Recurs plangere contraventionala

4)Prin Decizia civila nr. 136/R/05.02.2009 a Tribunalului Arad, s-a respins recursul declarat de petentul - persoana fizica, impotriva Sentintei civile nr.  8244/06.11.2008 a Judecatoriei Arad,  prin care s-a respins plangerea contraventionala a aceluiasi petent.
In considerentele hotararii tribunalului s-a aratat ca  just a  concluzionat   judecatorul fondului  ca din probele  de la dosar , indeosebi  din plansele  foto  depuse de intimat,  rezulta fara dubiu  savarsirea de catre  petent a contraventiei  constand in depasirea  de autoturisme  in  zona   de actiune a  indicatorului ,, Depasirea  interzisa", iar criticile petentului  recurent  cu referire la  normele  de metrologie  legala  apar  ca fiind  nejustificate  in conditiile  in care acesta  nu a solicitat  contra  probe  la dovezile  prezentate de  intimat,  produse prin mijloace  tehnice omologate corespunzator  iar in cauza nu se pune problema  incalcarii regimului  legal  de  viteza,  pentru a fi  necesare si dovezile  pe care  le  reclama  constatarea   unei  atare abateri de la regulile  de conduita rutiera.
 Pe de alta parte, invocarea de catre recurent  a jurisprudentei Curtii  de la Strasbourg  nu este de natura sa  conduca  la  concluziile  preconizate  de acesta,  conform motivelor de  recurs,  deoarece in acord cu jurisprudenta  aceleiasi instante  europene  privitoare la prezumtii  si limita  rezonabila  pe care statele  nu trebuie sa o depaseasca  in folosirea lor,  si procesul verbal  de  constatare si sanctionare a  contraventiei  se bucura de o prezumtie de legalitate  si temeinicie,  prezumtie  care  firesc, este  una relativa, ce trebuie sa fie raportata  si la alte  mijloace de proba  precum  in speta de fata unde dovezile  in discutie se coroboreaza conducand la concluzia savarsirii contraventiei  de catre petent .
Or, daca prezumtia  mentionata  nu trebuie utilizata  pana la  limita la care  pretinsul contravenient  sa fie  obligat  a-si proba  nevinovatia , pentru  identitate  de ratiune, nici  prezumtia  de nevinovatie  invocata , in cauza,  de  recurent,  nu trebuie absolutizata, iar aceasta  concluzie  este in deplin  acord cu cele  statuate cu titlu  definitiv  si obligatoriu  de catre Curtea Constitutionala a Romaniei  care a stabilit  ca dispozitiile  OG nr. 2/2001 sunt in acord cu exigentele  art. 6 din Conventia pentru  apararea  drepturilor  omului  si a  libertatilor  fundamentale, ce nu au fost  infrante  in nici un fel  in cauza de fata.