Tentativa omor nou nascut

Sentinta penala nr. 139
Data : 04 martie 2014
Autor: Ivan Popa Daniela
Domeniu asociat: tentativa
Titlu : Incadrare juridica  tentativa omor nou-nascut Deliberand asupra cauzei penale de fata:
Prin rechizitoriul nr.219/P/2013 al Parchetului de pe langa  Tribunalul Prahova s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatei M.E.- M. si fara forme legale in Orasul B.str. M. nr. 88 jud. P., fiind, fara antecedente penale, sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de  art. 20 din Cp. rap. la art. 174 - 175 al. 1 lit. c si d din Cp, constand in aceea ca la data de 16.03.2013, dupa ce a nascut la termen, acasa si neasistata medical, a abandonat noul nascut intr-o incapere folosita drept magazie, pe podea din ciment, neincalzita, viata noului nascut fiind salvata prin interventia medicilor de la Spitalul Campina si a organelor de politie.
Pentru stabilirea situatiei de fapt retinuta in sarcina inculpatei in faza de urmarire penala s-au administrat probatorii cu : proces verbal cu sesizare din oficiu,  proces - verbal intocmit de organele de politie in data de 17.03.2013, proces verbal de cercetare la fata locului ,  schita  plansa fotografica; raport declaratiile inculpatei,  raportul de expertiza medico - legala psihiatrica nr. 325/2013 al SML Ploiesti,  completare la Raportul de expertiza medico - legala psihiatrica nr. 325/2013 al SML Ploiesti, examen psihologic intocmit de psiholog din cadrul Spitalului de Psihiatrie Voila,  raportul medico - legal nr. 405/2013 intocmit de SML Ploiesti, buletin de analiza serologica nr. 689/03.06.2013 al INML Mina Minovici Bucuresti, fise CPU ale inculpatei si foaia de observatie clinica a nou - nascutului, declaratiile  martorilor M. M., G. M. C. , G. A., S. V. E., B. V. , S.A. si C.R..
In faza de cercetare judecatoreasca , la termenul de judecata din 3 decembrie 2013, s-a procedat la audierea inculpatei  care a recunoscut savarsirea infractiunii pentru care s-a dispus trimiterea in judecata in modalitatea descrisa prin actul de sesizare, a aratat ca are cunostinta de probatoriile administrate in faza de urmarire penala,  si-a insusit aceste probatorii solicitand judecarea potrivit procedurii prevazute de art. 320/1 c.p.p. ( art. 375 si art. 396 alin.10 Nodul cod de procedura penala ).
Totodata, in faza de cercetare judecatoreasca s-au depus acte in circumstantiere.
Consiliul Judetean Prahova - Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului , in calitate de reprezentant al minorului M. C. A. G. ( victima infractiunii de tentativa de omor, data in plasament  bunicii materne B. V. conform sentintei civile nr. 1322/10.05.2013 a T. P.), a depus la dosar adresa nr. 721/J/13 ianuarie 2014 prin care a aratat ca nu se constituie parte civila in cadrul procesului penal, atasand si un referat privind situatia minorilor M. C. A. D. si M. I. A..
S-a atasat la dosar copia sentintei civile 1322/10 mai 2013 a T.P..
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele :
La data de 23.08.2008 inculpata s-a casatorit cu martorul M. M. - C. , iar in anul 2009 din relatia de casatorie a acestora  a rezultat minora M. A. - I., in prezent in  varsta de 4 ani.
Pe durata casniciei, sotii M. au locuit atat la parintii ei,  cat si la parintii lui, insa, din declaratiile martorilor s-a retinut ca inculpata nu avea o relatie foarte buna cu nici unii, astfel ca in vara anului 2012 sotii M., impreuna cu fiica lor s-au mutat cu chirie, in com. S., jud. P.. Sotul inculpatei, martorul M. C. este angajat la o  societate comerciala din B., unde lucreaza ca muncitor necalificat in constructii, motiv pentru care acesta venea acasa o data la 2 saptamani. Cu toate acestea, sotul inculpatei se ingrijea sa-i trimita saptamanal sotiei bani si toate cele necesare intretinerii.
In toamna anului 2012, aproximativ in luna octombrie, inculpata i-a spus sotului ca este posibil sa fie insarcinata, ocazie cu care sotul i-a spus ca vor creste cei 2 copii.
Ulterior, desi sotul a intrebat-o cu privire la starea de graviditate, inculpata a negat ca ar fi insarcinata sustinand ca are unele probleme de sanatate, respectiv ca are mai multe chisturi si un fibrom, afectiuni care au determinat-o sa banuiasca initial ca ar fi gravida.
Atat sotul cat si vecinii au sesizat ca inculpata lua aspectul fizic al unei gravide si in mai multe randuri au sfatuit-o sa mearga la medic pentru a-1 consulta. De fiecare data inculpata gasea diverse motivatii si isi mentinea pozitia in sensul ca nu este gravida si ca doar are chisturi si fibrom.
Mai mult decat atat, in viata inculpatei a aparut un "prieten" care a fost audiat  cu identitate protejata, C. R. Acesta a declarat ca avut din iarna 2011 - 2012 o relatie extraconjugala sporadica cu inculpata. Acestuia inculpata i-a marturisit ca este despartita in fapt de sotul ei si ca din acest motiv locuieste impreuna cu fiica ei in com. S.. Declaratiile martorului (de asemenea si el casatorit si tata a 2 copii minori) se coroboreaza in sensul ca, de cate ori venea la inculpata acasa, isi parca masina chiar in fata portii acesteia, fara sa incerce in vreun fel sa se fereasca de vecini. Nici acestuia inculpata nu i-a spus ca este insarcinata, iar in momentul in care martorul a vazut ca inculpata parea plinuta, aceasta l-a asigurat ca o sa slabeasca. Martorul a sustinut ca din luna noiembrie 2012 nu s-a mai intalnit inculpata, insa au continuat sa tina legatura prin telefon.
Nici confidentei ei la acel moment, martora S. V. -E., inculpata nu i-a spus ca este insarcinata, iar  din ianuarie 2013 a evitat-o.
In aceste imprejurari, in data de 16.03.2013, in timp ce era la domiciliu doar impreuna cu fiica sa, inculpata a inceput sa aiba contractii specifice nasterii.
Din cauza durerilor nasterii, inculpata in jurul orelor 15.00 l-a sunat pe sotul sau spunandu-i ca are dureri in zona mijlocului. Sotul a sfatuit-o sa lase copila la una din vecine si sa mearga la Spital, sau sa o sune pe nasa de cununie, martora G. A. - care ii este si matusa inculpatei, pentru a-i cere ajutorul.
Inculpata nu a urmat sfatul sotului si in jurul orelor 18.00 cand acesta a sunat-o, a constat ca durerile sotiei erau intense, auzind-o plangand de durere. Atunci, sotul, din proprie initiativa a sunat-o pe martora G. A., care a mers la inculpata pentru a vedea ce face .
Ajunsa la inculpata acasa martora a constat ca in locuinta este intuneric, frig, iar aceasta se afla in pat, impreuna cu fiica sa. De asemenea, in camera in care se aflau cele 2, era mult sange pe jos, iar inculpata spunea ca are hemoragie care nu se mai opreste. Martora a mers la familia S. de unde urma sa ia o suma de bani ( asa cum rezultase din convorbirea cu sotul inculpatei) si a revenit, impreuna si cu martora S. A..
Amandoua i-au spus inculpatei ca au chemat salvarea, ceea ce nu a incantat-o pe aceasta. M. E. - M. le-a spus sa iasa afara, sa o tina afara si pe fiica ei - desi afara era o temperatura de iarna - pentru a se putea spala si imbraca. Dupa un timp, martorele au intrat cu forta in casa, ocazie cu care inculpata se incheia la pantaloni. G. A. a adunat toate lucrurile murdare de sange, lighean si alte obiecte, pe care le-a pus in camera alaturata, de asemenea a strans asternutul care era patat de sange, a pus pe pat o patura curata si a ajutat-o pe inculpata sa se aseze pe pat. Dupa putin timp a sosit o ambulanta. Echipei de medici de pe salvare inculpata le-a spus ca are fibrom si chisturi si ca stie ca trebuie sa se opereze. Nici martorelor si nici echipei de medici nu le-a spus ca intre timp nascuse si nici unde a pus nou - nascutul.
Ajunsa la Spitalul C., la Sectia Obstetrica - Ginecologie, in jurul orelor 20.55, in sala de operati, medicii au constatat ca o parte din placenta nu fusese eliminata,  motiv pentru care au intrebat-o unde a pus copilul.
In prima instanta, aceasta  a negat ca ar fi nascut, insa ulterior, la insistentele medicilor, le-a spus ca "totul este acasa".
In aceste conditii, alertati de medici, politisti din cadrul Politiei B. au mers la locuinta inculpatei in jurul orelor 00.30, ocazie cu care l-au gasit pe nou nascut, infasurat intr-un cearsaf, in ultima camera a casei, folosita ca magazie, incapere neincalzita, direct pe ciment. In aceste conditii, in incaperea rece, pe podeaua din ciment, doar "invelit" cu un cearsaf, noul nascut a ramas neasistat un timp de peste 6 ore.
Nou - nascutul a fost gasit viu, iar imediat, la orele 00.45 a fost chemata, prin apelul de urgenta 112, o ambulanta, echipa de pe ambulanta luand toate masurile specifice de prim ajutor, avand in vedere ca victima avea  hipotermie.  Fiind internat,  noul nascut a fost diagnosticat cu hipotermie, avand o temperatura de 320 C, dupa ce echipa de medici de pe ambulanta acordasera anterior primul ajutor (infasurare in paturi calde si alte procedee pentru cresterea temperaturii corpului).
In prezent copilul nascut in data de 16.03.2013 este in viata ,iar prin sentinta civila 1322/10 mai 2013 a T. P. s-a dispus decaderea totala a numitei M. E. M. din exercitiul drepturilor parintesti cu privire la minorul M. C.A. D., ce a fost incredintat spre plasament bunicii materne B. V. cu domiciliul in B. str. D. nr. 39 A, judet P. Prin aceeasi sentinta s-a dispus ca drepturile si obligatiile parintesti cu privire la persoana copilului sa fie exercitate de bunica materna, iar drepturile si obligatiile privitoare la bunurile copilului sa fie exercitate de Presedintele Consiliului Judetean Prahova prin Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
In cauza a fost dispusa efectuarea expertizei medico - legale psihiatrice, sens in care inculpata a fost internata pentru o saptamana la Spitalul de psihiatrie Voila si ulterior a fost expertiza psihiatric de comisia de medici legisti din cadrul Serviciului de Medicina Legala Ploiesti. Concluziile acestora au fost expuse in raportul de expertiza medico - legala nr. 325/2013, retinandu-se ca inculpata "a prezentat diagnosticul Reactia acuta la stres, personalitate labila - fond subliminal. Discernamant critic pastrat la momentul comiterii faptei din 16.03.2013".
De asemenea, comisia a facut unele completari la raportul sus mentionat subliniind doua aspecte si anume, pe de o parte acela ca "inculpata poseda, la momentul comiterii faptei de care este acuzata - tentativa la omor calificat - functia psihica de sinteza numita discernamant, adica facultatea de a intelege, de a rationa si de a judeca, de a deosebi lucrurile unele de altele, pe baza experientei de viata anterioare si a educatiei dobandite, de a decide asupra variantei optime adaptive, printr-un proces intelectiv - volitiv, mijlocit de reflectarea constienta a realitatii". Pe de alta parte, "inculpata poseda, la momentul comiterii faptei, capacitatea de a discerne, adica de a distinge intre bine si rau, de a judeca caracterul faptelor sale, de a intelege consecintele propriilor acte - momentul intelectiv - si de a lua o hotarare, in virtutea libertatii de a se auto conduce - moment volitiv  - dar si deopotriva de a-si exprima responsabilitatea  acestor acte, in cazul in care ele vin in contradictie cu morala general acceptata si /sau cu legea , ca norma de comportament" .
Comisia de expertiza medico legala psihiatrica din cadrul SML  Ploiesti a retinut ca "inculpata M.E. M.  nu a prezentat tulburari clinice psihice care sa se  constituie  in sindroame intra- /post -partum , ci doar elemente clinice disparate, care nu sunt de natura a atesta o afectare a discernamantului ca urmare a starii psihologice produsa in timpul nasterii si  determinata de aceasta ".
Aceste aspecte retinute in expertiza psihiatrica duc la concluzia, indubitabila ca fapta inculpatei  nu realizeaza elementele constitutive ale unei tentative la pruncucidere (fapta de altfel nepedepsibila) ci ca,  in mod constient, inculpata a avut intentia, cel putin indirecta, de a suprima viata noului nascut, imediat dupa nastere, lasandu-l neasistat, intr-o incapere fara sursa de caldura, pe podeaua din ciment, infasurat doar intr-un cearceaf.
In stabilirea pozitiei subiective a inculpatei instanta are in vedere ca aceasta a ascuns sarcina fata de toti membrii familiei, nu s-a prezentat la medic pentru luarea in evidenta si supravegherea evolutiei sarcinii, iar imediat dupa nastere nu a acordat primele ingrijiri nou -nascutului,  parasind nou -nascutul intr-o camera fara sursa de caldura, pe ciment, neanuntand pe nimeni despre nastere.
Situatia de fapt, astfel cum a fost expusa mai sus, rezulta fara putinta de tagada din probele administrate in cauza, acestea coroborandu-se si cu declaratiile  inculpatei, care a recunoscut in totalitate fapta , astfel cum aceasta a fost descrisa prin actul de sesizare.
In legatura cu incadrarea in drept a faptei comise de inculpata, instanta urmeaza sa faca o serie de consideratii preliminare.
Astfel, de la data comiterii faptei si pana la pronuntarea solutiei, a intrat in vigoare Legea nr. 286/2009 privind codul penal.
Potrivit art. 5 alin. 1 din acest act normativ, in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila.
Legea nu prevede criteriile dupa care trebuie sa fie determinata legea penala mai favorabila, dar in doctrina este general admis ca, pentru aceasta operatiune, trebuie sa fie examinate si comparate intre ele legile succesive sub aspectul conditiilor de incriminare a faptei, de tragere la raspundere penala si de sanctionare. Astfel, trebuie sa se tina seama nu numai de pedeapsa prevazuta pentru infractiunea savarsita, dar si de toate normele si institutiile incidente in cauza si care influenteaza raspunderea penala (cauze de agravare si atenuare a pedepsei, pedepse complementare si accesorii, dispozitii privitoare la tentativa, la participatie, etc.).
De asemenea, in opinia instantei determinarea legii penale mai favorabile se face in raport cu fiecare institutie care se aplica in mod autonom.  Prin urmare, chiar daca fapta este incadrata in dispozitiile uneia dintre legi, considerata mai favorabila sub aspectul pedepsei, aceasta nu exclude aplicarea dispozitiilor din alta lege cu privire la alte institutii, cum ar fi recidiva, concursul, unitatea de infractiuni, prescriptia raspunderii penale, daca in concret se constata ca acestea sunt mai favorabile. In aceasta situatie, nu este vorba despre o a treia lege aplicabila, legea oprind doar aplicarea dispozitiilor care nu pot functiona autonom (de exemplu, stabilirea conditiilor de existenta a pluralitatii de infractiuni potrivit unei legi si aplicarea tratamentului sanctionator potrivit celeilalte legi).
In plus, asa cum reiese din dispozitiile art. 12 alin. 1 din Legea 187/2012 privind punerea in aplicare a codului penal, in cazul succesiunii de legi penale intervenite pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, pedepsele accesorii si complementare se aplica potrivit legii care a fost identificata ca lege mai favorabila in raport cu infractiunea comisa, text de lege interpretat in sensul inadmisibilitatii aplicarii pedepsei principale potrivit uneia dintre legi si a pedepselor accesorii si complementare potrivit unei alte legi, deci a inexistentei autonomiei institutiei pedepsei complementare si accesorii in raport cu pedeapsa principala.
Aplicarea acestor principii in cauza penala de fata porneste de la identificarea textului legal corespondent in legea noua pentru infractiunile pentru care inculpatul a fost trimis in judecata.
Astfel, inculpata a fost trimisa in judecata pentru infractiunea de tentativa la omor calificat  prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. c si d C.penal (asupra sotului sau a unei rude apropiate si profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara).
Infractiunea in forma consumata este pedepsita potrivit codului anterior cu inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi, iar art. 21 alin. 2 prevede ca tentativa se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic decat minimul general al pedepsei.
De asemenea, potrivit codului penal anterior, art. 53 pct. 2 lit. a, pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi poate fi luata pe o perioada intre 1 si 10 ani.
Infractiunea are corespondent in dispozitiile noului cod penal la art. 32 rap. la art. 188 c.p. rap.la art. 199 cod penal ( fapta prevazuta in art. 188 este savarsita asupra unui membru de familie)
Infractiunea in forma consumata este pedepsita cu inchisoarea de la 10 la 25 de ani ( in cazul savarsitii faptei de omor asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevazute de lege se majoreaza cu o patrime)  si interzicerea unor drepturi, iar art. 33 alin. 2 prevede ca tentativa se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumata.
De asemenea, potrivit actualului cod penal, art. 66 alin. 1, pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii unor drepturi consta in interzicerea exercitarii, pe o perioada de la 1 la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre drepturile prevazute expres de textul legal.
Facand examenul comparativ al celor doua reglementari, instanta constata ca dispozitiile noului cod penal sunt mai favorabile, atat sub aspectul pedepsei principale, cat si sub aspectul pedepsei complementare, motiv pentru care solutia se va pronunta in raport cu incadrarea data de art. 32 rap. la art. 188, c.p. coroborat cu art. 199 al.1 c.p. .
In drept, fapta inculpatei M. E. - M. care, in data de 16.03.2013, dupa ce a nascut la termen, acasa si neasistata medical, a abandonat noul nascut intr-o incapere folosita drept magazie, pe podea din ciment, neincalzita, viata noului nascut fiind salvata prin interventia medicilor de la Spitalul Campina si a organelor de politie intruneste elementele constitutive ale tentativa la omor calificat, art. 32 rap. la art. 188, c.p. coroborat cu art. 199 al.1 c.p. .
In temeiul textelor de lege indicate, instanta va dispune condamnarea inculpatei, la individualizarea pedepsei avandu-se in vedere gradul de pericol social al faptelor, imprejurarile comiterii acestora, precum si circumstantele personale ale inculpatei care pe parcursul procesului penal a avut o atitudine sincera, recunoscand  si regretand savarsirea infractiunii.
Totodata la individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatei instanta va avea in vedere si imprejurarea ca acesta nu are antecedente penale.
Nu in ultimul rand,  la individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatei instanta va avea in vedere si imprejurarea ca in prezent M. E. M. pastreaza permanent legatura cu minorii M. I.-A. , nascuta la 6.06.2009 si M. C. A. D. nascut la data de 16.03.2013, contribuie atat moral cat si financiar la ingrijirea celor doi copii, iar de aproximativ 4 luni mama locuieste impreuna cu cei doi copii la domiciliul bunicii materne, angajandu-se si contribuind financiar la sustinerea celor doi copii (referat privind situatia minorilor intocmit de Consiliul Judetean Prahova - Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Prahova ). In acelasi raport se mentioneaza ca finalitatea planurilor individualizate de protectie este reintegrarea copiilor in familia naturala, comportamentul inculpatei relevand faptul ca aceasta a regretat in permanenta fapta comisa.
De asemenea, la individualizarea pedepsei instanta va avea in vedere si dispozitiile art. 375 cod procedura penala si art. 396 alin.10 cod procedura penala,potrivit carora pedepsele se reduc cu o treime in cazul recunoasterii faptei si a solicitarii de a fi judecat pe baza probatoriilor administrate in faza de urmarire penala.
In raport de criteriile aplicate instanta va aplica inculpatei o pedeapsa cu inchisoarea intr-un cuantum corespunzator, apt spre a atinge scopul preventiv educativ si sanctionator al pedepsei. 
In ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei instanta, avand in vedere circumstantele personale ale inculpatei, apreciaza ca scopul preventiv educativ si sanctionator al pedepsei aplicate inculpatei M.( fosta B.) E. M.   poate fi atins si fara privarea de libertate a acesteia.
Potrivit art. 16 alin.2. din Legea nr.187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii 286/ 2009 privind codul penal pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei conform art. 5 din codul penal, instanta  va avea in vedere sfera obligatiilor impuse condamnatului si efectele suspendarii potrivit legilor succesive, cu prioritate fata de durata termenului de incercare sau supraveghere.
Din analiza dispozitiilor art. 86 /1 si urmatoarele cod penal din 1969 si dispozitiilor art. 91 si urmatoarele din Noul cod penal , potrivit dispozitiilor mentionate mai sus , instanta constata ca dispozitiile codului penal din 1969 in ceea ce priveste suspendarea sub supraveghere sunt mai favorabile, atat raportat la sfera obligatiilor impuse condamnatului,  cat si raportat la efectele suspendarii.
Astfel, obligatiile impuse de dispozitiile din Noul cod penal includ si o  munca neremunerata in folosul comunitatii, iar Noul cod penal nu mai prevede posibilitatea ca la expirarea termenului de incercare condamnatul sa fie reabilitat de drept ,daca nu savarseste o noua infractiune in cursul termenului de incercare, astfel cum se mentiona in art. 86/6 cod penal din 1969.
In raport de argumentele aratate mai sus, instanta urmeaza ca in baza art. disp.art.86/1 alin.1 si 2 cod penal cu aplicarea art. 5 Noul cod penal sa  dispuna suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei  pe durata unui termen de incercare calculat conform art.  862 cod penal si compus din  durata pedepsei aplicata la care se va adauga un interval  stabilit de instanta de 2 ani,  fiind in final de 6 ani.
Potrivit art. 86/3 Cod penal pe durata termenului de incercare, inculpata  se va  supune urmatoarelor masuri de supraveghere :
a) sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Prahova ;
 b) sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea ;
 c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale  de existenta.
Va atrage atentia inculpatei  asupra disp.art. 83 si 84 cod penal anterior  privind efectele  revocarii suspendarii executarii pedepsei  sub supraveghere  in cazul  savarsirii unei noi infractiuni intentionate in cursul termenului de  incercare  si  in caz de neindeplinire, cu rea credinta a  masurilor de supraveghere  prevazute de lege  si  stabilite de instanta.
Conform  art. 67 cod penal se va interzice inculpatei exercitiul drepturilor prev.de art.  66 lit.a,b cod penal pentru o durata de  2 ani de la data ramanerii definitive a  hotararii de condamnare, conform art.  68 alin.1 lit.b cod penal.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei ,instanta va lua  act  ca Directia  Generala de  Asistenta Sociala  si  Protectia  Copilului din cadrul  Consiliului Judetean  Prahova , in calitate de reprezentant al minorului  M.  C.  A. D. in  ceea ce priveste  bunurile , nu se constituie parte civila  in cadrul procesului penal.
Totodata, se va  lua act ca  Spitalul  Municipal  C. nu  se constituie parte civila in cadrul procesului penal.
Desi Parchetul de pe langa Tribunalul Preahova a exercitat din oficiu actiune civila in cadrul procesului penal , solicitand obligarea inculpatei la plata de daune morale, instanta apreciaza ca in acest msoment obligarea inculpatei la plata de daune morale nu ar fi in interesul minorului M. C.A. D., din referatul intocmit de Directia de Asistenta Sociala si Protectia Copilului rezultand ca inculpata s-a angajat, realizeaza venituri si contribuie in mod efectiv la cresterea si educarea minorului.Ca atare,  obligarea acesteia la plata unei sume globale cu titlul de daune morale ar duce la imposibilitatea asigurarii intretinerii zilnice a minorilor.
In consecinta,  se va respinge ca  neintemeiata actiunea civila  exercitata in  cadrul procesului penal, din oficiu, de catre Parchetul de pe langa  Tribunalul  Prahova .
In baza disp. art.7 din Legea 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpata in conditiile prevazute de aceasta lege, in vederea introducerii profilului genetic in Sistemul National de Date Genetice Judiciare(S.N.D.G.J.), dupa ramanerea definitiva a prezentei sentinte.
Conform art. 274 alin.1 cod procedura penala  se va dispune obligarea  inculpatei la  1.500 lei  cheltuieli judiciare catre stat.
Onorariul  aparatorului din oficiu pentru partea vatamata  M.  C.  A.  D. , in cuantum de 150 lei va fi avansat din fondurile Ministerului de Justitie( conform art. 5 alin.1 lit.e din Protocolul privind stabilirea onorariilor avocatilor din oficiu ).