Recurs Plangere contraventionala

1)Prin Decizia civila nr. 79/R/22.01.2009 a Tribunalului Arad, s-a respins recursul declarat de petenta - primar,   impotriva Sentintei civile nr.  6309/24.09.2008 a Judecatoriei Arad,  prin care s-a respins plangerea contraventionala a aceleiasi petente.
In considerentele hotararii tribunalului s-a retinut ca in mod corect a retinut judecatorul fondului savarsirea de catre petenta a contraventiei prevazute de art.1101 lit. a din Legea nr.18/1999 republicata, cu modificarile ulterioare, in conditiile in care in mod nejustificat a fost intarziata reconstituirea dreptului de  proprietate, respectiv intocmirea documentatiei in vederea eliberarii titlurilor de proprietate persoanelor indreptatite potrivit hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile in discutie.
Este indeniabil, in raport cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului si jurisprudenta Curtii de la Strasbourg, ca statul, in calitate de gardian suprem al ordinii publice, prin organismele sale reprezentative, are obligatia de a asigura respectarea hotararilor judecatoresti (cauza "Zwiezynski contra Polonia", cauza "Paduraru contra Romania" s.a.), iar nesocotirea, prin amanarea punerii lor in executare intr-un termen rezonabil este de natura sa infranga art.1 din Primul Protocol Aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului ce obliga statele semnatare sa respecte proprietatea privata, ceea ce nu poate sa fie acceptat.
Or, astfel fiind, petenta, in calitatea sa de primar si presedinte al Comisiei locale de fond funciar trebuia sa ia orice masura legala care se impunea pentru punerea in executare a respectivelor hotarari judecatoresti si in orice caz inscrisurile depuse la dosar de catre acesta in apararea sa nu sunt concludente, in sensul dorit de petenta, si nu fac dovada efectuarii unor maxime diligente in acest scop.
In acest context, nu pot fi acceptate sustinerile petentei din motivele de recurs referitoare la inexistenta unor terenuri agricole disponibile in acest scop, cata vreme din chiar aceste motive rezulta, si este de altfel necontestat, ca la nivelul comunei exista disponibil de teren agricol aflat in proprietatea privata a unitatii administrativ teritoriale, or de vreme ce art.3 alin.1) din Legea nr.1/2000 modificata si completata prin Legea nr.247/2005, statueaza intr-un mod expres si lipsit de echivoc ca "comisia locala dispune de totalitatea terenurilor proprietate personala a unitatii administrativ teritoriale respective" este vadit ca punerea in executare a hotararilor judecatoresti putea fi realizata din acest disponibil, iar asertiunile recurentei privitoare la momentul intrarii acestor terenuri in proprietatea sa apar ca fiind superflue fata de considerentele deja enuntate.