motiv al tabelului preliminar nu ar avea nici un efect juridic asupra hotararii adunarilor creditorilor care ar fi fost luata in temeiul tabelului modificat in aplicarea principiului accesorium sequitur principalae.
Creditorii care au participat la sedinta adunarii creditorilor din 11.02.2013 (personal, prin reprezentant cu mandat si vot prin corespondenta), au inregistrat o prezenta de 64,92 % din totalul creantelor inscrise in tabelul preliminar (fata de o prezenta de70,0134 % calculata de administratorul judiciar ce a asigurat prezidarea si secretariatul sedintei).
Analizand ponderea creantelor - care si-au manifestat dreptul de vot si care au fost contestate de BCR SA - in tabelul preliminar, care - in baza prevederilor art. 15 alin.1 si 2 din Legea insolventei - au stat la baza determinarii hotararii adunarii creditorilor din 11.02.2013 rezulta un procent de 45,75 % din totalul creantelor inscrise in tabelul preliminar si fata de creditorii prezenti si care au votat prin corespondenta, un procent de 70,46636 %) din calculul administratorului judiciar rezulta un procent de 65,34463 %).
Nelegalitatea Hotararii Adunarii Creditorilor din 11.02.2013 este determinata de nelegalitatea tabelului preliminar, tabel care acorda in mod gresit, nelegal, calitate de creditor unor subiecte de drept civil care fie nu aveau deloc aceasta legitimare, fie sunt titulari ai unor creante cu un cuantum mult inferior celor cuprins in tabel, fiind incalcate astfel dispozitiile art. 15 si art. 67 din Legea 85/2006.
In speta, sunt aplicabile insa si dispozitiile legale privind nulitatea absoluta a actului juridic. Sanctiunea nulitatii absolute a hotararii adunarii creditorilor, raportat la inscrierea fara temei in tabelul preliminar, a creantelor creditorilor sus mentionati, rezulta din insasi esenta dreptului civil, respectiv:
1. Incalcarea grava a dispozitiilor Legii nr. 85/2006, situatie descrisa prin art. 11 N.C.C.: "nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri". Art. 11 C.civ., prin intermediul art. 149 din Legea 85/2006, determina nulitatea absoluta a deliberarilor si hotararilor Adunarii creditorilor din 11.02.2013.
2. Lipsa consimtamantului - Hotararea Adunarii creditorilor din 11.02.2013 reprezinta potrivit art. 1324 C.civ. un act juridic unilateral, ale carui conditii speciale de validitate sunt reglementate prin art. 15 alin. 1 si 2 din Legea 85/2006. Fiind un act juridic unilateral, Hotararea din 11.02.2013 este supusa, in ce priveste regimul sau juridic, dispozitiilor legale privitoare la contracte, care se aplica in mod corespunzator (conform art. 1325 C.civ.). Una dintre conditiile esentiale, deci constitutive, ale existentei in mod valabil a actului juridic este reprezentata de existenta consimtamantului (potrivit art. 1179 C.civ.). Interpretand acest text de lege in coordonare cu art. 15 alin.1 si 2 din Legea 85/2006, rezulta in mod indubitabil ca in speta nu a existat consimtamantul valabil al Adunarii creditorilor intrucat tabelul preliminat este nelegal intocmit si nu reflecta creantele legitime, aspect constatat si de instanta care a dispus admiterea contestatiilor formulate si inlaturarea creantelor din tabel; majoritatea necesara adoptarii actului juridic (hotararea) nu exista de vreme ce nu exista in fapt si in drept insasi calitatea de creditor indreptatit al subiectelor de drept civil care si-au exprimat votul in cadrul Adunarii creditorilor.
3. Lipsa caracterului licit al cauzei actului judiciar. Pe de alta parte, este evident ca rezultatul votului asupra punctelor inscrise pe ordinea de zi a sedintei este rezultatul modului in care creditorii contestati si ale caror creante se impune a fi eliminate (total sau partial) din tabelul de creante, au in?eles sa actioneze. Din aceasta perspectiva, desfiintarea Hotararii Adunarii Creditorilor din 11.02.2013 se impune in temeiul art.1179 alineat 1 pct.4 Cod civil. Noul Cod civil statueaza prin dispozitiile art. 1235 faptul ca prin cauza se intelege "motivul care determina pe fiecare parte sa incheie contractul" (in speta actul juridic contestat). Pentru a fi valabila, cauza actului juridic trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii (desprinse din dispozitiile art. 1236, 1237 N.C.civ.): -sa fie morala; sa existe si sa fie licita. Caracterul licit al cauzei presupune ca aceasta sa fie conforma legi si ordinii publice (art. 1236 alin. 2 din Noul Cod civil). Ori, in speta au fost incalcate in mod flagrant dispozitiile art.15, art.3 pct.8. art.67 din Legea nr.86/2006, precum si dispozitiile art.1179,1236 si 1237 C.Civ.
Mai mult, cauza este considerata ilicita si atunci cand contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative. Ori, in contextul in care aceste societati au o structura a actionariatului/asociatilor comuna cu debitorul procedurii, este evident ca s-a urmarit deturnarea sensului acestei proceduri in interesul acestor creditori, in detrimentul celorlalti creditori prezenti in procedura, in acest sens fiind inregistrate cererile de creanta mai sus analizate, inregistrare care denota o strategie coordonata de a facilita realizarea exclusiv a intereselor debitorului procedurii - SC C SA.
In drept, creditoarea BCR SA invoca disp. art. 299 si urm Cod pr. civ.,
Creditoarea CB SA Bucuresti, a solicitat prin recursul declarat, in principal admiterea acestuia si modificarea hotararii atacate in sensul admiterii contestatiei si, pe cale de consecinta, in sensul desfiintarii in parte a hotararii Adunarii Creditorilor din 11.02.2013, respectiv cu privire la componenta Comitetului Creditorilor; obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecata, respectiv taxa judiciara de timbru si timbru judiciar de 60,15 lei si alte cheltuieli ce vor fi avansate.
In motivare, arata ca daca se raporteaza hotararea luata in cadrul Adunarii Creditorilor si componenta comitetului creditorilor la prevederile art. 17 alin. 5 din Legea nr. 85/2006, comitetul creditorilor astfel constituit apare ca fiind ineficient.
De asemenea, potrivit art. 16 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 : "(4) in cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acestia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creante garantate, bugetari si cei chirografari, dintre primii 20 de creditori in ordinea valorii, care se ofera voluntar; comitetul astfel desemnat va inlocui comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic."
In raport de textul de lege mai sus citat, de creditorii care s-au oferit voluntar sa faca parte din comitetul creditorilor, precum si de hotararea luata, aprecierea recurentei este ca nu au fost respectate prevederile legale.
Astfel, se observa ca s-au oferit sa faca parte din comitetul creditorilor, creditori cu creante mult mai mari decat cel putin doi dintre membri creditorilor - S.C. IO S.R.L. (0,205% din total creante) si S.C. GMC S.R.L. (0,145% din total creante), respectiv : BE-I a Romaniei, E SA. - 9,806 % din total creante. BCR SA. - 2,472 % din total creante.
In acelasi sens invedereaza si practica recenta a instantelor: - Decizia nr. 1784/03.12.2013 a Curtii de Apel Timisoara - Sectia comerciala, pronuntata in dosarul nr. 8287/30/2012/a35 (debitor SC CONFORT SA), si Decizia nr.1782/03.12.2013 a Curtii de Apel Timisoara - Sectia comerciala, pronuntata in dosarul nr. 8287/30/2012/a4
Analizand in functie de motivele invocate si in temeiul dispozitiilor art. 304 ind. 1 C. pr. civ. recursurile formulate de catre cele doua creditoare, Curtea retine ca acestea sunt nefondate, motiv pentru care le va respinge, pentru urmatoarele considerente:
Prin recursurile formulate de cele doua creditoare, sentinta este criticata sub aspectul mentinerii hotararii adunarii creditorilor din data de 11.02.2013, solicitand modificarea acesteia in sensul desfiintarii in parte a hotararii Adunarii Creditorilor din 11.02.2013, respectiv cu privire la componenta Comitetului Creditorilor debitoarei.
Analizand recursul creditoarei BCR SA, prin care se solicita modificarea hotararii recurate, Curtea constata ca in drept, aceasta invoca disp. art. 299 si urm Cod pr. civ., fara a indica care anume punct de la art. 304 C. pr. civ., a fost incalcat in speta prin hotararea pronuntata si impune modificarea acesteia.
Curtea insa va analiza recursul creditoarei prin prisma disp. art. 304 ind. 1 C. pr. civila.
In motivarea ambelor recursuri, se invoca faptul ca 3 dintre membri comitetului creditorilor constituit in cadrul Adunarii Creditorilor din data de 11.02.2013 se afla in situatia descrisa de art. 17 alin. 5 din legea insolventei si ca comitetul creditorilor astfel constituit apare ca fiind ineficient, prin raportare la aceste dispozitii legale.
Recurentele arata ca cei 3 creditori sunt S.C. IM S.R.L, S.C. IO S.R.L. si S.C. GMC S.R.L., creditori care au o structura a actionariatului/asociatilor comuna cu debitorul S.C. C S.A., existand intre acestia pe de o parte si debitor pe de alta parte, inclusiv relatii comerciale care au dat nastere la o situatie in care fiecare apare atat debitor, cat si creditor pentru cealalta societate din grupul de firme, si ca o astfel de situatie descrisa prin existenta reciproca a unor creante detinute de acesti creditori si debitorul procedurii, conduce la existenta unui conflict de interese, respectiv intre interesul fiecaruia dintre cei 3 creditori si interesul concursual al creditorilor participanti la procedura.
Curtea constata ca Legea 85/2006 reglementeaza conflictul de interese si instituie obligatia abtinerii de la vot in doua situatii:
- la art. 17 alin.5 pentru votul exprimat in sedinta comitetului creditorilor, " daca un membru al comitetului creditorilor se afla, datorita interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, acesta se va abtine de la vot",
- la art. 100 alin.5 in sectiunea a V a legii in capitolul privind "planul" unde stipuleaza in mod expres ca "creditorii, care direct sau indirect, controleaza, sunt controlati sau se afla sub control comun cu debitorul, in sensul legislatiei pietei de capital, pot participa la sedinta, dar pot vota cu privire la plan doar in cazul in care acesta le acorda mai putin decat ar primi in cazul falimentului."
Cum abtinerea de la vot in cazul conflictului de interese reprezinta o limitare a drepturilor creditorilor, fiind o exceptie , deci este de stricta interpretare, neputand fi extinsa in alte situatii decat cele strict si limitativ prevazute de lege, in speta, la votul exprimat in desemnarea comitetului creditorilor.
Cum legea nu prevede nici o interdictie in desemnarea comitetului creditorilor, nici judecatorul sindic si nici instanta de recurs nu poate restrange dreptul unui creditor fara sa existe un temei legal in acest sens.
Dispozitiile art.16 alin.4 din Legea 84/2006, interpretate in mod corect de catre judecatorul sindic prevad ca ,,in cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acestia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu create garantate, bugetari si cei chirografari, dintre primii 20 de creditori in ordinea valorii, care se ofera voluntar; comitetul astfel desemnat va inlocui comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic’’.
Astfel, dispozitia legala impune doar conditia ca la alegerea comitetului creditorilor sa participe creditori din primii 20 in ordinea valorii care s-au oferit voluntar, insa dintre acestia pot fi alesi oricare. In acest sens este interpretarea sistematica si gramaticala art. 16 din lege, precum si art. 16 alin. 5 care reglementeaza situatia in care nu se obtine majoritatea necesara.
Prin urmare, in speta, creditorii alesi in comitet, in urma voturilor valabil exprimate in adunarea de la 11.02.2013, fac parte din primii 20 de creditori inscrisi in tabel in ordinea valorii si au intrunit majoritatea ceruta de lege.
Cum legea nu impune ca din comitetul creditorilor sa faca parte creditorii ce detin cele mai mari creante, o astfel de conditie nu poate fi impusa de anumiti creditori ci poate fi realizata doar prin votul majoritatii prevazut de art. 15, alin. 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.
Imprejurarea ca exista creditori cu creante mai mari decat cele ale creditorilor din comitet nu impieteaza asupra legalitatii alegerii comitetului creditorilor cat timp conditiile legale in desemnarea acestora au fost respectate.
In ceea ce priveste conflictul de interese invocat, al celor trei creditori care au o structura a actionariatului/asociatilor comuna cu debitorul S.C. C S.A, Curtea constata ca nici o dispozitie a Legii nr. 85/2006 nu interzice creditoarelor S.C. IM S.R.L, S.C. IO S.R.L. si S.C. GMC S.R.L., sa faca parte din comitetul creditorilor, compus din 5 creditori.
Judecatorul sindic in mod corect a retinut ca, contestatoarele nici nu au precizat in ce constau "interesele contrarii" ale membrilor comitetului creditorilor contestati si nici in ce ar consta aceste interese in detrimentul altor creditori. Imprejurarea ca cei trei creditori fac parte din acelasi grup de societati nu dovedeste conflictul de interese.
Faptul ca cei trei creditori si debitorul aflat sub incidenta Legii nr. 85/2006 au creante reciproce nu priveaza acesti creditori de a vota in prezenta procedura, in conditiile in care exista dispozitii speciale in legea insolventei cu privire la compensarea creantelor reciproce, compensare ce poate avea loc numai in conditiile prevazute de disp. art. 52 din Legea nr. 85/2006 si care poate fi supusa verificarii in cadrul unor contestatii.
Dispozitiile art. 17 alin. 5 din lege, care stipuleaza ca ,,daca un membru al comitetului creditorilor se afla, datorita interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, acesta se va abtine de la vot’’, se refera la hotararile ulterioare desemnarii comitetului creditorilor, hotarari ce se vor lua in comitetul creditorilor, hotarari ce pot fi atacate separat.
Aspectele invocate de recurente privind conflictul de interese al celor trei membri alesi in comitetul creditorilor nu constituie motive de nelegalitate a hotararii adunarii creditorilor din data de 11.02.2013, aceasta fiind tinuta cu respectarea disp. art. 14 si urm din legea insolventei, ce re
Cu privire la pretinsa ineficienta a comitetului creditorilor, judecatorul-sindic a retinut in mod corect ca articolul 17 aliniatul 5, din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, invocat de recurenta CB, nu impune inlaturarea sau imposibilitatea alegerii in comitetul creditorilor a unor creditori cu interes in conflict cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, ci impune doar ca acesta sa se abtina de la vot la deliberarea asupra acelui interes.
De asemenea, in mod corect a retinut judecatorul sindic ca nu se poate stabili la alegerea comitetului creditorilor ca unul sau mai multi membri ai acestuia sunt in conflict de interese la toate chestiunile supuse dezbaterii comitetului, fiecare deliberare urmand a fi contestata si analizata individual.
Sustinerea creditoarei recurente BCR SA ca nelegalitatea Hotararii adunarii creditorilor este determinata de nelegalitatea tabelului preliminar de creante si ca dupa solutionarea contestatiilor la tabelul preliminar de creante se va obtine o alta majoritate la luarea deciziilor, este un aspect ce nu face obiectul cauzei, solutionarea contestatiilor la tabelul preliminar de creante, fiind reglementata de alte dispozitii legale.
Modificarea valorii totale a creantelor potrivit tabelului definitiv de creante nu duce la anularea hotararii legal luate anterior ci are efecte doar pentru viitor potrivit aliniatului 2 al art. 15 din legea insolventei, astfel ca chiar si in situatia in care tabelul preliminar de creante va fi modificat, acest fapt nu aduce atingere hotararii luate de creditori in cadrul primei adunari a acestora.
In ceea ce priveste practica judiciara a C.A.Timisoara, invocata de catre recurenta CB SA Bucuresti, instanta constata ca prin Decizia nr. 1784/03.12.2013 a Curtii de Apel Timisoara - Sectia comerciala, pronuntata in dosarul nr. 8287/30/2012/a4 (debitor SC C SA), au fost admise recursurile formulate "impotriva Sentintei nr. 791/04.04.2013 a Tribunalului Timis, modificata in parte hotararea recurata in sensul ca au fost respinse contestatiile creditorilor BCR SA si E SA.
In acest dosar insa, obiectul a fost anularea in parte a hotararii Adunarii Creditorilor din 29.11.2012, in limita pct. 4 si 5 privitor la convocarea unei noi adunari a creditorilor pentru desemnarea comitetului creditorilor debitoarei si la confirmarea administratorului judiciar E SPRL Arad.
In acest litigiu nu s-a invocat conflictul de interese al creditorilor alesi in comitetul creditorilor, ci s-au invocat aspecte de nelegalitate a hotararii adunarii creditorilor, referitoare in primul rand la intrunirea conditiilor de reprezentare in cadrul comitetului creditorilor a creditorilor SC C&C MH C SRL si IM SRL, retinandu-se in justificarea calitatii de reprezentant al SC C&C MH C SRL ca dl. DM avea mandat general sa reprezinte SC C&C MH C SRL doar la adunarile creditorilor SC C SA .
Din acest motiv judecatorul sindic a considerat ca SC C&C MH C SRL nu a fost legal reprezentat in adunarea comitetului creditorilor din 29.11.2012, astfel ca in lipsa votului valabil al creditoarei SC C&C MH C SRL s-a constat lipsa cvorumului prevazut de art. 17 alin. 4 din legea 85/2006.
In ceea ce priveste dosarul nr. 8287/30/2012/a35 (debitor SC C SA), instantele au constatat ca Hotararea adunarii creditorilor din 22.04.2013 s-a adoptat cu votul unor creditori inscrisi nelegal in tabelul preliminar ale caror creante au fost inlaturate sau diminuate semnificativ prin hotarari judecatoresti cu efect retroactiv.
In aceste doua dosare motivele de anulare a hotararii adunarii creditorilor din 29.11.2012 si 22.04.2013 sunt altele decat cele din dosarul de fata, astfel ca in speta nu au fost incalcate disp. art. 16 alin. 4 din legea insolventei dupa cum gresit arata recurentele.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Faliment
Faliment - Hotarare nr. 669 din data de 21.12.2017Faliment - Hotarare nr. 484 din data de 28.09.2017
Cererea de deschidere a procedurii prev. de Legea nr. 64/1995, republicata, impotriva debitoarei dizolvate de drept conform Legii nr. 359/2004, este inadmisibila. - Sentinta civila nr. 136/F din data de 20.03.2006
FALIMENT - Sentinta comerciala nr. 1180/C/2014 din data de 27.11.2014
Deschiderea procedurii insolventei - Sentinta comerciala nr. 1085/C din data de 08.06.2010
Deschidere procedura insolventa - Sentinta comerciala nr. 861/C din data de 02.06.2009
Faliment - Sentinta comerciala nr. 861/C din data de 02.06.2009
Procedura insolventei. S.R.L. - Sentinta comerciala nr. 1276/C din data de 13.10.2009
Procedura insolventei - Sentinta comerciala nr. 1275/C din data de 13.10.2009
Procedura insolventei. Raspunderea administratorului social. - Sentinta comerciala nr. 1388/C din data de 15.10.2009
Procedura insolventei. Intocmirea tabelului definitiv al creantelor - Decizie nr. 264/R din data de 11.06.2009
Faliment . Raspunderea administratorului pentru netinerea contabilitatii conform legii. Cazul fortuit cauza de exonerare de raspundere - Decizie nr. 168/R din data de 02.04.2009
Procedura insolventei. Indeplinirea conditiilor legale pentru deschiderea procedurii - Decizie nr. 178/R din data de 09.04.2009
In ceea ce priveste existenta subrogatiei legale ca temei al masurii lichidatorului judiciar de operare a subrogatiei in tabelul definitiv, potrivit art.1093 alin.2 teza a II a Cod civil, obligatia achitata de o persoana neinteresata care lucreaza i... - Decizie nr. 357/R din data de 19.08.2008
Cerere de autorizare a promovarii actiunii intemeiate pe dispozitiile art.138 din Legea nr.85/2006 formulata de un singur creditor. - Decizie nr. 258/R din data de 17.06.2008
Procedura insolventei. Obiectiuni la raportul final (art.129). Cheltuielile aferente procedurii instituite prin Legea nr.85/2006 (art.4). Ordinea in care se platesc creantele in cazul falimentului (art.123). Distribuirea sumelor obtinute din executar... - Decizie nr. 254/R din data de 31.05.2007
Procedura insolentei. Creditorul indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolentei (art.3 pct.6 din Legea nr.85/2006). Obligatia judecatorului–sindic de a verifica indeplinirea conditiilor cerute pentru aplicarea procedurii prevazute de Legea... - Decizie nr. 181/R din data de 26.04.2007
Limita maxima de stabilire a raspunderii administratorului unei societati debitoare aflate in procedura prevazuta de Legea nr.64/1995. - Decizie nr. 270/R din data de 01.06.2006
Actiune intemeiata pe dispozitiile art.137 din Legea nr. 64/1995. Conditii. - Decizie nr. 212/R din data de 20.04.2006
Antrenarea raspunderii personale a administratorului Raportat la art.137 lit.c din Legea nr.64/1995. - Decizie nr. 211/R din data de 20.04.2006