Indemnizatii. Salarii. Oraganizare judecatoreasca

R O M A N I A
TRIBUNALUL PRAHOVA-SECTIA I CIVILA
Dosar nr. ...../105/2014
SENTINTA CIVILA NR. 1940
Sedinta publica din data de 05.09.2014

T R I B U N A L U L,

Prin actiunea inregistrata pre rolul Tribunalului Prahova cu nr. ...../105/2014 la data de  30.01.2014, reclamanta TAM a  chemat in judecata pe  paratele MJ, CAG, TV si CNCD solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratilor la acordarea de despagubiri constand in contravaloarea sumei compensatorii reprezentand sporul pentru titlul de doctor in drept incepand cu data de 27.062013 si in continuare, pentru viitor, prin includerea acesteia in indemnizatia lunara de incadrare, conform art.1 al. 5 din Legea 285/2010, actualizate in functie de indicele de inflatie.
Actiunea  este intemeiata pe disp. art. 27 din OG 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, potrivit caruia, persoana care se considera discriminata poate formula, in fata instantei de judecata, o cerere pentru acordarea de despagubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminarii sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun, cererea fiind scutita de taxa judiciara de timbru si nefiind conditionata de sesizarea C.
In motivarea actiunii reclamata a aratat ca este judecator la TV iar la data de 27.06.2013 a  terminat studiile doctorale sustinand teza de doctorat cu titlul: Cauze de ineficacitate a contractelor, in materia drept civil, astfel MECTS a emis Ordinul nr. 5581 MD/3.12.2013 prin care i s-a acordat titlul de doctor in drept.
La data de 6.08.2013 a notificat CSM cu privire la acordarea sumei compensatorii cuvenite iar la data de 20.12.2013 a revenit, de aceasta data catre TV, cu cerere prin care a solicitat acordarea drepturilor banesti ce i se cuvin ca urmare a acordarii acestui titlu stiintific.
Prin adresa nr.2/110147/20.01.2014 (referitor la adresa 5647/7A/2013 a TV) a MJ, i s-a raspuns ca pe de o parte sporul pentru titlul stiintific de doctor in drept nu se mai regaseste printre sporurile avute in vedere de Legea nr. 330/2009 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, iar pe de alta parte nu pot beneficia nici de suma compensatorie de care beneficiaza alti colegi intrucat nu beneficiam de acest spor la data de 31.12.2009 pentru a-i fi aplicabile disp. art. 6 alin. 1 din OUG l/2010, raportat la art. 30 alin. 6 din Legea 330/2009 si pe cale de consecinta, cererea sa nu poate fi solutionata favorabil.
Anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 330/2009, sus mentionate, O.U. G. Nr. 27 din 29 martie 2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei prevedea la art. 5 ca "judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti care poseda titlul stiintific de doctor sau doctor docent beneficiaza de un spor de 15% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, care se acorda de la data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a solicitat".
De asemenea arata reclamanta ca abrogarea acestui articol prin art. 48 pct. 7 din Legea 330/2009 este neconstitutionala raportat la dispozitiile art. 41 din Constitutia Romaniei care ocroteste munca si protectia sociala, prin aceasta intelegandu-se prestarea muncii in conditii deosebite sau speciale sau formarea profesionala, cum este cazul in speta de fata.
Inlaturarea sporului de doctorat prevazut de legea anterioara impiedica realizarea formarii profesionale a judecatorilor astfel cum este garantata constitutional fiind de natura a afecta statutul acestei profesii astfel cum este reglementata in art. 125 din Constitutie.
Pe de alta parte, apreciaza reclamanta ca art. 30 alin 6 din Legea 330/2009 potrivit caruia "Pentru persoanele ale caror sporuri cu caracter permanent acordate in luna decembrie 2009 nu se mai regasesc in anexele la prezenta lege si nu au fost incluse in salariile de baza, in soldele functiilor de baza sau, dupa caz, in indemnizatiile lunare de incadrare, sumele corespunzatoare acestor sporuri vor fi avute in vedere in legile anuale de salarizare, pana la acoperirea integrala a acestora ", este discriminatoriu.
In conditiile in care isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii ca si alti colegi, desi a urmarit a-i completa pregatirea profesionala nu beneficiez de aceleasi drepturi, ei avand indemnizatia marita cu suma compensatorie prevazuta de legea de salarizare echivalenta cu sporul de 15% prevazut anterior pentru titlul de doctor in drept, apreciez ca este discriminata in mod evident. Discriminarea dintre detinatorii titlurilor de doctor de dinaintea datei de 31.12.2009 si cei ce au obtinut acest titlu dupa aceasta data este evidenta in conditiile in care lucreaza in aceleasi conditii, textul sus aratat fiind astfel in contradictie atat cu art 4 din Constitutia Romaniei  privind egalitatea intre cetateni, art 16 privind egalitatea in drepturi si art 41, privind dreptul la munca si protectie sociala din acelasi act normativ.
Urmeaza a fi avute in vedere si dispozitiile inscrise in art. 3 din OG nr. 137/2000, privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare ale carei mentiuni se aplica tuturor persoanelor fizice sau juridice, publice sau private, precum si institutiilor publice cu atributii in ceea ce priveste: a) conditiile de incadrare in munca, criteriile si conditiile de recrutare, selectare si promovare, accesul la toate formele si nivelurile de orientare, formare si perfectionare profesionala‘, b) protectia si securitatea sociala; (...) si care prevede ca tratarea inegala a indivizilor sau grupurilor in raport cu unele trasaturi categorice cum ar fi apartenenta etnica, rasiala, religioasa sau de clasa este caracteristica ideii de discriminare. In acelasi scop invoca si prevederile Directivei C 2000/43/CE privind aplicarea principiului egalitatii de tratament intre persoane, fara deosebire de origine rasiala sau etnica, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. LI80 din 19 iulie 2000, si prevederile Directivei C 2000/78/CE de creare a unui cadru general in favoarea egalitatii de tratament, in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L303 din 2 decembrie 2000.
De asemenea, pentru aceleasi motive invedereaza ca dispozitiile art. 6 al. 1 din OUG nr. 1/2010 sunt in contradictie cu egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice si discriminatorii prin prevederile, criteriile si practicile aparent neutre care dezavantajeaza anumite persoane, in conditiile in care aceasta adauga chiar la legea 330/2009, stabilind posibilitatea de a beneficia de plata sumei compensatorii sus aratate doar pentru cei ce au avut acest drept la data de 31.12.2009 si discriminand persoanele care isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii dar au dobandit titlul de doctor ulterior acestei date.
Avand in vedere, insa ca aceste texte legale au fost abrogate dar ca dispozitiile contestate au fost reluate in art. 1 al. 5 din legea 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, a inteles sa invoce existenta unei discriminari si cu privire la acesta, in masura in care a preluat prevederile neconstitutionale din textele anterioare si permite includerea in indemnizatia lunara de incadrare a sumelor compensatorii reprezentand sporul aferent titlului de doctor in drept numai in favoarea celor care au beneficiat deja de acestea, deci doar pentru cei care aveau titlul de doctor la data de 31.12.2009.
Conform acestuia, "in salariul de baza, indemnizatia lunara de incadrare, respectiv in solda functiei de baza/salariul functiei de baza aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizatiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare, faceau parte din salariul de baza, din indemnizatia de incadrare bruta lunara, respectiv din solda/salariul functiei de baza, precum si sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2010 privind unele masuri de reincadrare in functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri in domeniul bugetar, cu modificarile ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotarari ale Guvernului necuprinse in Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificarile ulterioare, si care au fost acordate in anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, dupa caz, ca sporuri la data reincadrarii se introduc in salariul de baza, in indemnizatia de incadrare bruta lunara, respectiv in solda/salariul de functie, fara ca prin acordarea lor sa conduca la cresteri salariale, altele decat cele prevazute de prezenta lege".
Ca atare textul in vigoare la aceasta data care mentine discriminarea reclamantei si care acorda posibilitatea colegilor care au titlul de doctor in drept sa beneficieze de includerea in indemnizatia de incadrare bruta lunara a sumei compensatorii cu caracter tranzitoriu reprezentand sporul de doctorat, de care reclamanta nu beneficiez este art. 1 ai 5 din Legea 285/2010, care are legatura cu cauza si care este neconstitutional potrivit celor aratate anterior.
In dovedirea celor de mai sus a depus alaturat Hotararea nr. 671/20.11.2013 a CNCD, prin care, ca urmare a admiterii cererii unui magistrat aflat in aceeasi situatie, s-a constatat existenta unei discriminari.         Prin aceeasi hotarare, s-a apreciat ca art. 30 alin. (6), art. 48 alin. l pct. 7 din Legea 330/2009, coroborat cu art.6 alin.l din OUG nr.1/2010, prin care se reglementeaza abrogarea sporului de doctorat si includerea unei compensatii in salariul de baza, are efectele unei discriminari indirecte pentru angajatii care au obtinut titlul academic de doctor dupa intrarea in vigoare a celor doua acte normative mai sus amintite si ca prin aceasta solutie legislativa se incalca principiul platii egale pentru munca egala, respectiv principiul nediscriminarii.
Din analiza textelor normative rezulta faptul ca, legiuitorul a abrogat acordarea de sporuri (art. 48 alin. 1 pct. 7 din Legea-cadru 330/2009). Mai mult, legiuitorul transforma un drept salariat secundar in parte a salariului, drept fundamental, atunci cand prevede ca sumele cu caracter tranzitoriu, respectiv sporurile se introduc in salariul de baza (a se vedea art. 6 alin. 1 din OUG 1/2010, art. 1 alin. 5 din legea 285/2010).
Abrogarea priveste doar salariatii care in viitor ar fi putut sa se califice pentru obtinerea unui spor (prin dobandirea titlului academic de doctor in cazul nostru) si nu si salariatii care la momentul adoptarii noii legislatii au titlul academic de doctor, incalcarea unui drept prevazut de lege
A mai sustinut ca a fost incalcat principiului platii egale pentru munca egala.
In analiza incalcarii dreptului la plata egala pentru munca de valoare egala, ca parte a dreptului la munca, trebuie avut in vedere natura sporului de doctorat. Astfel, sporul de doctorat este un supliment de remunerare acordat de angajator pentru obtinerea unui grad superior de calificare a angajatului.
Calificarea academica (titlul de doctor sau doctor docent) presupune ca, angajatul a dobandit deprinderi si cunostinte aprofundate intr-un domeniu de studiu, care asigura un plus de valoare muncii prestate de acesta. Sporul de doctorat poate fi comparat cu sporul de vechime, care presupune dobandirea de experienta profesionala prin care angajatul poate oferi un plus de valoare muncii sale (a se face distinctie intre sporul de vechime si cel de fidelitate).
Se mai arata ca nu se poate retine motivarea Curtii Constitutionale a Romaniei potrivit careia "sporurile, premiile si alte stimulente acordate demnitarilor si altor salariati prin acte normative, reprezinta drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate si garantate de Constitutie" (Decizia 594/2012).
Astfel, chiar daca s-ar retine ca sporurile reprezinta drepturi salariale suplimentare, ele sunt protejate din perspectiva principiului egalitatii si nediscriminarii, in sensul in care angajatorul are obligatia, ca la acordarea sau nu a acestui drept suplimentar, sa aplice tratamentul egal la persoane sau situatii aflate in pozitii comparabile/similare, respectiv sa aplice un tratament diferit la persoanele sau situatiile care se afla in pozitii diferite. in interpretarea noastra, chiar si aceste drepturi suplimentare sunt protejate prin Constitutia Romaniei, pentru urmatoarele considerente:
Art. 41 alin. (1) din Constitutia Romaniei vorbeste in general de dreptul la munca si nu face distinctie intre drepturi salariale principale (salariul de baza) si drepturile salariale suplimentare;
Art. 16 alin. (1) din Constitutia Romaniei, chiar prin propria denumire -"egalitatea in drepturi,, - nu face distinctie intre drepturi fundamentale si drepturi suplimentare in protectia impotriva discriminarii. Mai mult, textul constitutional arata ca "cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari,,, fara a face distinctie intre drepturile reglementate de legea fundamentala sau de celelalte tipuri de legi;
Art. 1 pct. 1 - denumit "Interzicerea discriminarii" - din Protocolul nr. 12 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ratificata de Romania prin Legea nr. 103 din 25 aprilie 2006 prevede faptul ca: "exercitarea oricarui drept prevazut de lege trebuie sa fie asigurata fara nici o discriminare bazata, in special, pe sex, pe rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau oricare alta situatie,, Din textul de lege reiese ca principiul egalitatii protejeaza orice drept prevazut de lege, nu doar un drept fundamental.
 Codul Muncii la art. 160 arata ca "salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri,,.
Raportat la speta de fata suntem in prezenta unei analize ce priveste stabilirea salariului de baza, ca urmare a includerii in calculul acestui drept principal al unui drept secundar (in interpretarea CCR), sporul de doctorat.
Angajatii care au obtinut titlul de doctor dupa intrarea in vigoare a legii unice de salarizare sunt in situate comparabila cu cei care au obtinut acest grad academic inainte de intrarea in vigoare a legii in cauza. Astfel, ambele categorii au obtinut o calificare academica, prin care se presupune ca adauga un plus de valoare muncii prestate.
Desi aparent este un criteriu atipic, momentul obtinerii titlului de doctor este cel care determina tratamentul mai putin favorabil.
 (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, M. Of. 69/1004).
in drept, prevederile art. 30 alin. (6), art. 48 alin. (1) pct.7 din Legea-cadru nr.330/2009, art. 1 alin. (5), art. 6 alin. (1) din OUG nr.1/2010 nu se justifica rationai, nu respecta principiul egalitatii, si constituie o discriminare directa, prin incalcarea art. 16 alin. (1) coroborat cu art. 41 din Constitutia Romaniei, art. 1 pct. 1. din Protocolul nr. 12 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ratificata de Romania prin Legea nr. 103 din 25 aprilie 2006, art. 5 alin. (1) din Codul Muncii, art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 6 lit. b) si c) din O.G. 137/2000".
- Ca atare urmeaza sa se constate ca trebuie sa fiu despagubita material cu sumele compensatorii ce au fost deja acordate altor colegi aflati in aceeasi situatie, calculate raportat la indemnizatia mea bruta lunara de incadrare, incepand cu data de 27.06.2013, si sa se anuleze situatia creata p discriminare, prin obligarea paratelor MJ, CAG si TV si la plata catre mine a sumei compensati lunare corespunzatoare, prin introducerea in indemnizatia de incadrare bn lunara, in continuare si pentru viitor.
In drept, art. 27 din OG 137/2000, art. 24 din Hotararea nr. 567 din 15 iun. 2005 privind organizarea si desfasurarea studiilor universitare de doctorat, art. 5 d O.U. G. Nr. 27 din 29 martie 2006, art. 48 pct. 7 , 30 al. 6 din legea 330/2009, art.-16, 41 din Constitutia Romaniei, art. 125 din Constitutia Romaniei, art. 6 al. 1 di OUG nr. 1/2010, art. 3 din OG nr. 137/2000, art. 29 din Legea 47/2002 a Curt. Constitutionale, si prevederile Directivei C 2000/43/CE privind aplicare; principiului egalitatii de tratament intre persoane, fara deosebire de origine rasiali sau etnica, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L18C din 19 iulie 2000, si prevederile Directivei C 2000/78/CE de creare a unui cadru general in favoarea egalitatii de tratament, in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L303 din 2 decembrie 2000 si art.127 NCPC in ceea ce priveste competenta teritoriala.
La data de 09.05.2014 paratul MJ a formulat intampinare la cererea de chemare in judecata aratand ca initial, sporul de doctorat in cuantum de 15% a fost prevazut de dispozitiile art.5 din OUG nr.27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, potrivit carora:‘ judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii asistenti care poseda titlul stiintific de doctor sau doctor docent beneficiaza de un spor de 15% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, care se acorda de la data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a solicitat".
Ulterior, prin dispozitiile art.48 din Legea nr. 330/2009 prevederile art.5 din OUG nr.27/2006 au fost abrogate, dar sumele de bani aferente sporului de doctorat au fost mentinute in continuare sub forma unei sume compensatorii cu caracter tranzitoriu, ce nu a vizat existenta sau nu a sporului in discutie, pentru persoanele care il aveau in plata la data de 31.12.2009. Mentinerea acestei  sume compensatorii a reprezentat doar o masura tranzitorie pana la intrarea in vigoare, in totalitate, a prevederilor Legii cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, lege care nu mai prevede in prezent acordarea acestui spor.
Asadar din cele aratate se poate observa ca nu suntem in prezenta unui tratament juridic diferit aplicat unor persoane aflate in situatii similare, pentru a se constata existenta unei stari de discriminare, deoarece, pe de o parte, sporul de 15% era prevazut de lege in favoarea unor persoane care aveau dobandit titlul de doctor in drept, sporul in discutie fiind reglementat de un anumit act normativ ce era in vigoare la un moment dat, respectiv OUG nr.37/2006, iar pe de alta parte, exista situatia unei categorii de personal, care a obtinut titlul academic de doctor in drept ulterior, in baza unei alte legislatii de salarizare, care nu a mai prevazut si remunerarea aferenta acestui titlu.
Ca atare, avand in vedere ca situatiile sunt diferite sub aspectul salarizarii, legiuitorul este in drept sa instituie un tratament juridic diferit;    s-ar putea vorbi despre un tratament discriminatoriu, in sensul OG nr. 137/2000, numai in situatia in care aceeasi norma juridica in vigoare s-ar aplica diferit cu privire la o categorie profesionala, ceea ce nu este cazul dupa cum am demonstrat.
Pe de alta parte, reglementarea prin lege sau printr-un alt act normativ a unor drepturi in favoarea unor persoane excedeaza cadrului legal stabilit prin Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificarile si completarile ulterioare si nu intra in sfera competentei CNCD.
Din examinarea cuprinsului Ordonantei Guvernului nr.137/2000 rezulta ca atributiile C si controlul exercitat de acest organ nu privesc modul de reglementare a unor relatii sociale prin lege ori alte acte normative, folosindu-se sintagme cum sunt: "exercitarea urmatoarelor drepturi‘ -art.1 alin. (2), "exercitarea drepturilor enuntate" - art.1 alin. (3), "restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege" - art 2 alin.(1), "comportament discriminatoriu "persoana care se considera discriminata poate sesiza Consiliul in termen de un an de la data savarsirii faptei sau de la data la care putea sa ia cunostinta de savarsirea ei.
In mod evident, exercitarea unor drepturi se refera la modul de aplicare a unor dispozitii legale care instituie acele drepturi, iar nu la examinarea solutiilor legislative alese de catre legiuitor.
In afara legii, nu putem vorbi de discriminare, in sensul Ordonantei Guvernului nr.137/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
Prin urmare, modul de stabilire prin lege a unor drepturi in favoarea unor categorii profesionale in mod diferit fata de alte categorii ori nereglementarea de legiuitor a anumitor aspecte care tin de statutul profesional al unei categorii nu este o problema ce poate fi apreciata din punctul de vedere al discriminarii, depasind cadrul legal reglementat prin Ordonanta Guvernului nr.137/2000.
In acest sens sunt si deciziile nr.818, 819, 820 din 03.06.2008 ale Curtii Constitutionale prin care s-au admis exceptiile de neconstitutionalitate si s-a constatat ca" prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si ale art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 sunt neconstitutionale in masura in care din acestea se desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative".
Mai mult, prin Decizia nr. 1325/4.12.2008, Curtea Constitutionala a constatat ca intelesul dispozitiilor OG nr.137/2000, prin care se confera instantelor judecatoresti competenta de a desfiinta norme juridice sau de a le substitui cu norme cuprinse in alte acte normative, este neconstitutional, intrucat incalca principiul separatiei puterilor.
Din toate acestea rezulta cu claritate ca OG 137/2000 priveste acte sau fapte de discriminare, iar prin hotararile sale, Consiliul se pronunta asupra unor acte sau fapte, actiuni ori omisiuni prin care se restrange exercitiul in conditii de egalitate a unor drepturi recunoscute de lege, iar nu asupra unor reglementari cuprinse in legi sau ordonante.
In raport de aceste considerentele, solicita respingerea cererii de chemare in judecata ca neintemeiata.
La data de 07.05.2014 paratul TV formuleaza intampinare fata de actiunea promovata intelegand sa invoce exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a sa, motivat de faptul ca TV este, in comparatie cu celelalte doua parate, ordonator tertiar de credite, in aceasta calitate nu pot face plati si nici nu se poate recunoaste drepturi de natura celor care fac subiectul acestei actiuni.
Potrivit art.6 din Legea nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice "Ordonatorii principali de credite au obligatia sa stabileasca salariile de baza, soldele functiilor de baza/salariile functiilor de baza, indemnizatiile lunare de incadrare, sporurile, alte drepturi salariale in bani si in natura stabilite potrivit legii, sa asigure promovarea personalului in functii, grade si trepte profesionale si avansarea in gradatii, in conditiile legii, astfel incat sa se incadreze in sumele aprobate cu aceasta destinatie in bugetul propriu."
Asadar, nu se poate vorbi de nerecunoasterea acestui drept, cat timp, in calitate de ordonator tertiar de credite, noi nu avem atributii in acest sens.
De altfel, in momentul inregistrarii cererii reclamantei privind acordarea acestui drept salarial, TV s-a adresat MJ pentru o competenta solutionare. In raspunsul formulat, transmis sub nr.2/110147/2014, ordonatorul principal de credite a stabilit ca solicitarea reclamantei nu poate fi solutionata favorabil pentru motivele aratate in cuprinsul respectivului document, care poate fi consultat in dosarul cauzei, unde a fost depus de reclamanta TAM.
Fata de aceste considerente, solicita sa  fie admisa exceptia invocata si sa respinsa actiunea promovata in contradictoriu cu acesta ca fiind promovata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
La data de 13.05.2014  parata  CAG a depus la dosar  intampinare CAG, aratand ca actiunea este nefondata pentru urmatoarele considerente:
Este adevarat ca pana la intrarea in vigoare a Legii - cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, judecatorii au beneficiat de sporul pentru titlul de doctor.
Potrivit dispozitiilor art. 6 din OUG nr. 1/2010, in cazul in care drepturile salariale determinate in conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 si cu OUG nr. 1/2010, erau mai mici decat cete stabilite prin legi sau hotarari ale Guvernului pentru functia respectiva pentru luna decembrie 2009 s-a acordat o suma compensatorie cu caracter tranzitoriu care sa acopere diferenta, in masura in care persoana isi desfasura activitatea in aceleasi conditii. Aceasta suma a fost inclusa in salariul de baza, solda/salariul functiei de baza sau indemnizatia lunara de incadrare, dupa caz, dar nu a fost luata in calcul la determinarea altor drepturi de natura salariala care au fost stabilite in functie de acestea.
In cazul judecatorilor suma compensatorie cu caracter tranzitoriu acordata care sa acopere diferenta pana la drepturile salariale castigate la data de 31.12.2009 a fost sporul pentru titlul de doctor in drept.
Dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 330/2009, sporul pentru titlul de doctor in drept nu s-a mai acordat, intrucat nu a mai fost prevazut de aceasta lege de salarizare.
Ulterior, nici in Legea - cadrul nr. 284/2010 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, nu a mai fost prevazuta posibilitatea acordarii sporului pentru titlul de doctor in drept.
DE asemenea arata ca reclamanta a dobandit titlul de doctor in drept la data de 27.06.2013, asa cum rezulta din anexa la actiune, data la care era in vigoare Legea - cadrul nr. 284/2010 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice care nu mai prevedea sporul de 15% pentru titlul de doctor in drept.
Este adevarat ca judecatorii care au beneficiat de sporul pentru titlul de doctor in drept la data de 31.12.2009 beneficiaza in continuare de acesta, prin acordarea sumei compensatorii cu caracter tranzitoriu care sa acopere diferenta pana la drepturile salariale castigate la data de 31.12.2009.
Insa, prin deciziile nr. 818, 819, 820, 821 din 3 iulie 2008, Curtea Constitutionala a admis exceptiile de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile art. 1, art. 2 alin. 3 si ale art. 27 alin. 1 din OG nr. 137/2000 sunt neconstitutionale in masura in care din acestea se desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative,
Tot Curtea Constitutionala a retinut ca instantele judecatoresti ca nu au competenta sa desfiinteze norme juridice instituite prin lege si de a crea in locul acestora alte norme juridice sau de a le substitui cu norme cuprinse in alte acte normative, intrucat astfel s-ar incalca principiul separatiei puterilor consacrat de legea fundamentala, potrivit caruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.
Mai mult, a aratat faptul ca potrivit dispozitiilor art. 18 alin. 2 anexa VI din Legea nr. 330/2009 si art. 7 alin. 1, Capitolul VI, din Legea- cadrul nr. 284/2010, in situatia in care reclamanta era nemultumita de modul de stabilire a drepturilor salariale, avea posibilitatea contestarii, in termen de 15 zile de la data comunicarii actului administrativ al ordonatorului de credite, la organele de conducere ale MJ.
Avand in vedere considerentele mai sus precizate, solicita respingerea actiunii formulate ca nefondata.
Reclamanta TAM, a formulat raspuns la intampinarile depuse de paratii MJ si TV, astfel, cu privire la intampinarea depusa de MJ arata ca nu  este de acord cu sustinerea paratului in sensul ca cererea este neintemeiata in raport de prevederile OG 137/2000, cata vreme chiar CNCD prin hotararea ce-am mentionat in actiunea introductiva,a constatat o atare discriminare,respectiv a celor ce au obtinut titlul de doctor dupa 2010, fata de cei ce l-au obtinut anterior!
Mai mult decat atat, a mai aratat ca, paratul, ignora cu desavarsire dispozitiile hotararii nr.761/20.11.2013 a CNCD, cu toate ca a fost parte in prezenta procedura si chiar a formulat contestatie impotriva mentionatei hotarari, ce a fost respinsa de catre CAB in ceea ce priveste constatarea discriminarii (a se vedea dosar nr.8161/3/2013 al CAB).
Cat priveste intampinarea depusa de TV prin care s-a  invocat in cauza exceptia lipsei calitatii procesual pasive a acestui parat, exceptie ce solicita sa fie  respinsa ca neintemeiata, cata vreme TV este ordonator de credite, chiar daca este doar tertiar in raport de ceilalti 2 ordonatori.
Pe fond s-a facut trimitere la dispozitiile art.6 din Legea 284/2010 si respectiv ale art. 1 al.5 din Legea 285/2010 modificata, dispozitii fata de care am aratat punctul nostru de vedere in actiunea introductiva si prin urmare va rugam sa indepartati toate aceste sustineri ca neavenite.
Prin urmare  avand in vedere  cele anterior mentionate  solicita admiterea cererii ca vadit intemeiata.
In cauza s-a administrat proba cu  acte  fiind depuse la dosarul cauzei   adresa nr. 2818/20.12.2013, ordin privind atribuirea titlului de doctor, practica judiciara, decizia civila nr.4098/05.12.2013, Hotararea nr. 671/ 20.11.2013,  adeverinta  nr. 563/10.07.2013 emisa de  UNT  din Bucuresti - Scoala Doctorala, raspuns  dat  de catre  MJ  la solicitarea  reclamantei  inregistrat cu nr. 2/110147
Examinand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Reclamanta indeplineste functia de judecator in cadrul TV, actiunea ce face obiectul prezentului dosar fiind promovata urmare a neacordarii de catre angajator, incepand cu data de 27.06.2013, a sporului de 15% pentru titlul de doctor in drept, solicitand in acest sens acordarea de despagubiri constand in contravaloarea sumei compensatorii reprezentand sporul pentru titlul de doctor in drept, conform art. 1 alin.5 din legea nr. 285/2010.
La data de 6.08.2013 a notificat CSM cu privire la acordarea sumei compensatorii cuvenite iar la data de 20.12.2013 a revenit, de aceasta data catre TV, cu cerere prin care a solicitat acordarea drepturilor banesti ce i se cuvin ca urmare a acordarii acestui titlu stiintific.
Prin adresa nr.2/110147/20.01.2014(referitor la adresa 5647/7A/2013 a TV) a MJ, i s-a raspuns ca pe de o parte sporul pentru titlul stiintific de doctor in drept nu se mai regaseste printre sporurile avute in vedere de Legea nr. 330/2009 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, iar pe de alta parte nu pot beneficia nici de suma compensatorie de care beneficiaza alti colegi intrucat nu beneficia de acest spor la data de 31.12.2009.
Reclamanta isi intemeiaza cererea de chemare in judecata pe dispozitiile art. 27 din OUG nr. 137/2000, potrivit carora o persoana care se considera discriminata poate formula, in fata instantei de judecata, o cerere pentru acordarea de despagubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminarii sau anularea situatiei create prin discriminare.
Asa cum rezulta din dispozitiile art. 5 din OUG nr. 27/2006, Judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti, precum si personalul de specialitate din cadrul Institutului National de Criminologie, care posedau titlul stiintific de doctor sau doctor docent, beneficiau de un spor de 15% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, care se acorda de la data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a solicitat". Acest text legal a fost abrogat prin art.48 pct.7 din Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, in cuprinsul art.30 din acelasi act normativ prevazandu-se ca "pentru persoanele ale caror sporuri cu caracter permanent acordate in luna decembrie 2009  nu se mai regasesc in anexele la prezenta lege si nu au fost incluse in salariile de baza, in soldele functiilor de baza sau, dupa caz, in indemnizatiile lunare de incadrare, sumele corespunzatoare acestor sporuri vor fi avute in vedere in legile anuale de salarizare, pana la acoperirea integrala a acestora".
Legea-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice a fost, la randul sau, abrogata prin art.39 din Legea nr.284/2010.
Conform art.6 alin.1 din OUG nr.1/2010, "in cazul in care drepturile salariale determinate in conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 si cu prezenta ordonanta de urgenta sunt mai mici decat cele stabilite prin legi sau hotarari ale Guvernului pentru functia respectiva pentru luna decembrie 2009 se acorda o suma compensatorie cu caracter tranzitoriu care sa acopere diferenta, in masura in care persoana isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii. Aceasta suma se include in salariul de baza, solda/salariul functiei de baza sau indemnizatia lunara de incadrare, dupa caz, dar nu este luata in calcul la determinarea altor drepturi de natura salariala care se stabilesc in functie de acestea."
In conformitate cu prevederile legale mentionate, rezulta ca sporul pentru titlul de doctor a fost acordat sub forma unei sume compensatorii, numai persoanelor care au beneficiat de acesta in luna decembrie 2009.
Ordonanta nr. 1/2010 a fost, la randul sau, abrogata prin art.39 din Legea nr.284/2010, salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice fiind reglementata prin art.1 alin.5 din Legea nr.285/2010, potrivit caruia "In salariul de baza, indemnizatia lunara de incadrare, respectiv in solda functiei de baza/salariul functiei de baza aferente lunii octombrie 2010  sunt cuprinse sporurile, indemnizatiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare, faceau parte din salariul de baza, din indemnizatia de incadrare bruta lunara, respectiv din solda/salariul functiei de baza, precum si sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2010 privind unele masuri de reincadrare in functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri in domeniul bugetar, cu modificarile ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotarari ale Guvernului necuprinse in Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificarile ulterioare, si care au fost acordate in anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, dupa caz, ca sporuri la data reincadrarii se introduc in salariul de baza, in indemnizatia de incadrare bruta lunara, respectiv in solda/salariul de functie, fara ca prin acordarea lor sa conduca la cresteri salariale, altele decat cele prevazute de prezenta lege".
Revenind la speta dedusa judecatii, tribunalul constata ca reclamanta a sustinut teza de doctorat cu titlul "Cauze de ineficacitate a contractelor, in materia drept civil, conform mentiunilor din cadrul diplomei de doctor (Ordinul nr. 5581/MD al METCS), acordandu-i -se titlul de doctor in drept la data de 03.12.2013.
Tribunalul constata, ca la data sustinerii tezei de doctorat si la data obtinerii titlului de doctor, dispozitiile art. 5 din O.U.G. nr. 27/2006, care prevedeau acordarea sporului pentru titlul stiintific de doctor erau abrogate si nu se poate retine faptul ca acest spor reprezinta un drept dobandit.
Prin urmare, nu se poate sustine obtinerea unui spor in conditiile in care legea nu mai prevede acordarea lui, pentru ca ar insemna ca sporul sa fie acordat desi nu exista temei legal.
Principiile ce au stat la baza legilor de salarizare adoptate in anul 2010 si 2011 nu pot justifica, nici ele, acordarea acestui spor intrucat nici ele nu au prevazut posibilitatea acordarii acestui spor pentru cei care au obtinut titlul de doctor dupa data abrogarii art. 5 din O.U.G. nr. 27/2006.
In ceea ce neconstitutionalitatea art. 48 pct.7 din Legea nr. 330/2009 din perspectiva art.41 privind munca si protectia sociala a muncii si art.125 privind statutul judecatorilor,Tribunalul retine ca reclamanta nu a invocat exceptia de neconstitutionalitate a acestora si nici nu a cerut sesizarea curtii Constitutionale cu aceasta exceptie.
De asemenea, instanta retine ca asupra constitutionalitatii acestui articol s-a pronuntat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 587/2012 si 594/2012, retinand ca  sporurile, premiile si alte stimulente, acordate demnitarilor si altor salariati prin acte normative, reprezinta drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate si garantate de Constitutie. A mai aratat ca legiuitorul este in drept sa instituie anumite sporuri la indemnizatiile si salariile de baza, premii periodice si alte stimulente, pe care le poate diferentia in functie de categoriile de personal carora li se acorda, le poate modifica in diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula. Or, in cauza de fata, Curtea constata ca sporul in discutie a fost eliminat incepand cu data de 1 ianuarie 2010. Faptul ca sumele de bani aferente sporului au fost mentinute in continuare sub forma unei sume compensatorii cu caracter tranzitoriu pentru persoanele care il aveau m plata la data de 31 decembrie 2009 nu vizeaza existenta sau inexistenta sporului, ci reprezinta o masura tranzitorie pana la intrarea in vigoare, in totalitate, a prevederilor Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.877 din 28 decembrie 2010, lege in care nu se regaseste acest spor.
Prin urmare, Curtea a retinut ca este de competenta legiuitorului eliminarea sau, din contra, acordarea drepturilor salariale suplimentare, fara ca aceasta sa aiba relevanta constitutionala, astfel incat abrogarea art.48 alin.(1) pct.7 din Legea-cadru nr.330/2009 nu este discriminatorie si nu afecteaza dreptul constitutional la salariu.
Cat priveste art.125 din Constitutie, Curtea a observat ca acesta nu are incidenta in cauza, ipoteza sa normativa vizand statutul judecatorilor care nu are nicio legatura cu sporurile salariale suplimentare. Dimpotriva, acestia beneficiaza de o indemnizatie corespunzatoare statutului si rolului lor in societate, iar acordarea unor sporuri suplimentare tine in mod exclusiv de vointa legiuitorului.
In ceea ce priveste sustinerea reclamantei privind caracterul discriminatoriu al art. 30 alin.6, Tribunalul retine faptul ca prin deciziile nr. 587/2012 si 594/2012 Curtea Constitutionala a apreciat ca vizeaza situatia persoanelor care aveau in plata la data de 31 decembrie 2009 sporul reglementat de art.5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.27/2006 si nu situatia celor care au obtinut titlu de doctor ulterior.
Astfel, potrivit art.7 alin.(2) din Legea-cadru nr.330/2009, realizarea trecerii la noul sistem de salarizare reglementat se efectueaza in mod etapizat, astfel incat in perioada de implementare a legii nicio persoana sa nu inregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiaza potrivit reglementarilor anterioare. De aceea, art.30 alin.(6) din lege a prevazut ca, pentru persoanele ale caror sporuri cu caracter permanent acordate in luna decembrie 2009 nu se mai regasesc in anexele la lege si nu au fost incluse in indemnizatiile lunare de incadrare, sumele corespunzatoare acestor sporuri vor fi avute in vedere in legile anuale de salarizare, pana la acoperirea integrala a acestora. Art.1 alin.(5) din Legea nr.285/2010 nu face altceva decat sa integreze aceste sporuri, care in cursul anului 2010 au fost acordate sub forma de sume compensatorii cu caracter tranzitoriu, in indemnizatia lunara de incadrare, fara ca acordarea lor sa conduca la cresteri salariale, altele decat cele prevazute de lege. Astfel, calculul celorlalte sporuri la indemnizatia lunara de incadrare se va face fara a lua in considerare suma compensatorie cu caracter tranzitoriu mentionata mai sus.
Asa fiind, Curtea a constatat ca admiterea exceptiei ar echivala cu subrogarea acesteia in sfera de competenta a legiuitorului, in sensul acordarii sporului, incalcandu-se astfel art.2 alin.(3) din Legea nr.47/1992.
Revenind la speta pendite, si la temeiul de drept invocat de reclamanta, respectiv art. 27 din OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, instanta retine ca asupra constitutionalitatii art. 27 din OG nr. 137/2000 s-a pronuntat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 1325/2008 care a statuat ca aceste dispozitii lasa posibilitatea desprinderii unui inteles neconstitutional, in virtutea caruia instantele judecatoresti au posibilitatea sa anuleze prevederile legale pe care le considera discriminatorii si sa le inlocuiasca cu alte norme de aplicare generala, neavute in vedere de legiuitor sau instituite prin acte normative inaplicabile in cazurile deduse judecatii.
    Un asemenea inteles al dispozitiilor ordonantei, prin care se confera instantelor judecatoresti competenta de a desfiinta norme juridice instituite prin lege si de a crea in locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse in alte acte normative, este evident neconstitutional, intrucat incalca principiul separatiei puterilor, consacrat in art. 1 alin. (4) din Constitutie, precum si prevederile art. 61 alin. (1), in conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.
In virtutea textelor constitutionale mentionate, Parlamentul si, prin delegare legislativa, in conditiile art. 115 din Constitutie, Guvernul au competenta de a institui, modifica si abroga norme juridice de aplicare generala.
Instantele judecatoresti nu au o asemenea competenta, misiunea lor constitutionala fiind aceea de a realiza justitia, potrivit art. 126 alin. (1) din Legea fundamentala, adica de a solutiona, aplicand legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenta, intinderea si exercitarea drepturilor lor subiective.
Pentru considerentele de mai sus, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstitutionale in masura in care din acestea se desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii, si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative.
Este adevarat faptul ca prin hotararea nr. 671/20.11.2013 CNCD a stabilit ca prevederile art. 30 alin.6, art. 48 alin.1 pct.7 din Legea Cadru nr. 330/2009, art. 1 alin.5, art. 6 alin.1 din OUG nr. 1/2010 nu respecta principiul egalitatii si constituie o discriminare directa, prin incalcarea art. 16 alin.1 coroborat cu art. 41 din Constitutia Romaniei, art. 1 pct.2 din Protocolul nr. 12 la CEDO, art. 5 alin.1 din Codul Muncii, art. 2 alin.1 coroborat cu art. 6 lit. B si c din OG nr. 137/2000, insa aceasta hotarare pe de o parte produce efecte inter partes si nu erga omnes, pe de alta parte prin aceasta hotarare nu pot fi anulate efectele erga omnes si imperative ale hotararilor Curtii Constitutionale care au statuat constant faptul ca prevederile mai sus invocate sunt constitutionale si nici nu se poate substitui acestora.
Mai mult, instanta retine faptul ca trebuie sa tina cont si de considerentele deciziei Curtii Constitutionale nr. 1325/2008 potrivit careia dispozitiile art. 27 din OG nr. 137/2000 sunt neconstitutionale in masura in care din acestea se desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii, si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative, efectele acesteia .
Astfel, in masura in care ar admite prezenta actiune, tribunalul ar pronunta o hotarare nelegala, depasindu-si atributiile puterii judecatoresti.
Mai mult, tribunalul retine ca nu ne aflam in prezenta unui tratament juridic diferit aplicat unor persoane aflate in situatii similare, pentru a se constata existenta unei stari de discriminare, deoarece, pe de o parte, sporul de 15% era prevazut de lege in favoarea unor persoane care aveau dobandit titlul de doctor in drept, sporul in discutie fiind reglementat de un anumit act normativ ce era in vigoare la un moment dat, respectiv OUG nr.27/2006, iar pe de alta parte, exista situatia unei categorii de personal, care a obtinut titlul academic de doctor in drept ulterior, in baza unei alte legislatii de salarizare, care nu a mai prevazut si remunerarea aferenta acestui titlu.
Ca atare, avand in vedere ca situatiile sunt diferite sub aspectul salarizarii, legiuitorul este in drept sa instituie un tratament juridic diferit;   s-ar putea vorbi despre un tratament discriminatoriu, in sensul OG nr. 137/2000, numai in situatia in care aceeasi norma juridica in vigoare s-ar aplica diferit cu privire la o categorie profesionala, ceea ce nu este cazul.
Mai mult, tribunalul retine ca speta invocata ca si jurisprudenta nu este similara cu speta pendinte.
Astfel, asa cum rezulta din decizia civila nr. 4098/05.12.2013 reclamanta din acel dosar a sustinut teza de doctorat la data de 27.11.2009, data cand inca erau in vigoare dispozitiile OUG nr. 27/2005 iar titlul stiintific de doctor i-a fost acordat ulterior abrogarii art. 5 din OUG nr. 27/2005 prin Legea nr. 330/2009.
Avand in vedere toate argumentele de mai sus si retinand faptul ca discriminarea nu poate fi inlaturata decat pe cale legislativa, tribunalul urmeaza sa respinga cererea de chemare in judecata ca fiind neintemeiata.
Pentru aceste motive
In numele legii
HOTARASTE
Respinge  cererea de chemare in judecata, ca fiind neintemeiata.
Cu apel  in  termen de 10 zile de la  comunicare.
Pronuntata in sedinta publica  azi,  05.09.2014.