Succesiuni, mosteniri; Partaj
(Sentinta civila nr. 337 din data de 06.03.2014 pronuntata de Tribunalul Prahova)- decizie
- decizia civila nr. 337/06.03.2014
- Succesiuni, mosteniri; Partaj;
- La stabilirea variantei de lotizare instanta de judecata trebuie sa aiba in vedere dispozitiile art. 673/9 C.proc.civ., care consacra criteriile de partajare a bunurilor succesorale, respectiv acordul partilor, marime cotei-parti ce se cuvine fiecareia ori masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
R E Z U M A T ROMANIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECTIA I CIVILA
DOSAR NR. ......./204/2012
DECIZIA CIVILA NR. 337
Sedinta publica din data de 06.03.2014
T R I B U N A L U L,
Deliberand asupra recursului civil de fata, retine urmatoarele:
Prin actiunea civila inregistrata pe rolul Judecatoriei Campina sub nr. ......./204/2012 la data de 01.08.2012, reclamantul DC a chemat in judecata pe paratii DA, DAL, SS si SM, solicitand ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna incetarea indiviziunii asupra averii ramase de pe urma defunctei DM, compusa din bunurile trecute in titlul de proprietate nr. 209066/04.01.2012: terenul extravilan de 3400 mp din T 66, P445/ 60, trenul de 934 mp intravilan din T17, P1400, terenul de 1920 mp intravilan din T 28, F1943, terenul intravilan de 5798 mp din T30, P 2030, terenul de 440 mp intravilan din T 30, P2033 si terenul intravilan de 357 mp din T 30, P2034 pe care se afla casa veche din paianta, formata din 2 camere si sala, acoperita cu carton, situate in comuna FT, judet Prahova.
In motivarea actiunii s-a aratat ca sunt mostenitorii defunctei DM, decedata la 02.01.2005, conform certificatului de deces nr. 189524/2005, astfel: reclamantul in calitate de fiu, cu cota de 1/3, paratii DA si DA prin reprezentarea tatalui lor, DA, in prezent decedat, cu cota de 1/3, iar paratii SDS si SGM prin reprezentarea defunctei PE, conform certificatului de calitate de mostenitor nr.136/2010, cu cota de 1/3 din masa succesorala.
Reclamantul a sustinut ca nu se inteleg asupra stapanirii de comun acord a bunurilor ce fac parte din masa succesorala a defunctei DM, mai ales ca paratii SS si SM au posesia acestor terenuri si le interzice folosirea acestora.
In drept s-au invocat disp. art. 1143 si art. 669-686 N. C. civ.
Paratii DAL si DA au formulat intampinare (f. 25) prin care au aratat ca solicita admiterea actiunii, in sensul iesirii din indiviziune cu privire la bunurile succesorale, astfel cum au fost indicate in cererea de chemare in judecata.
Au aratat paratii ca sunt mostenitorii numitei DM, bunica lor, la succesiunea careia vin prin reprezentarea tatalui predecedat, DA, si au aceasta calitate, alaturi de celelalte parti din dosar, reclamantul DC, fiu al defunctei, respectiv paratii SS si SM, prin reprezentarea matusii lor predecedate, PE.
Astfel paratii au solicitat sa se constate deschisa succesiunea autoarei lor, DM si partajarea averii acesteia, iar formarea si atribuirea loturilor in raport de cotele legale sa se faca pe cat posibil in aceeasi natura, calitate si valoare.
In drept s-au invocat disp. art. 115-118 rap. la art. 6731 C. pr. civ. si art. 669 si urm. C. civ.
In baza disp. art. 109 alin. 4 C. pr. civ. reclamantul a depus incheierea notariala nr. 20/16.11.2012.
La termenul de judecata din data de 23.11.2012 paratii SS si SM au formulat intampinare - cerere reconventionala (f. 47,48) prin care au aratat ca sunt de acord cu actiunea promovata de reclamant, respectiv cu iesirea din indiviziune asupra masei succesorale ramase de pe urma defunctei DM, cu ultim domiciliu in com. FT, Jud. Prahova.
Arata ca masa succesorala ramasa de pe urma acesteia se compune din terenurile indicate in titlul de proprietate nr. 209066, eliberat la data de 4.01.2012 de catre Comisia Judeteana Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Prahova, si o locuinta, compusa din doua camere, hol si prispa, situata pe terenul din T30 P2034.
Terenurile si locuinta, au apartinut lui DM, acesta avandu-le ca mostenire de la parintii sai si ulterior a intrat cu ele in CAP, iar in prezent, locuinta se afla in stare buna de folosinta, intrucat ei au intretinut-o si au investit multi bani in acesta, intrucat altfel s-ar fi aflat intr-o stare avansata de degradare.
Mostenitorii lui DM, au fost DC - fiu, cu cota de 1/3 din succesiune, DA - fiu in prezent decedat si reprezentat de DA - fiu si DA - fiica ce culeg impreuna cota de 1/3 din succesiune si PE - fiica, in prezent decedata, reprezentata de SS si SM, mostenitori testamentari, conform certificatului de calitate de mostenitor nr. 13 6/2010, ce culeg impreuna cota de 1/3 din succesiune.
Prin cerere reconventionala solicita paratii sa se deduca in favoarea lor urmatoarele imbunatatiri: construit gard imprejmuitor din lemn pentru intreaga curte si introdus bransament de apa in curte; iar la casa in exterior s-au adus urmatoarele imbunatatiri: consolidate temelia, turnat din nou soclu partial si s-a reincarcat partial cel vechi, inlocuit stalpii de sustinere la prispa si inchis prispa cu OSB, refacut peretele exterior de la drum, prin daramare paianta si tencuit cu rapit si ciment, reparat acoperisul prin inlocuire scandura in procent de 1/2 s-a acoperit casa cu carton, s-a reparat cosul de soba existent si s-a mai construit altul nou.
De asemenea la interior s-a inlocuit soba de teracota intr-o camera si s-a construit alta in cealalta camera, s-a turnat sapa in dormitor, s-au tencuit peretii interior, s-a pus tavan din OSB. In camera de zi s-a facut o noua soba de teracota, s-a turnat ciment pe jos, reparat partial tavanul. La hol, s-a recompartimentat creandu-se inca o incapere, s-a pus o usa. S-a zugravit toata casa, s-a inchis prispa si s-a compartimentat, aparand o bucatarie de vara.
In drept s-au invocat disp. art. 115, 132 C. pr. civ.
Prin sentinta civila nr. 2457/ 16.120.2013, Judecatoria Campina a admis actiunea formulata de reclamantul DC si in parte cererea reconventionala formulata de paratii reclamanti reconventional SS si SM, conform incheierii de partaj, si in consecinta: a dispus iesirea din indiviziune a partilor conform variantei 2 de lotizare stabilita prin raportul de expertiza tehnica judiciara - lotizare intocmit de expert SI, astfel:
LOTUL NR. 1 (colorat cu albastru):
Paratilor DAL si DA li se va atribui:
- din tarlaua 30, parcela 2030 in suprafata 5798 mp primesc suprafata de 2085 mp conform schitei de plan din plansa 1 B intre punctele 9-21-20-8-9 in valoare de 5838lei;
- din tarlaua 28 parcela A 1974 in suprafata de 1920 mp primesc suprafata de 960 mp conform schitei de plan din plansa 2 B in valoare de 2688 lei;
- din tarlaua 66 parcela A 445/60 extravilan in suprafata de 3400 mp primesc suprafata de 1700 mp conform schitei de plan din plansa 3 B intre punctele 2-3-5-6-2 in valoare de 4165 lei
Total valoare primita = 12.691 lei
Are dreptul la = 17.281,1 lei
Diferenta = - 4590 lei
Primesc sulta in cuantum de 4590 lei de la lotul 3, respectiv de la paratii SS si SM
LOTUL NR. 2 (colorat cu verde):
Reclamantul DC i se va atribui:
- din Tarlaua 30 Parcela A 2030 in suprafata de 5798 mp primeste suprafata de 1806 mp conform schitei de plan plansa 1 B intre punctele 19-20-21-22-23-15-10-19 in valoare de 5056.8 lei;
- din Tarlaua 17, parcela A 1400 in suprafata de 934 mp primeste suprafata de 280 mp conform schitei de plan din plansa 1 B intre punctele 10-22-23-15-10 in valoare de 784 lei;
- din tarlaua 28 parcela 1974 in suprafata de 1920 mp primeste suprafata de 960 mp conform schitei de plan din plansa 2 B intre punctele 1-6-5-4-1 in valoare de 2688 lei;
- din tarlaua 66, parcela A 445/60 extravilan in suprafata de 3400 mp primeste suprafata de 1700 mp conform schitei de plan din plansa 3B intre pct. 1-6-5-4-1 in valoare de 4165 lei
Total valoare primita = 12.693,8 lei
Are dreptul la = 17.281,1 lei
Diferenta = - 4587 lei
Primeste sulta in cuantum de 4587 lei de la lotul 3, respectiv de la paratii SS si SM
LOTUL NR. 3 (colorat cu galben):
Paratilor SS si SM li se va atribui:
- din tarlaua 30 parcelele CC 2034, Vii 2033, si Arabil 2030 in suprafata de 6595 mp primesc suprafata de 357 mp respectiv Parcela Cc 234 in valoare de 3712,8 lei;
- locuinta CI edificata pe acest teren in valoare de 14.343 lei conform expertizei constructii efectuata de FI:
-suprafata de 440 mp respectiv parcela Vii 2033 in valoare de 1232 lei;
-suprafata de 1907 mp din parcela A 2030 in valoare de 5334,9 lei;
- suprafata de 654 mp din tarlaua 17 parcela 1400 in valoare de 1831,2 lei toate intre punctele 1-2-3-4-5-6-7-19-23-22-11-12-18-13-14-1.
Total valoare primita = 26.453,9 lei
Are dreptul la = 17.281,1 lei
Diferenta = + 9172,8 lei
Plateste sulta in cuantum de 4590 lei lotului 1 si 4587 lei lotului 2.
Dupa ramanerea definitiva si irevocabila a prezentei hotararii un exemplar de pe aceasta se va comunica Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Prahova - Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara C, iar un exemplar Administratiei Finantelor Publice C.
Obliga paratii DA si DAL sa plateasca reclamantului suma 2.705 lei, si paratii SS si SM sa plateasca reclamantului suma 545 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca la data de 10.05.2013 incheierea de partaj (f. 140-144) prin care s-a constatat deschisa succesiunea defunctei DM, decedata la 02.01.2005, s-a constatat ca mostenitori ai acesteia sunt: DC - in calitate de fiu, cu o cota de 1/3 din succesiune; DA - in calitate de fiu predecedat, cu o cota de 1/3 din succesiune, ce este preluata prin reprezentare de mostenitorii sai: DA si DAL si PE - in calitate de fiica postdecedata, cu o cota de 1/3 din succesiune, ce este preluata prin retransmitere de mostenitorii sai SS si SM.
De asemenea s-a retinut ca masa succesorala a defunctei se compune din: terenurile cuprinse in titlul de proprietate nr. 209066/04.01.2012, si identificate prin raportul de expertiza topografica completare intocmit de expert SI (f. 126-131), respectiv: terenul de 3.400 mp situat in extravilanul com. FT, T. 66, P. 445/60; terenul de 934 mp situat in intravilanul com. FT, T. 17, P. 1400; terenul de 1.920 mp situat in intravilanul com. FT, T. 28, P. 1974; terenul de 5.798 mp situat in intravilanul com. FT, T. 30, P. 2030; terenul de 440 mp situat in intravilanul com. FT, T. 30, P. 2033; terenul de 357 mp situat in intravilanul com. FT, T. 30, P. 2034 si o casa de locuit situata pe terenul in suprafata de 357 mp, compusa din 2 camere, o sala si prispa.
Prin aceasta incheiere instanta fata de cererea reconventionala a dedus in favoarea paratilor reclamanti reconventionali SS si SM, contravaloarea lucrarilor de imbunatatire efectuate la imobilul casa, respectiv: construit gard imprejmuitor din lemn pentru intreaga curte, introdus bransament de apa in curte, consolidat temelia, turnat din nou soclu partial, inlocuit stalpii de sustinere la prispa, inchis prispa cu OSB, refacut peretele exterior de la drum, reparat acoperisul prin inlocuire scandura si in procent de 1/2 s-a acoperit casa cu carton, reparat cosul de soba existent si s-a mai construit altul nou, refacut 2 sobe, turnat sapa in dormitor, tencuit peretii interior, refacut tavanul din OSB, s-a recompartimentat holul si s-a creat inca o incapere, s-a pus o usa, s-a zugravit toata casa, s-a inchis prispa si s-a compartimentat, aparand o bucatarie de vara.
Urmare a dispozitiilor date de instanta, prin incheierea interlocutorie, s-a desemnat expertul constructor FI, care a procedat la identificarea si evaluarea constructiei retinuta la partaj (f.151-156), iar expertul topograf SI a intocmit raportul de expertiza tehnica lotizare (f. 184-193) prin care a intocmit 2 variante de lotizare potrivit dorintei partilor.
Fata de aceste variante de lotizare reclamantul si paratii DA si DAL au solicitat omologarea variantei nr. 1, iar paratii SS si SM omologarea variantei nr. 2.
Instanta retine in primul rand faptul ca paratii DA si DAL nu s-au prezentat la nici un termen de judecata pana astazi.
De asemenea acestia au solicitat omologarea variantei nr. 1 desi nu au invocat nici un argument in sustinerea acesteia (in concluziile orale), in ambele variante fiindu-le atribuit teren din suprafata de 5.798 mp si din terenul extravilan de 3400 mp, iar in ce-a de-a doua varianta diferenta consta in atribuirea unei suprafete mai mici din terenul de 5798 mp, compensata cu suprafata de 960 mp din terenul de 1920 mp.
Rezulta cu certitudine faptul ca pentru acestia prezenta cauza nu a prezentat interes, astfel instanta poate considera ca s-au prezentat la acest ultim termen de judecata pentru sustinerea variantei de lotizare solicitata de reclamant, in conditiile in care nu au manifestat nici un rol pe parcursul judecatii intrucat nu au formulat nici o cerere, nici intampinare sau vreo varianta de lotizare.
De altfel din declaratia martorei RM (f.96) rezulta acestia nu au venit la casa parinteasca si nu au prezentat interes fata de mostenirea de la tatal lor (DA).
Sustinerea acestora din concluziile scrise (f.204) in sensul ca tatal lor a folosit terenul din spatele casei, iar ulterior decesului acestuia paratii S nu le-ar mai fi permis accesul la acest teren sunt neintemeiate.
Aceiasi sustinere neintemeiata, in sensul ca paratii S i-ar fi interzis accesul la terenul din spatele casei, o face si reclamantul.
Instanta constata neintemeiate aceste sustineri fata de declaratiile martorilor.
Astfel chiar martorul propus de reclamant DV (f.95) a aratat ca nu cunoaste care sunt relatiile dintre parti insa dupa decesul lui DM, el nu l-a mai vazut pe reclamant venind la casa parinteasca.
Tot acest martor a mai adaugat ca anterior decesului lui DM, reclamantul a cultivat terenul din gradina o perioada de timp, insa dupa decesul acesteia nu l-a mai vazut pe reclamant si nu cunoaste daca a dorit sau nu sa cultive aceste teren.
De asemenea nici pe DA nu l-a vazut venind la imobil.
Martorul RI (f.97) a precizat ca dupa decesului lui DM reclamantul a mai venit de cateva ori la imobil, pentru ca in ultima perioada acesta sa nu mai vina deloc.
In consecinta nu rezulta din probele dosarului faptul ca reclamantului i s-ar fi interzis accesul la imobilul de acasa de catre paratii S, care s-au mutat in acesta inca din timpul vietii bunicii lor si au efectuat la imobilul casa o serie de lucrarii de refacere, intretinere si conservare a casei, asa cum acestea au fost retinute prin incheierea de partaj.
Pentru aceste considerente instanta va omologa varianta nr. 2 prin care paratilor SS si SM le revine o suprafata mai mare din terenul din spatele casei, respectiv suprafata de 357 mp, de 440 mp, 1907 mp si 654 mp.
Nu ar fi echitabil ca acestora sa li se atribuie casa de locuit, pe care de altfel nu o solicita nici o alta parte, paratii SS si SM folosind-o si intretinand-o, si numai suprafata de 595 mp (238 mp si 357 mp) aferenta acestui imobil.
Asadar pentru cele anterior analizate instanta va dispune iesirea din indiviziune in varianta nr. 2 ce corespunde criteriilor prevazute de art. 6739 C. pr. civ., diferenta de sulta intre cele 2 variante fiind minora.
Intrucat ambele variante prezinta erori de calcul si erori materiale, instanta va reface raportul de expertiza prin corectarea greselilor de calcul si a erorilor materiale, expertul indicand din eroare lotul 1 colorat cu albastru pentru reclamant, acesta fiind de fapt lotul nr. 2 colorat cu verde, iar pentru paratii DAL si DA, pe schita de plan figureaza lotul nr. 1 colorat cu albastru.
De asemenea lotul paratilor SS si SM prezinta erori de calcul matematic cu privire la valoarea terenului de 1907 mp si de 654 mp, preluandu-se in acest fel in mod gresit si valoarea totala primita de reclamant.
In baza disp. art. 54 alin. 2 din Legea nr. 7/1996, dupa ramanerea definitiva si irevocabila a prezentei hotarari, un exemplar de pe aceasta se va comunica Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Prahova - Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara C.
De asemenea in temeiul art. 771 alin 6 din Legea nr. 571/2003 dupa ramanerea definitiva si irevocabila a prezentei hotarari, un exemplar de pe aceasta se va comunica si organului fiscal din cadrul Primariei C.
Vazand si disp. art. 274 Cod proc. civila si constatand faptul ca reclamantul a avansat cheltuieli de judecata in cuantum total de 5.955 lei (f. 84, 85, 98, 169, 202, 206), iar paratii SS si SM in cuantum de 2160 lei (f. 46, 101, 162, 168), cota partilor fiind de 1/3 pe tulpina, instanta va obliga paratii DA si DAL sa plateasca reclamantului suma 2.705 lei, si paratii SS si SM suma 545 lei.
Impotriva acestei solutii, reclamantul DC a declarat recurs, criticand-o pentru nelegalitate in lumina dispozitiilor art. 304 pct.9 cod pr. civila, pentru incalcarea disp. art.673/1 cod pr. civila in sensul ca in mod gresit s-a dispus iesirea din indiviziune in varianta a II a expertizei SI in conditiile in care varianta I era cea mai potrivita pentru solutionarea pricinii.
Mai arata recurentul ca in considerentele hotararii instanta invoca si argumentele pe care opineaza ca varianta a II-a este preferabila; recurentul a venit sporadic la imobil dupa decesul MD; nu rezulta din probele dosarului faptul ca reclamantului i s-ar fi interzis accesul la imobilul casa de catre paratii S; paratii S s-au mutat in imobil in timpul vietii bunicilor si au efectuat la imobil - casa, o serie de lucrari , refecare, intretinere si conservare acesteia.
De asemenea arata recurentul ca solutia este gresita, insa, deoarece, la judecata in fond a solicitat varianta l din expertiza cu motivarea ca, in acest fel, primeste terenul din pct. Acasa, pe care l-a folosit pana la decesul lui P, cand paratii S nu i-au mai permis accesul pe acest teren".
Potrivit expertizei SI varianta 1 se identifica prin culoarea albastra, desi in realitatea, asa dupa cum a sesizat instanta,"expertul (a indicat) din eroare lotul 1,colorat cu albastru, pentru reclamant"
Cu toate ca niciuna dintre parti nu a sesizat ca expertul a colorat gresit loturile, despre care face vorbire in lucrare, instanta care a amanat pronuntarea, nu a repus cauza pe rol, pentru a discuta, cu partile, despre necesitatea refacerii lucrarii, in sensul corectei identificari, prin expertiza a loturilor atribuite partilor.
O asemenea masura era cu atat mai necesara, cu cat instanta a descoperit, in lucrare, erori de calcul si erori materiale.
In pofida acestei constatari referitoare la coloritul gresit al loturilor si la erorile de calcul si materiale instanta a hotarat ca va reface raportul de expertiza, prin corectarea greselilor de calcul si a erorilor materiale.
In principiu, o asemenea masura este conforma prevederilor legale respectiv art.129-130 cod pr. civila coroborat cu art.673/6 cod pr. civila si art.2ol si urm. cod pr. civila.
Este incontestabil ca instanta de fond a gresit pentru ca, sustinand ca expertul a savarsit erori de calcul si materiale in confectionarea lucrarii, nu evidentiaza aceste pretinse erori, decat in ceea ce priveste "lotul paratilor SS si SM, cu privire la valoarea terenului de 1907 m.p. si de 654 mp.
Greseala primei instante reprezinta tot o "eroare de calcul", fiindca in cazul lotului 3 atribuit intimatilor SS si M, se retine ca s-au atribuit bunuri in valoare totala de 26.453,9 lei desi intimatii au drept la 17.261,1 lei astfel incat diferenta de 9127,8 lei se plateste cu titlu de sulta, catre -recurent- 4.587 lei, si catre intimatii DA si AL.- 4.590 lei.
Asadar,cele doua sulte datorate loturilor 1 si 2 inseamna aditionate mai mult decat diferenta dintre valoarea primita 26.453,9 lei lei si dreptul intimatilor 17.281,1 lei, in cazul lotului 2, atribuit recurentului, diferenta exacta,dintre c/val. bunurilor stribuite-12.693,8 lei si echivalentul valoric al dreptului intimatilor 17.281,1 lei-nu este 4.587 lei ci 4*587,3.lei!?
- in cazul lotului 1,diferenta dintre c/val. bunurilor atribuite-12.691 lei si echivalentul valoric al dreptului intimatilor-17.281,1 lei-nu este 4.59o lei, ci 4.59o,l lei
Este adevarat ca diferentele identificate rezultate din calcule matematice eronate, nu sunt mari, dar este incontestabil ca orice expertiza, care este o lucrare tehnica,trebuie sa se evidentieze,in primul rand prin exactitatea, prin certitudinea calculelor, masuratorilor etc. altminteri expertul fiind pasibil de savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa!?
Asadar daca tot a considerat ca poate reface lucrarea expertului topo instanta avea indatorirea de a realiza acest demers eu exactitate si de a "produce"un rezultat comparabil cu cel al unei expertize tehnice, corect intocmita.
In ceea ce priveste varianta de iesire din indiviziune, aminteam, in precedent, ea aceasta este, in opinia recurentului, aceea numerotata "l" in raportul de expertiza deoarece
- martorul DV a invederat instantei ca defuncta a fost ajutata in ultimii ani ai vietii de recurent care in 2001 i-a primit pe intimatii S in casa de mila, fiindca nu aveau unde locui. A mai spus martorul si ca PE nu a locuit niciodata in casa defunctei, iar in 2oo4 aceasta i s-a plans ca intimatii S nu mai vor sa plece din casa si se poarta urat cu ea, motiv pentru care a contractat si o pareza dupa care in 2005,a de cedat, intimatii S ramanand in casa,unde nu l-au mai primit pe recurent.
- la interogatoriu, SS a recunoscut ca s-a mutat in casa defunctei in 2oo3- fila 99/pct.l, precizand ca a executa la casa unele lucrari fara autorizatie. Raspunsuri asemanatoare a dat si sotia sa SM-fila 92;
- martora RM a declarat ca reclamantul venea la imobil, dar nu foarte des, fila 965
- martorul RI sustine ca "dupa decesul lui DM, reclamantul a mai venit de cateva ori la imobil, pentru ca in ultima perioada sa nu mai vina deloc, fila 97;
- martorul TV afirma ca anterior decesului lui DM reclamantul venea la imobil si cultiva terenul din gradina, de asemenea si dupa decesul acesteia l-a vazut venind impreuna eu sotia si folosind terenul - fila 94
Rezulta din cele ce preced, ca argumentele invocate de instanta, pentru a-si justifica optiunea pentru varianta 2, nu au suport, deoarece recurentul este fiul defunctei, spre deosebire de intimatul SS, care este nepotul acesteia si care a fost primit de mila de defuncta in imobil, in 2004, an pana in care doar recurentul a avut grija de defuncta, care a decedat in 2005, dupa ce a facut pareza, suparata de intimatul SS .
In concluzie, varianta 1, in care i se atribuie recurentului terenurile solicitate, este aceea care implineste si un deziderat etic al solutiei data in justitie, astfel ca solicita admiterea recursului, casarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta, in scopul refacerii lucrarii de expertiza topo, de catre acelasi expert, urmand ca instanta sa examineze si posibilitatea lichidarii starii de indiviziune in varianta 1.
Intimati - parati SS si SM, au formulat intampinare la motivele de recurs solicitand respingerea recursului ca nefondat, astfel cum a fost intemeiat in drept si motivat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecata catre subsemnatii.
In lumina disp. art. 304 pct. 9 CPC invocat de recurent, - "Modificarea sau casarea unor hotarari se poate cere in urmatoarele situatii, numai pentru motive de neegalitate cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii." Iar potrivit sustinerilor recurentului, s-au incalcat disp art. 673 indice 1 CPC, in sensul ca in mod gresit s-a dispus iesirea din indiviziune conform variantei a 2-a a raportului de expertiza SI refacut de instanta.
Avand in vedere temeiul de drept pe baza caruia s-au formulat motivele de recurs, ca recursul este nefondat, instanta pronuntand o hotarare temeinica si legala, avand ca baza de plecare insasi disp. art. 673 indice 9 care impune instantei ca la formarea si atribuirea loturilor sa tina seama printre altele si de la domiciliul partilor, ocupatia acestora, faptul ca unii dintre coproprietari mai inainte de a se cere imparteala au facut constructii sau au adus Imbunatatiri cu acordul coproprietarilor, etc, situatii ce se coroboreaza cu disp. art 673 indice 1, CPC.
Pentru aceste motive consideram ca recursul este nefondat si urmeaza a fi respins ca atare.
1. Cu toate acestea, sustinem in continuare si motivatia pentru care, in opinia noastra, varianta omologata de instanta este legala si corecta.
Chiar daca incearca sa aduca in fata instantei de recurs o alta situatie de fapt decat cea prezentata in fata instantei de fond, recurentul, nu reuseste sa convinga ca s-a preocupat de terenul atribuit in lot intimatilor dupa cum nu reusit sa convinga nici ca a fost interesat de intretinerea casei.
Se sustine ca s-a dovedit cu martorii audiati ca recurentul a fost impiedicat sa foloseasca terenul si constructia bun succesoral si ca ar fi ingrijit-o pe defuncta DM inainte de decesul acesteia, insa sustinerile nu pot fi primite, atata timp cat martorii nu au putut arata concret si modalitatea in care s-a facut intretinerea si modalitatea in care DC a fost impiedicat sa foloseasca terenul solicitat sau oricare dintre terenurile bun succesoral. In realitate nu a existat nici o impiedicare.
Chiar si in timpul vietii lui DM, recurentul folosea o parte din terenul de "Acasa", restul fiind folosit de DM impreuna cu intimatii, acestia din urma aducand imbunatatiri terenului prin fertilizare.
Ca o dovada sta fi faptul ca de multa vreme recurentul avand probleme de sanatate nu a mai venit deloc la teren si nici nu 1-a folosit si nici nu a sustinut ca ar fi incercat sa puna alte persoane sa il foloseasca in locul sau, sau sa il munceasca pentru el. Sustinerile noastre sunt dovedite de insasi actele depuse de recurent la dosar, in cuprinsul cererii de acordare a ajutorului public judiciar, unde a atasat acte medicale din care rezulta ca datorita starii de sanatate se afla practic in imposibilitate de a se deplasa.
Este adevarat ca intimatii s-au mutat in casa lui DM inainte de decesul acesteia, dar aceasta s-a intamplat cu acordul lui DM care i-a chemat pentru a locui impreuna cu ea si pentru a o ingriji si ajuta. Asa cum se observa din plansele foto aflate la dosarul cauzei, la momentul la care intimatii s-au mutat in casa, aceasta era intr-o stare avansata de degradare si a necesitat de urgenta o reparatie capitala si multe imbunatatiri.
Nici unul din martori si nici macar recurentul nu a putut face dovada ca i s-a interzis accesul la imobilul casa si teren, cu atat mai mult la terenuri. Accesul la casa nu a fost dorit nici de catre recurent, care asa cum rezulta din intregul dosar, este de acord ca acesta sa ramana in deplina proprietate si posesie a intimatilor. In ceea ce priveste in special terenul de langa casa, solicitat acum de recurent, aratam ca se poate observa cu usurinta din raportul de expertiza ca acesta are iesire si la o alta strada pe o latura opusa celei pe care isi are intrarea intimatii, astfel incat, este lesne de inteles ca daca s-ar fi dorit s-ar fi putut folosi fara probleme terenul cu destinatia arabil.
Avand in vedere faptul ca intimatilor parati li s-a atribuit casa de locuit, ar fi fost inuman si neechitabil sa nu li se atribuie si partial terenul din spatele casei, cu atat mai mult cu cat acestia au ingrijit, fertilizat si au cultivat aceasta parte din el, inca din timpul vietii lui DM si sa li se atribuie o alta bucata de teren intr-o alta locatie.
Este bine cunoscut faptul ca zona in care se afla amplasat terenul, "Brataseanca" este o zona preponderent agricola, iar locuitorii isi castiga existenta din prelucrarea pamantului, asa incat, intimatii traind si locuind pe acest teren, isi castiga existent din roadele obtinute din prelucrarea lui.
Atata timp cat recurentul nu locuieste in zona, nu poate munci personal terenul, a lasat in paragina efectiv ani de zile portiunea sa din acesta, nu intelegem care ii este nemultumirea ca primeste in lot acelasi teren si mai ales de ce doreste sa primeasca si ce au folosit si fertilizat intimatii.
In plus, in aceasta varianta se respecta cel mai bine dispozitiile legale aplicabile in speta, in sensul ca pe de o parte sulta ce trebuie achitata de parati este mai mica decat sulta ce ar trebui achitata in varianta 1 si pe de alta parte se respecta cel mai bine posesia terenului si constructiei, anterioara promovari prezentei cauze.
In ceea ce ii priveste pe paratii DA si DA, chiar daca au solicitat a fi omologata varianta 1 a raportului de expertiza lotizare, urmeaza ca instanta sa tina seama de faptul ca acestia, nu au folosit niciodata vreun bun succesoral, dupa cum nici autorul lor, DA si nici nu au in intentie aceasta. In acest sens este de remarcat faptul ca nu au sustinut vreodata ca au folosit sau ca ar dori sa foloseasca in fapt, in natura ceva din masa succesorala, chiar si prin intampinarea depusa au solicitat sa le fie atribuit teren in natura SAU CONTRAVALOAREA ACESTUIA, motiv pentru care este lesne de inteles care va fi soarta terenului ce li se va atribui, cu atat mai mult daca tinem seama si de localitatea de domiciliu a acestora, varsta si loc de munca si nu in ultimul rand interesul manifestat fata de prezenta cauza pana la ultimul termen de judecata. Oricum, in oricare dintre variante le este totusi atribuit teren in natura si primesc chiar si sulta.
In concluzie, asa cum am aratat, varianta a 2-a a raportului de expertiza lotizare, respcta cel mai bine posesia, dispozitiile legale privind sulta si spunem noi chiar si o atribuire conforma cu respectarea regulilor morale de care instanta este tinuta sa tina seama nu in ultimul rand.
Un alt aspect pe care am preferat sa il tratam in final, vizeaza ceea ce recurentul a inteles sa trateze ca si gresita modalitate in care instanta, in baza disp. art. 129 -130 CPC a inteles sa indrepte ea insasi erorile de calcul si erorile materiale strecurate in cuprinsul raportului de expertiza tehnica lotizare.
Asa cum rezulta din dezbaterile cu ocazia judecarii in fond a cauzei, aparatorii partilor au sesizat aceste erori pe care le-au pus in discutie si le-au adus pe cale orala la cunostinta instantei, care a considerat ca aceste erori pot fi indreptate de ea insasi, fara a mai fi necesara refacerea raportului de expertiza, situatie careia partile au trebuit sa se supuna. Aceste modificari vizau atat erorile constand in indicarea gresita a culorilor loturilor cat si erorile de calcul valoric sau efectiv greseli de tehnoredactare.
Asa cum se observa, doua sunt obiectiunile recurentului in aceasta situatie si anume:
1. Faptul ca expertul a indicat gresit culorile cu care au fost hasurate loturile partilor in partea scrisa a expertizei. In acest sens consideram ca nu este un motiv de casare cu trimitere spre rejudecare a prezentei cauze, faptul ca instanta asa cum a stabilit cu ocazia judecarii in fond, a sesizat ca si eroare materiala faptul ca expertul a inversat in tehnoredactare culorile cu care a hasurat loturile atribuite partilor. Respectiv lotul atribuit recurentului desi este corect individualizat, masurat si identificat,este colorat cu verde si nu cu albastru. Evident ca nici nu intra in discutie o repunere a cauzei pe rol pentru ceva ce s-a discutat si pus in vedere prin concluziile orale, legat de erorile de tehnoredactare. Asa cum am aratat mai sus si cum insasi recurentul arata, in temeiul disp. art 129 CPC instanta poate corecta erorile materiale si erorile de calcul, asa incat a putut corecta si mentiunile cu privire la culoarea cu care a hasurat expertul loturile fiecarei parti, chiar daca ele sunt oricum bine identificare si prin alte modalitati, respectiv numerotare si indicarea vecinatatilor.
2. Faptul ca instanta cu ocazia refacerii calculelor la variantele de lotizare, a strecurat o eroare de calcul in ceea ce priveste valoarea lotului primit de catre intimati este adevarat.
Arata recurentul ca in cazul adunarii celor doua sulte stabilite de instanta in sarcina intimatilor, acestea adunate ar fi mai mari decat diferenta a ceea ce au de dat, conform expertizei refacuta de instanta. Astfel:
26.453,9 lei ( valoare primita) - 17.281,1 (dreptul valoric cuvenit) = 9.172,8 lei, iar cele doua sulte adunate, respectiv 4590 + 4587 = 9.177 lei, de unde ar rezulta o diferenta nejustificata de 4,2 lei.
In esenta, urmeaza a se observa ca in ceea ce priveste valoarea primita de intimati exista o eroare de tehnoredactare, in sensul ca acesta este de 26458,6 lei in loc de 26453,9 lei, aceasta eroare fiind rezultatul faptului ca instanta a trecut valoarea terenului de 1907 mp din parcela A 2030 ca fiind de 5334,9 iei in loc de 5339,6 lei, daca tinem seama de valorile stabilite de expert per mp. de teren in aceasta parcela, valoare mentinuta de instanta.
1907mp. x 3,51ei/mp.=6674,5 lei diminuat cu 20% rezulta valoarea de 5339,6 lei.
Asadar, valoarea primita de intimati este de 26.458,6 lei si nu 26.453,9 lei asa cum a calculat instanta. De aici rezultand si diferenta remarcata de recurent. Ceea ce trebuie observant, este faptul ca instanta de fond a calculat corect sulta totala ce trebuie achitata de catre intimati loturilor 1 si 2, astfel incat nu se poate pune problema de o imposibilitate a punerii in executare a hotararii pronuntate si nici de prejudicierea vreunei parti din prezenta cauza.
Urmeaza ca sub acest aspect, tinand seama ca nu s-a produs nici o greseala care sa prejudicieze vre-o parte din prezenta cauza, sultele calculate fiind corecte, instanta sa aprecieze daca sa impune sau nu admiterea acestui motiv de casare cu trimitere spre rejudecare a cauzei, intrucat in ceea ce ne priveste, pe de o parte nu ne consideram vinovati de aceasta eroare facuta de instanta si nici nu consideram ca ar fi un motiv de casare a solutiei pronuntate de instanta de fond.
Pe de alta parte, asa cum prevede disp. art 281(1) CPC, "erorile de calcul precum si orice alte erori materiale din hotarari, pot fi indreptate la cerere sau din oficiu", iar potrivit disp art. 281 (2a) "indreptarea ,hotararii nu poate fi ceruta pe calea apelului sau recursului, ci numai in conditiile disp. art 281 ~ 28I2aCPC".
Este evident ca remediul procedural oferit de textul de lege se refera la greseli de ordin formal, asemanatoare celei strecurata in hotararea atacata si care nu afecteaza substanta hotararii, aspectele de fond sau rationamentul juridic initial, convingerea instantei si cu atat mai putin solutia data. In acesta situatie ne aflam si noi, avand in vedere ca sultele calculate precum si atribuirea loturilor nu a fost afectata de eroarea de calcul.
Pentru aceste motive, avand in vedere ca nu a fost incalcata niciuna dintre prevederile disp. art 304 CPC solicitam sa constatati ca recursul este nefondat si sa-1 respingeti ca atare.
In drept s-a invocat art. 308 CPC.
Tribunalul, examinand hotararea atacata prin prisma motivelor de recurs, a actelor si lucrarilor dosarului, in raport de textele de lege incidente in cauza, sub toate aspectele de fapt si de drept, conform dispozitiilor art. 3041 C.pr.civ. constata urmatoarele:
In mod corect instanta de fond a retinut situatia de fapt in sensul ca prin incheierea de partaj de la data de 10.05.2013 (f. 140-144 s-a constatat deschisa succesiunea defunctei DM, decedata la 02.01.2005, s-a constatat ca mostenitori ai acesteia sunt: DC - in calitate de fiu, cu o cota de 1/3 din succesiune; DA - in calitate de fiu predecedat, cu o cota de 1/3 din succesiune, ce este preluata prin reprezentare de mostenitorii sai: DA si DAL si PE - in calitate de fiica postdecedata, cu o cota de 1/3 din succesiune, ce este preluata prin retransmitere de mostenitorii sai SS si SM si ca masa succesorala a defunctei se compune din: terenurile cuprinse in titlul de proprietate nr. 209066/04.01.2012, si identificate prin raportul de expertiza topografica completare intocmit de expert SI (f. 126-131), respectiv: terenul de 3.400 mp situat in extravilanul com. FT, T. 66, P. 445/60; terenul de 934 mp situat in intravilanul com. FT, T. 17, P. 1400; terenul de 1.920 mp situat in intravilanul com. FT, T. 28, P. 1974; terenul de 5.798 mp situat in intravilanul com. FT, T. 30, P. 2030; terenul de 440 mp situat in intravilanul com. FT, T. 30, P. 2033; terenul de 357 mp situat in intravilanul com. FT, T. 30, P. 2034 si o casa de locuit situata pe terenul in suprafata de 357 mp, compusa din 2 camere, o sala si prispa.
Prin aceeasi incheiere interlocutorie, care nu a fost criticata de catre recurent, instanta de fond, fata de cererea reconventionala, a dedus in favoarea intimatilor parati SS si SM, contravaloarea lucrarilor de imbunatatire efectuate la imobilul casa, respectiv: construit gard imprejmuitor din lemn pentru intreaga curte, introdus bransament de apa in curte, consolidat temelia, turnat din nou soclu partial, inlocuit stalpii de sustinere la prispa, inchis prispa cu OSB, refacut peretele exterior de la drum, reparat acoperisul prin inlocuire scandura si in procent de 1/2 s-a acoperit casa cu carton, reparat cosul de soba existent si s-a mai construit altul nou, refacut 2 sobe, turnat sapa in dormitor, tencuit peretii interior, refacut tavanul din OSB, s-a recompartimentat holul si s-a creat inca o incapere, s-a pus o usa, s-a zugravit toata casa, s-a inchis prispa si s-a compartimentat, aparand o bucatarie de vara.
Instanta de fond a facut o corecta aplicare a dispozitiilor legale art. 673 indice 9 si 741-741 C.c. omologand varianta 2 din raportul de expertiza lotizare intocmit de catre expertul topograf SI (filele 184-193 dosar ).
Sustinerea recurentului reclamant in sensul ca in acest fel, nu primeste terenul din pct. Acasa, pe care l-a folosit pana la decesul lui P, cand paratii S nu i-au mai permis accesul pe acest teren, nu poate fi primita.
Potrivit depozitiilor martorilor DV (atasata la fila 95 dosar fond) precum si RI (atasata la fila 97dosar fond ) se retine ca dupa decesul autoarei DM, reclamantul nu a mai fost venind la casa parinteasca, ca reclamantul a cultivat terenul din gradina o perioada de timp, insa dupa decesul acesteia nu a mai fost vazut pe reclamant si nu se cunoaste daca a dorit sau nu sa cultive aceste teren pe care doreste sa-i fie atribuit.
Din ansamblul probator administrat in cauza, nu rezulta faptul ca reclamantului i s-ar fi interzis accesul la imobilul de acasa de catre intimatii parati S, care s-au mutat in casa bun succesoral inca din timpul vietii bunicii lor, cu acordul acesteia au efectuat la o serie de lucrarii de refacere, intretinere si conservare a casei, asa cum acestea au fost retinute prin incheierea de admitere in principiu.
Asa cum a retinut si instanta de fond, nu ar fi echitabil ca intimatilor parati S, carora li se atribuie casa de locuit, pe care au folosit-o si au intretinut-o, si pe care nu o solicita nici o alta parte, sa li se acorde numai o suprafata de 595 mp (238 mp si 357 mp) aferenta acestui imobil, atata timp cat recurentul nu a manifestat o lunga perioada de timp pasivitate fata de ingrijirea si cultivarea terenurilor bun succesoral.
A mai sustinut recurentul ca in mod gresit instanta nu a repus cauza pe rol, pentru a discuta, cu partile, despre necesitatea refacerii lucrarii, in sensul corectei identificari, prin expertiza a loturilor atribuite partilor care au fost colorat gresit de catre expert, cu atat mai mult cu cat instanta a descoperit in lucrare si erori de calcul si erori materiale, o asemenea masura fiind conforma prevederilor legale respectiv art.129-130 cod pr. civila coroborat cu art.673/6 cod pr. civila si art.2ol si urm. cod pr. civila.
Tribunalul retine c potrivit dsip. art. 281 C.p.c. erorile de calcul si erorile materiale, pot fi indreptate si fara citarea partilor, deci fara punerea in discutia acestora, astfel ca masura dispusa de instanta de fond instanta de a reface raportul de expertiza prin corectarea greselilor de calcul si a erorilor materiale, in sensul ca expertul a indicat din eroare lotul 1 colorat cu albastru pentru reclamant, acesta fiind de fapt lotul nr. 2 colorat cu verde, iar pentru paratii DAL si DA, pe schita de plan figureaza lotul nr. 1 colorat cu albastru precum si in sensul ca lotul paratilor SS si SM prezinta erori de calcul matematic cu privire la valoarea terenului de 1907 mp si de 654 mp, preluandu-se in acest fel in mod gresit si valoarea totala primita de reclamant, este legala .
In plus, tribunalul constata ce priveste valoarea primita de intimati exista o eroare de tehnoredactare, in sensul ca acesta este de 26458,6 lei in loc de 26453,9 lei, aceasta eroare fiind rezultatul faptului ca instanta a trecut valoarea terenului de 1907 mp din parcela A 2030 ca fiind de 5334,9 iei in loc de 5339,6 lei, daca tinem seama de valorile stabilite de expert per mp. de teren in aceasta parcela, valoare mentinuta de instanta, asa cum sustin intimatii prin intampinarea la motivele de recurs.
Imprejurarea ca valoarea primita de intimati este de 26.458,6 lei si nu 26.453,9 lei asa cum a calculat instanta, diferenta invocata de recurent, nu este de natura a afecta legalitatea si temeinicia hotararii , atata timp cat sulta totala ce trebuie achitata de catre intimati loturilor 1 si 2, este corecta, astfel incat nu se poate retine prejudicierea vreunei parti din prezenta cauza.
Pentru toate aceste considerente, potrivit disp. art. 312 alin. 1 Cp.c., tribunalul va respinge ca nefundat recursul declarat de catre recurentul-reclamant DC, impotriva sentintei civile nr. 2457/16.10.2013 pronuntata de Judecatoria Campina, mentinand sentinta instantei de fond ca temeinica si legala.
Vazand si disp. art. 274 C.p.c., in raport cu solutia sus aratata, tribunalul va admite cererea formulata de intimat si va obliga recurentul la 1500 lei cheltuieli de judecata catre intimatul SS, reprezentand onorariul de avocat achitat in recurs cu chitanta nr. 1/06.01.2014, atasata la dosar la fila 27.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul, ca nefondat.
Obliga recurentul al 1500 lei cheltuieli de judecata catre intimatul SS.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 06.03.2014.
- decizia civila nr. 337/06.03.2014
- Succesiuni, mosteniri; Partaj;
- La stabilirea variantei de lotizare instanta de judecata trebuie sa aiba in vedere dispozitiile art. 673/9 C.proc.civ., care consacra criteriile de partajare a bunurilor succesorale, respectiv acordul partilor, marime cotei-parti ce se cuvine fiecareia ori masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
R E Z U M A T ROMANIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECTIA I CIVILA
DOSAR NR. ......./204/2012
DECIZIA CIVILA NR. 337
Sedinta publica din data de 06.03.2014
T R I B U N A L U L,
Deliberand asupra recursului civil de fata, retine urmatoarele:
Prin actiunea civila inregistrata pe rolul Judecatoriei Campina sub nr. ......./204/2012 la data de 01.08.2012, reclamantul DC a chemat in judecata pe paratii DA, DAL, SS si SM, solicitand ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna incetarea indiviziunii asupra averii ramase de pe urma defunctei DM, compusa din bunurile trecute in titlul de proprietate nr. 209066/04.01.2012: terenul extravilan de 3400 mp din T 66, P445/ 60, trenul de 934 mp intravilan din T17, P1400, terenul de 1920 mp intravilan din T 28, F1943, terenul intravilan de 5798 mp din T30, P 2030, terenul de 440 mp intravilan din T 30, P2033 si terenul intravilan de 357 mp din T 30, P2034 pe care se afla casa veche din paianta, formata din 2 camere si sala, acoperita cu carton, situate in comuna FT, judet Prahova.
In motivarea actiunii s-a aratat ca sunt mostenitorii defunctei DM, decedata la 02.01.2005, conform certificatului de deces nr. 189524/2005, astfel: reclamantul in calitate de fiu, cu cota de 1/3, paratii DA si DA prin reprezentarea tatalui lor, DA, in prezent decedat, cu cota de 1/3, iar paratii SDS si SGM prin reprezentarea defunctei PE, conform certificatului de calitate de mostenitor nr.136/2010, cu cota de 1/3 din masa succesorala.
Reclamantul a sustinut ca nu se inteleg asupra stapanirii de comun acord a bunurilor ce fac parte din masa succesorala a defunctei DM, mai ales ca paratii SS si SM au posesia acestor terenuri si le interzice folosirea acestora.
In drept s-au invocat disp. art. 1143 si art. 669-686 N. C. civ.
Paratii DAL si DA au formulat intampinare (f. 25) prin care au aratat ca solicita admiterea actiunii, in sensul iesirii din indiviziune cu privire la bunurile succesorale, astfel cum au fost indicate in cererea de chemare in judecata.
Au aratat paratii ca sunt mostenitorii numitei DM, bunica lor, la succesiunea careia vin prin reprezentarea tatalui predecedat, DA, si au aceasta calitate, alaturi de celelalte parti din dosar, reclamantul DC, fiu al defunctei, respectiv paratii SS si SM, prin reprezentarea matusii lor predecedate, PE.
Astfel paratii au solicitat sa se constate deschisa succesiunea autoarei lor, DM si partajarea averii acesteia, iar formarea si atribuirea loturilor in raport de cotele legale sa se faca pe cat posibil in aceeasi natura, calitate si valoare.
In drept s-au invocat disp. art. 115-118 rap. la art. 6731 C. pr. civ. si art. 669 si urm. C. civ.
In baza disp. art. 109 alin. 4 C. pr. civ. reclamantul a depus incheierea notariala nr. 20/16.11.2012.
La termenul de judecata din data de 23.11.2012 paratii SS si SM au formulat intampinare - cerere reconventionala (f. 47,48) prin care au aratat ca sunt de acord cu actiunea promovata de reclamant, respectiv cu iesirea din indiviziune asupra masei succesorale ramase de pe urma defunctei DM, cu ultim domiciliu in com. FT, Jud. Prahova.
Arata ca masa succesorala ramasa de pe urma acesteia se compune din terenurile indicate in titlul de proprietate nr. 209066, eliberat la data de 4.01.2012 de catre Comisia Judeteana Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Prahova, si o locuinta, compusa din doua camere, hol si prispa, situata pe terenul din T30 P2034.
Terenurile si locuinta, au apartinut lui DM, acesta avandu-le ca mostenire de la parintii sai si ulterior a intrat cu ele in CAP, iar in prezent, locuinta se afla in stare buna de folosinta, intrucat ei au intretinut-o si au investit multi bani in acesta, intrucat altfel s-ar fi aflat intr-o stare avansata de degradare.
Mostenitorii lui DM, au fost DC - fiu, cu cota de 1/3 din succesiune, DA - fiu in prezent decedat si reprezentat de DA - fiu si DA - fiica ce culeg impreuna cota de 1/3 din succesiune si PE - fiica, in prezent decedata, reprezentata de SS si SM, mostenitori testamentari, conform certificatului de calitate de mostenitor nr. 13 6/2010, ce culeg impreuna cota de 1/3 din succesiune.
Prin cerere reconventionala solicita paratii sa se deduca in favoarea lor urmatoarele imbunatatiri: construit gard imprejmuitor din lemn pentru intreaga curte si introdus bransament de apa in curte; iar la casa in exterior s-au adus urmatoarele imbunatatiri: consolidate temelia, turnat din nou soclu partial si s-a reincarcat partial cel vechi, inlocuit stalpii de sustinere la prispa si inchis prispa cu OSB, refacut peretele exterior de la drum, prin daramare paianta si tencuit cu rapit si ciment, reparat acoperisul prin inlocuire scandura in procent de 1/2 s-a acoperit casa cu carton, s-a reparat cosul de soba existent si s-a mai construit altul nou.
De asemenea la interior s-a inlocuit soba de teracota intr-o camera si s-a construit alta in cealalta camera, s-a turnat sapa in dormitor, s-au tencuit peretii interior, s-a pus tavan din OSB. In camera de zi s-a facut o noua soba de teracota, s-a turnat ciment pe jos, reparat partial tavanul. La hol, s-a recompartimentat creandu-se inca o incapere, s-a pus o usa. S-a zugravit toata casa, s-a inchis prispa si s-a compartimentat, aparand o bucatarie de vara.
In drept s-au invocat disp. art. 115, 132 C. pr. civ.
Prin sentinta civila nr. 2457/ 16.120.2013, Judecatoria Campina a admis actiunea formulata de reclamantul DC si in parte cererea reconventionala formulata de paratii reclamanti reconventional SS si SM, conform incheierii de partaj, si in consecinta: a dispus iesirea din indiviziune a partilor conform variantei 2 de lotizare stabilita prin raportul de expertiza tehnica judiciara - lotizare intocmit de expert SI, astfel:
LOTUL NR. 1 (colorat cu albastru):
Paratilor DAL si DA li se va atribui:
- din tarlaua 30, parcela 2030 in suprafata 5798 mp primesc suprafata de 2085 mp conform schitei de plan din plansa 1 B intre punctele 9-21-20-8-9 in valoare de 5838lei;
- din tarlaua 28 parcela A 1974 in suprafata de 1920 mp primesc suprafata de 960 mp conform schitei de plan din plansa 2 B in valoare de 2688 lei;
- din tarlaua 66 parcela A 445/60 extravilan in suprafata de 3400 mp primesc suprafata de 1700 mp conform schitei de plan din plansa 3 B intre punctele 2-3-5-6-2 in valoare de 4165 lei
Total valoare primita = 12.691 lei
Are dreptul la = 17.281,1 lei
Diferenta = - 4590 lei
Primesc sulta in cuantum de 4590 lei de la lotul 3, respectiv de la paratii SS si SM
LOTUL NR. 2 (colorat cu verde):
Reclamantul DC i se va atribui:
- din Tarlaua 30 Parcela A 2030 in suprafata de 5798 mp primeste suprafata de 1806 mp conform schitei de plan plansa 1 B intre punctele 19-20-21-22-23-15-10-19 in valoare de 5056.8 lei;
- din Tarlaua 17, parcela A 1400 in suprafata de 934 mp primeste suprafata de 280 mp conform schitei de plan din plansa 1 B intre punctele 10-22-23-15-10 in valoare de 784 lei;
- din tarlaua 28 parcela 1974 in suprafata de 1920 mp primeste suprafata de 960 mp conform schitei de plan din plansa 2 B intre punctele 1-6-5-4-1 in valoare de 2688 lei;
- din tarlaua 66, parcela A 445/60 extravilan in suprafata de 3400 mp primeste suprafata de 1700 mp conform schitei de plan din plansa 3B intre pct. 1-6-5-4-1 in valoare de 4165 lei
Total valoare primita = 12.693,8 lei
Are dreptul la = 17.281,1 lei
Diferenta = - 4587 lei
Primeste sulta in cuantum de 4587 lei de la lotul 3, respectiv de la paratii SS si SM
LOTUL NR. 3 (colorat cu galben):
Paratilor SS si SM li se va atribui:
- din tarlaua 30 parcelele CC 2034, Vii 2033, si Arabil 2030 in suprafata de 6595 mp primesc suprafata de 357 mp respectiv Parcela Cc 234 in valoare de 3712,8 lei;
- locuinta CI edificata pe acest teren in valoare de 14.343 lei conform expertizei constructii efectuata de FI:
-suprafata de 440 mp respectiv parcela Vii 2033 in valoare de 1232 lei;
-suprafata de 1907 mp din parcela A 2030 in valoare de 5334,9 lei;
- suprafata de 654 mp din tarlaua 17 parcela 1400 in valoare de 1831,2 lei toate intre punctele 1-2-3-4-5-6-7-19-23-22-11-12-18-13-14-1.
Total valoare primita = 26.453,9 lei
Are dreptul la = 17.281,1 lei
Diferenta = + 9172,8 lei
Plateste sulta in cuantum de 4590 lei lotului 1 si 4587 lei lotului 2.
Dupa ramanerea definitiva si irevocabila a prezentei hotararii un exemplar de pe aceasta se va comunica Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Prahova - Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara C, iar un exemplar Administratiei Finantelor Publice C.
Obliga paratii DA si DAL sa plateasca reclamantului suma 2.705 lei, si paratii SS si SM sa plateasca reclamantului suma 545 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca la data de 10.05.2013 incheierea de partaj (f. 140-144) prin care s-a constatat deschisa succesiunea defunctei DM, decedata la 02.01.2005, s-a constatat ca mostenitori ai acesteia sunt: DC - in calitate de fiu, cu o cota de 1/3 din succesiune; DA - in calitate de fiu predecedat, cu o cota de 1/3 din succesiune, ce este preluata prin reprezentare de mostenitorii sai: DA si DAL si PE - in calitate de fiica postdecedata, cu o cota de 1/3 din succesiune, ce este preluata prin retransmitere de mostenitorii sai SS si SM.
De asemenea s-a retinut ca masa succesorala a defunctei se compune din: terenurile cuprinse in titlul de proprietate nr. 209066/04.01.2012, si identificate prin raportul de expertiza topografica completare intocmit de expert SI (f. 126-131), respectiv: terenul de 3.400 mp situat in extravilanul com. FT, T. 66, P. 445/60; terenul de 934 mp situat in intravilanul com. FT, T. 17, P. 1400; terenul de 1.920 mp situat in intravilanul com. FT, T. 28, P. 1974; terenul de 5.798 mp situat in intravilanul com. FT, T. 30, P. 2030; terenul de 440 mp situat in intravilanul com. FT, T. 30, P. 2033; terenul de 357 mp situat in intravilanul com. FT, T. 30, P. 2034 si o casa de locuit situata pe terenul in suprafata de 357 mp, compusa din 2 camere, o sala si prispa.
Prin aceasta incheiere instanta fata de cererea reconventionala a dedus in favoarea paratilor reclamanti reconventionali SS si SM, contravaloarea lucrarilor de imbunatatire efectuate la imobilul casa, respectiv: construit gard imprejmuitor din lemn pentru intreaga curte, introdus bransament de apa in curte, consolidat temelia, turnat din nou soclu partial, inlocuit stalpii de sustinere la prispa, inchis prispa cu OSB, refacut peretele exterior de la drum, reparat acoperisul prin inlocuire scandura si in procent de 1/2 s-a acoperit casa cu carton, reparat cosul de soba existent si s-a mai construit altul nou, refacut 2 sobe, turnat sapa in dormitor, tencuit peretii interior, refacut tavanul din OSB, s-a recompartimentat holul si s-a creat inca o incapere, s-a pus o usa, s-a zugravit toata casa, s-a inchis prispa si s-a compartimentat, aparand o bucatarie de vara.
Urmare a dispozitiilor date de instanta, prin incheierea interlocutorie, s-a desemnat expertul constructor FI, care a procedat la identificarea si evaluarea constructiei retinuta la partaj (f.151-156), iar expertul topograf SI a intocmit raportul de expertiza tehnica lotizare (f. 184-193) prin care a intocmit 2 variante de lotizare potrivit dorintei partilor.
Fata de aceste variante de lotizare reclamantul si paratii DA si DAL au solicitat omologarea variantei nr. 1, iar paratii SS si SM omologarea variantei nr. 2.
Instanta retine in primul rand faptul ca paratii DA si DAL nu s-au prezentat la nici un termen de judecata pana astazi.
De asemenea acestia au solicitat omologarea variantei nr. 1 desi nu au invocat nici un argument in sustinerea acesteia (in concluziile orale), in ambele variante fiindu-le atribuit teren din suprafata de 5.798 mp si din terenul extravilan de 3400 mp, iar in ce-a de-a doua varianta diferenta consta in atribuirea unei suprafete mai mici din terenul de 5798 mp, compensata cu suprafata de 960 mp din terenul de 1920 mp.
Rezulta cu certitudine faptul ca pentru acestia prezenta cauza nu a prezentat interes, astfel instanta poate considera ca s-au prezentat la acest ultim termen de judecata pentru sustinerea variantei de lotizare solicitata de reclamant, in conditiile in care nu au manifestat nici un rol pe parcursul judecatii intrucat nu au formulat nici o cerere, nici intampinare sau vreo varianta de lotizare.
De altfel din declaratia martorei RM (f.96) rezulta acestia nu au venit la casa parinteasca si nu au prezentat interes fata de mostenirea de la tatal lor (DA).
Sustinerea acestora din concluziile scrise (f.204) in sensul ca tatal lor a folosit terenul din spatele casei, iar ulterior decesului acestuia paratii S nu le-ar mai fi permis accesul la acest teren sunt neintemeiate.
Aceiasi sustinere neintemeiata, in sensul ca paratii S i-ar fi interzis accesul la terenul din spatele casei, o face si reclamantul.
Instanta constata neintemeiate aceste sustineri fata de declaratiile martorilor.
Astfel chiar martorul propus de reclamant DV (f.95) a aratat ca nu cunoaste care sunt relatiile dintre parti insa dupa decesul lui DM, el nu l-a mai vazut pe reclamant venind la casa parinteasca.
Tot acest martor a mai adaugat ca anterior decesului lui DM, reclamantul a cultivat terenul din gradina o perioada de timp, insa dupa decesul acesteia nu l-a mai vazut pe reclamant si nu cunoaste daca a dorit sau nu sa cultive aceste teren.
De asemenea nici pe DA nu l-a vazut venind la imobil.
Martorul RI (f.97) a precizat ca dupa decesului lui DM reclamantul a mai venit de cateva ori la imobil, pentru ca in ultima perioada acesta sa nu mai vina deloc.
In consecinta nu rezulta din probele dosarului faptul ca reclamantului i s-ar fi interzis accesul la imobilul de acasa de catre paratii S, care s-au mutat in acesta inca din timpul vietii bunicii lor si au efectuat la imobilul casa o serie de lucrarii de refacere, intretinere si conservare a casei, asa cum acestea au fost retinute prin incheierea de partaj.
Pentru aceste considerente instanta va omologa varianta nr. 2 prin care paratilor SS si SM le revine o suprafata mai mare din terenul din spatele casei, respectiv suprafata de 357 mp, de 440 mp, 1907 mp si 654 mp.
Nu ar fi echitabil ca acestora sa li se atribuie casa de locuit, pe care de altfel nu o solicita nici o alta parte, paratii SS si SM folosind-o si intretinand-o, si numai suprafata de 595 mp (238 mp si 357 mp) aferenta acestui imobil.
Asadar pentru cele anterior analizate instanta va dispune iesirea din indiviziune in varianta nr. 2 ce corespunde criteriilor prevazute de art. 6739 C. pr. civ., diferenta de sulta intre cele 2 variante fiind minora.
Intrucat ambele variante prezinta erori de calcul si erori materiale, instanta va reface raportul de expertiza prin corectarea greselilor de calcul si a erorilor materiale, expertul indicand din eroare lotul 1 colorat cu albastru pentru reclamant, acesta fiind de fapt lotul nr. 2 colorat cu verde, iar pentru paratii DAL si DA, pe schita de plan figureaza lotul nr. 1 colorat cu albastru.
De asemenea lotul paratilor SS si SM prezinta erori de calcul matematic cu privire la valoarea terenului de 1907 mp si de 654 mp, preluandu-se in acest fel in mod gresit si valoarea totala primita de reclamant.
In baza disp. art. 54 alin. 2 din Legea nr. 7/1996, dupa ramanerea definitiva si irevocabila a prezentei hotarari, un exemplar de pe aceasta se va comunica Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Prahova - Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara C.
De asemenea in temeiul art. 771 alin 6 din Legea nr. 571/2003 dupa ramanerea definitiva si irevocabila a prezentei hotarari, un exemplar de pe aceasta se va comunica si organului fiscal din cadrul Primariei C.
Vazand si disp. art. 274 Cod proc. civila si constatand faptul ca reclamantul a avansat cheltuieli de judecata in cuantum total de 5.955 lei (f. 84, 85, 98, 169, 202, 206), iar paratii SS si SM in cuantum de 2160 lei (f. 46, 101, 162, 168), cota partilor fiind de 1/3 pe tulpina, instanta va obliga paratii DA si DAL sa plateasca reclamantului suma 2.705 lei, si paratii SS si SM suma 545 lei.
Impotriva acestei solutii, reclamantul DC a declarat recurs, criticand-o pentru nelegalitate in lumina dispozitiilor art. 304 pct.9 cod pr. civila, pentru incalcarea disp. art.673/1 cod pr. civila in sensul ca in mod gresit s-a dispus iesirea din indiviziune in varianta a II a expertizei SI in conditiile in care varianta I era cea mai potrivita pentru solutionarea pricinii.
Mai arata recurentul ca in considerentele hotararii instanta invoca si argumentele pe care opineaza ca varianta a II-a este preferabila; recurentul a venit sporadic la imobil dupa decesul MD; nu rezulta din probele dosarului faptul ca reclamantului i s-ar fi interzis accesul la imobilul casa de catre paratii S; paratii S s-au mutat in imobil in timpul vietii bunicilor si au efectuat la imobil - casa, o serie de lucrari , refecare, intretinere si conservare acesteia.
De asemenea arata recurentul ca solutia este gresita, insa, deoarece, la judecata in fond a solicitat varianta l din expertiza cu motivarea ca, in acest fel, primeste terenul din pct. Acasa, pe care l-a folosit pana la decesul lui P, cand paratii S nu i-au mai permis accesul pe acest teren".
Potrivit expertizei SI varianta 1 se identifica prin culoarea albastra, desi in realitatea, asa dupa cum a sesizat instanta,"expertul (a indicat) din eroare lotul 1,colorat cu albastru, pentru reclamant"
Cu toate ca niciuna dintre parti nu a sesizat ca expertul a colorat gresit loturile, despre care face vorbire in lucrare, instanta care a amanat pronuntarea, nu a repus cauza pe rol, pentru a discuta, cu partile, despre necesitatea refacerii lucrarii, in sensul corectei identificari, prin expertiza a loturilor atribuite partilor.
O asemenea masura era cu atat mai necesara, cu cat instanta a descoperit, in lucrare, erori de calcul si erori materiale.
In pofida acestei constatari referitoare la coloritul gresit al loturilor si la erorile de calcul si materiale instanta a hotarat ca va reface raportul de expertiza, prin corectarea greselilor de calcul si a erorilor materiale.
In principiu, o asemenea masura este conforma prevederilor legale respectiv art.129-130 cod pr. civila coroborat cu art.673/6 cod pr. civila si art.2ol si urm. cod pr. civila.
Este incontestabil ca instanta de fond a gresit pentru ca, sustinand ca expertul a savarsit erori de calcul si materiale in confectionarea lucrarii, nu evidentiaza aceste pretinse erori, decat in ceea ce priveste "lotul paratilor SS si SM, cu privire la valoarea terenului de 1907 m.p. si de 654 mp.
Greseala primei instante reprezinta tot o "eroare de calcul", fiindca in cazul lotului 3 atribuit intimatilor SS si M, se retine ca s-au atribuit bunuri in valoare totala de 26.453,9 lei desi intimatii au drept la 17.261,1 lei astfel incat diferenta de 9127,8 lei se plateste cu titlu de sulta, catre -recurent- 4.587 lei, si catre intimatii DA si AL.- 4.590 lei.
Asadar,cele doua sulte datorate loturilor 1 si 2 inseamna aditionate mai mult decat diferenta dintre valoarea primita 26.453,9 lei lei si dreptul intimatilor 17.281,1 lei, in cazul lotului 2, atribuit recurentului, diferenta exacta,dintre c/val. bunurilor stribuite-12.693,8 lei si echivalentul valoric al dreptului intimatilor 17.281,1 lei-nu este 4.587 lei ci 4*587,3.lei!?
- in cazul lotului 1,diferenta dintre c/val. bunurilor atribuite-12.691 lei si echivalentul valoric al dreptului intimatilor-17.281,1 lei-nu este 4.59o lei, ci 4.59o,l lei
Este adevarat ca diferentele identificate rezultate din calcule matematice eronate, nu sunt mari, dar este incontestabil ca orice expertiza, care este o lucrare tehnica,trebuie sa se evidentieze,in primul rand prin exactitatea, prin certitudinea calculelor, masuratorilor etc. altminteri expertul fiind pasibil de savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa!?
Asadar daca tot a considerat ca poate reface lucrarea expertului topo instanta avea indatorirea de a realiza acest demers eu exactitate si de a "produce"un rezultat comparabil cu cel al unei expertize tehnice, corect intocmita.
In ceea ce priveste varianta de iesire din indiviziune, aminteam, in precedent, ea aceasta este, in opinia recurentului, aceea numerotata "l" in raportul de expertiza deoarece
- martorul DV a invederat instantei ca defuncta a fost ajutata in ultimii ani ai vietii de recurent care in 2001 i-a primit pe intimatii S in casa de mila, fiindca nu aveau unde locui. A mai spus martorul si ca PE nu a locuit niciodata in casa defunctei, iar in 2oo4 aceasta i s-a plans ca intimatii S nu mai vor sa plece din casa si se poarta urat cu ea, motiv pentru care a contractat si o pareza dupa care in 2005,a de cedat, intimatii S ramanand in casa,unde nu l-au mai primit pe recurent.
- la interogatoriu, SS a recunoscut ca s-a mutat in casa defunctei in 2oo3- fila 99/pct.l, precizand ca a executa la casa unele lucrari fara autorizatie. Raspunsuri asemanatoare a dat si sotia sa SM-fila 92;
- martora RM a declarat ca reclamantul venea la imobil, dar nu foarte des, fila 965
- martorul RI sustine ca "dupa decesul lui DM, reclamantul a mai venit de cateva ori la imobil, pentru ca in ultima perioada sa nu mai vina deloc, fila 97;
- martorul TV afirma ca anterior decesului lui DM reclamantul venea la imobil si cultiva terenul din gradina, de asemenea si dupa decesul acesteia l-a vazut venind impreuna eu sotia si folosind terenul - fila 94
Rezulta din cele ce preced, ca argumentele invocate de instanta, pentru a-si justifica optiunea pentru varianta 2, nu au suport, deoarece recurentul este fiul defunctei, spre deosebire de intimatul SS, care este nepotul acesteia si care a fost primit de mila de defuncta in imobil, in 2004, an pana in care doar recurentul a avut grija de defuncta, care a decedat in 2005, dupa ce a facut pareza, suparata de intimatul SS .
In concluzie, varianta 1, in care i se atribuie recurentului terenurile solicitate, este aceea care implineste si un deziderat etic al solutiei data in justitie, astfel ca solicita admiterea recursului, casarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta, in scopul refacerii lucrarii de expertiza topo, de catre acelasi expert, urmand ca instanta sa examineze si posibilitatea lichidarii starii de indiviziune in varianta 1.
Intimati - parati SS si SM, au formulat intampinare la motivele de recurs solicitand respingerea recursului ca nefondat, astfel cum a fost intemeiat in drept si motivat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecata catre subsemnatii.
In lumina disp. art. 304 pct. 9 CPC invocat de recurent, - "Modificarea sau casarea unor hotarari se poate cere in urmatoarele situatii, numai pentru motive de neegalitate cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii." Iar potrivit sustinerilor recurentului, s-au incalcat disp art. 673 indice 1 CPC, in sensul ca in mod gresit s-a dispus iesirea din indiviziune conform variantei a 2-a a raportului de expertiza SI refacut de instanta.
Avand in vedere temeiul de drept pe baza caruia s-au formulat motivele de recurs, ca recursul este nefondat, instanta pronuntand o hotarare temeinica si legala, avand ca baza de plecare insasi disp. art. 673 indice 9 care impune instantei ca la formarea si atribuirea loturilor sa tina seama printre altele si de la domiciliul partilor, ocupatia acestora, faptul ca unii dintre coproprietari mai inainte de a se cere imparteala au facut constructii sau au adus Imbunatatiri cu acordul coproprietarilor, etc, situatii ce se coroboreaza cu disp. art 673 indice 1, CPC.
Pentru aceste motive consideram ca recursul este nefondat si urmeaza a fi respins ca atare.
1. Cu toate acestea, sustinem in continuare si motivatia pentru care, in opinia noastra, varianta omologata de instanta este legala si corecta.
Chiar daca incearca sa aduca in fata instantei de recurs o alta situatie de fapt decat cea prezentata in fata instantei de fond, recurentul, nu reuseste sa convinga ca s-a preocupat de terenul atribuit in lot intimatilor dupa cum nu reusit sa convinga nici ca a fost interesat de intretinerea casei.
Se sustine ca s-a dovedit cu martorii audiati ca recurentul a fost impiedicat sa foloseasca terenul si constructia bun succesoral si ca ar fi ingrijit-o pe defuncta DM inainte de decesul acesteia, insa sustinerile nu pot fi primite, atata timp cat martorii nu au putut arata concret si modalitatea in care s-a facut intretinerea si modalitatea in care DC a fost impiedicat sa foloseasca terenul solicitat sau oricare dintre terenurile bun succesoral. In realitate nu a existat nici o impiedicare.
Chiar si in timpul vietii lui DM, recurentul folosea o parte din terenul de "Acasa", restul fiind folosit de DM impreuna cu intimatii, acestia din urma aducand imbunatatiri terenului prin fertilizare.
Ca o dovada sta fi faptul ca de multa vreme recurentul avand probleme de sanatate nu a mai venit deloc la teren si nici nu 1-a folosit si nici nu a sustinut ca ar fi incercat sa puna alte persoane sa il foloseasca in locul sau, sau sa il munceasca pentru el. Sustinerile noastre sunt dovedite de insasi actele depuse de recurent la dosar, in cuprinsul cererii de acordare a ajutorului public judiciar, unde a atasat acte medicale din care rezulta ca datorita starii de sanatate se afla practic in imposibilitate de a se deplasa.
Este adevarat ca intimatii s-au mutat in casa lui DM inainte de decesul acesteia, dar aceasta s-a intamplat cu acordul lui DM care i-a chemat pentru a locui impreuna cu ea si pentru a o ingriji si ajuta. Asa cum se observa din plansele foto aflate la dosarul cauzei, la momentul la care intimatii s-au mutat in casa, aceasta era intr-o stare avansata de degradare si a necesitat de urgenta o reparatie capitala si multe imbunatatiri.
Nici unul din martori si nici macar recurentul nu a putut face dovada ca i s-a interzis accesul la imobilul casa si teren, cu atat mai mult la terenuri. Accesul la casa nu a fost dorit nici de catre recurent, care asa cum rezulta din intregul dosar, este de acord ca acesta sa ramana in deplina proprietate si posesie a intimatilor. In ceea ce priveste in special terenul de langa casa, solicitat acum de recurent, aratam ca se poate observa cu usurinta din raportul de expertiza ca acesta are iesire si la o alta strada pe o latura opusa celei pe care isi are intrarea intimatii, astfel incat, este lesne de inteles ca daca s-ar fi dorit s-ar fi putut folosi fara probleme terenul cu destinatia arabil.
Avand in vedere faptul ca intimatilor parati li s-a atribuit casa de locuit, ar fi fost inuman si neechitabil sa nu li se atribuie si partial terenul din spatele casei, cu atat mai mult cu cat acestia au ingrijit, fertilizat si au cultivat aceasta parte din el, inca din timpul vietii lui DM si sa li se atribuie o alta bucata de teren intr-o alta locatie.
Este bine cunoscut faptul ca zona in care se afla amplasat terenul, "Brataseanca" este o zona preponderent agricola, iar locuitorii isi castiga existenta din prelucrarea pamantului, asa incat, intimatii traind si locuind pe acest teren, isi castiga existent din roadele obtinute din prelucrarea lui.
Atata timp cat recurentul nu locuieste in zona, nu poate munci personal terenul, a lasat in paragina efectiv ani de zile portiunea sa din acesta, nu intelegem care ii este nemultumirea ca primeste in lot acelasi teren si mai ales de ce doreste sa primeasca si ce au folosit si fertilizat intimatii.
In plus, in aceasta varianta se respecta cel mai bine dispozitiile legale aplicabile in speta, in sensul ca pe de o parte sulta ce trebuie achitata de parati este mai mica decat sulta ce ar trebui achitata in varianta 1 si pe de alta parte se respecta cel mai bine posesia terenului si constructiei, anterioara promovari prezentei cauze.
In ceea ce ii priveste pe paratii DA si DA, chiar daca au solicitat a fi omologata varianta 1 a raportului de expertiza lotizare, urmeaza ca instanta sa tina seama de faptul ca acestia, nu au folosit niciodata vreun bun succesoral, dupa cum nici autorul lor, DA si nici nu au in intentie aceasta. In acest sens este de remarcat faptul ca nu au sustinut vreodata ca au folosit sau ca ar dori sa foloseasca in fapt, in natura ceva din masa succesorala, chiar si prin intampinarea depusa au solicitat sa le fie atribuit teren in natura SAU CONTRAVALOAREA ACESTUIA, motiv pentru care este lesne de inteles care va fi soarta terenului ce li se va atribui, cu atat mai mult daca tinem seama si de localitatea de domiciliu a acestora, varsta si loc de munca si nu in ultimul rand interesul manifestat fata de prezenta cauza pana la ultimul termen de judecata. Oricum, in oricare dintre variante le este totusi atribuit teren in natura si primesc chiar si sulta.
In concluzie, asa cum am aratat, varianta a 2-a a raportului de expertiza lotizare, respcta cel mai bine posesia, dispozitiile legale privind sulta si spunem noi chiar si o atribuire conforma cu respectarea regulilor morale de care instanta este tinuta sa tina seama nu in ultimul rand.
Un alt aspect pe care am preferat sa il tratam in final, vizeaza ceea ce recurentul a inteles sa trateze ca si gresita modalitate in care instanta, in baza disp. art. 129 -130 CPC a inteles sa indrepte ea insasi erorile de calcul si erorile materiale strecurate in cuprinsul raportului de expertiza tehnica lotizare.
Asa cum rezulta din dezbaterile cu ocazia judecarii in fond a cauzei, aparatorii partilor au sesizat aceste erori pe care le-au pus in discutie si le-au adus pe cale orala la cunostinta instantei, care a considerat ca aceste erori pot fi indreptate de ea insasi, fara a mai fi necesara refacerea raportului de expertiza, situatie careia partile au trebuit sa se supuna. Aceste modificari vizau atat erorile constand in indicarea gresita a culorilor loturilor cat si erorile de calcul valoric sau efectiv greseli de tehnoredactare.
Asa cum se observa, doua sunt obiectiunile recurentului in aceasta situatie si anume:
1. Faptul ca expertul a indicat gresit culorile cu care au fost hasurate loturile partilor in partea scrisa a expertizei. In acest sens consideram ca nu este un motiv de casare cu trimitere spre rejudecare a prezentei cauze, faptul ca instanta asa cum a stabilit cu ocazia judecarii in fond, a sesizat ca si eroare materiala faptul ca expertul a inversat in tehnoredactare culorile cu care a hasurat loturile atribuite partilor. Respectiv lotul atribuit recurentului desi este corect individualizat, masurat si identificat,este colorat cu verde si nu cu albastru. Evident ca nici nu intra in discutie o repunere a cauzei pe rol pentru ceva ce s-a discutat si pus in vedere prin concluziile orale, legat de erorile de tehnoredactare. Asa cum am aratat mai sus si cum insasi recurentul arata, in temeiul disp. art 129 CPC instanta poate corecta erorile materiale si erorile de calcul, asa incat a putut corecta si mentiunile cu privire la culoarea cu care a hasurat expertul loturile fiecarei parti, chiar daca ele sunt oricum bine identificare si prin alte modalitati, respectiv numerotare si indicarea vecinatatilor.
2. Faptul ca instanta cu ocazia refacerii calculelor la variantele de lotizare, a strecurat o eroare de calcul in ceea ce priveste valoarea lotului primit de catre intimati este adevarat.
Arata recurentul ca in cazul adunarii celor doua sulte stabilite de instanta in sarcina intimatilor, acestea adunate ar fi mai mari decat diferenta a ceea ce au de dat, conform expertizei refacuta de instanta. Astfel:
26.453,9 lei ( valoare primita) - 17.281,1 (dreptul valoric cuvenit) = 9.172,8 lei, iar cele doua sulte adunate, respectiv 4590 + 4587 = 9.177 lei, de unde ar rezulta o diferenta nejustificata de 4,2 lei.
In esenta, urmeaza a se observa ca in ceea ce priveste valoarea primita de intimati exista o eroare de tehnoredactare, in sensul ca acesta este de 26458,6 lei in loc de 26453,9 lei, aceasta eroare fiind rezultatul faptului ca instanta a trecut valoarea terenului de 1907 mp din parcela A 2030 ca fiind de 5334,9 iei in loc de 5339,6 lei, daca tinem seama de valorile stabilite de expert per mp. de teren in aceasta parcela, valoare mentinuta de instanta.
1907mp. x 3,51ei/mp.=6674,5 lei diminuat cu 20% rezulta valoarea de 5339,6 lei.
Asadar, valoarea primita de intimati este de 26.458,6 lei si nu 26.453,9 lei asa cum a calculat instanta. De aici rezultand si diferenta remarcata de recurent. Ceea ce trebuie observant, este faptul ca instanta de fond a calculat corect sulta totala ce trebuie achitata de catre intimati loturilor 1 si 2, astfel incat nu se poate pune problema de o imposibilitate a punerii in executare a hotararii pronuntate si nici de prejudicierea vreunei parti din prezenta cauza.
Urmeaza ca sub acest aspect, tinand seama ca nu s-a produs nici o greseala care sa prejudicieze vre-o parte din prezenta cauza, sultele calculate fiind corecte, instanta sa aprecieze daca sa impune sau nu admiterea acestui motiv de casare cu trimitere spre rejudecare a cauzei, intrucat in ceea ce ne priveste, pe de o parte nu ne consideram vinovati de aceasta eroare facuta de instanta si nici nu consideram ca ar fi un motiv de casare a solutiei pronuntate de instanta de fond.
Pe de alta parte, asa cum prevede disp. art 281(1) CPC, "erorile de calcul precum si orice alte erori materiale din hotarari, pot fi indreptate la cerere sau din oficiu", iar potrivit disp art. 281 (2a) "indreptarea ,hotararii nu poate fi ceruta pe calea apelului sau recursului, ci numai in conditiile disp. art 281 ~ 28I2aCPC".
Este evident ca remediul procedural oferit de textul de lege se refera la greseli de ordin formal, asemanatoare celei strecurata in hotararea atacata si care nu afecteaza substanta hotararii, aspectele de fond sau rationamentul juridic initial, convingerea instantei si cu atat mai putin solutia data. In acesta situatie ne aflam si noi, avand in vedere ca sultele calculate precum si atribuirea loturilor nu a fost afectata de eroarea de calcul.
Pentru aceste motive, avand in vedere ca nu a fost incalcata niciuna dintre prevederile disp. art 304 CPC solicitam sa constatati ca recursul este nefondat si sa-1 respingeti ca atare.
In drept s-a invocat art. 308 CPC.
Tribunalul, examinand hotararea atacata prin prisma motivelor de recurs, a actelor si lucrarilor dosarului, in raport de textele de lege incidente in cauza, sub toate aspectele de fapt si de drept, conform dispozitiilor art. 3041 C.pr.civ. constata urmatoarele:
In mod corect instanta de fond a retinut situatia de fapt in sensul ca prin incheierea de partaj de la data de 10.05.2013 (f. 140-144 s-a constatat deschisa succesiunea defunctei DM, decedata la 02.01.2005, s-a constatat ca mostenitori ai acesteia sunt: DC - in calitate de fiu, cu o cota de 1/3 din succesiune; DA - in calitate de fiu predecedat, cu o cota de 1/3 din succesiune, ce este preluata prin reprezentare de mostenitorii sai: DA si DAL si PE - in calitate de fiica postdecedata, cu o cota de 1/3 din succesiune, ce este preluata prin retransmitere de mostenitorii sai SS si SM si ca masa succesorala a defunctei se compune din: terenurile cuprinse in titlul de proprietate nr. 209066/04.01.2012, si identificate prin raportul de expertiza topografica completare intocmit de expert SI (f. 126-131), respectiv: terenul de 3.400 mp situat in extravilanul com. FT, T. 66, P. 445/60; terenul de 934 mp situat in intravilanul com. FT, T. 17, P. 1400; terenul de 1.920 mp situat in intravilanul com. FT, T. 28, P. 1974; terenul de 5.798 mp situat in intravilanul com. FT, T. 30, P. 2030; terenul de 440 mp situat in intravilanul com. FT, T. 30, P. 2033; terenul de 357 mp situat in intravilanul com. FT, T. 30, P. 2034 si o casa de locuit situata pe terenul in suprafata de 357 mp, compusa din 2 camere, o sala si prispa.
Prin aceeasi incheiere interlocutorie, care nu a fost criticata de catre recurent, instanta de fond, fata de cererea reconventionala, a dedus in favoarea intimatilor parati SS si SM, contravaloarea lucrarilor de imbunatatire efectuate la imobilul casa, respectiv: construit gard imprejmuitor din lemn pentru intreaga curte, introdus bransament de apa in curte, consolidat temelia, turnat din nou soclu partial, inlocuit stalpii de sustinere la prispa, inchis prispa cu OSB, refacut peretele exterior de la drum, reparat acoperisul prin inlocuire scandura si in procent de 1/2 s-a acoperit casa cu carton, reparat cosul de soba existent si s-a mai construit altul nou, refacut 2 sobe, turnat sapa in dormitor, tencuit peretii interior, refacut tavanul din OSB, s-a recompartimentat holul si s-a creat inca o incapere, s-a pus o usa, s-a zugravit toata casa, s-a inchis prispa si s-a compartimentat, aparand o bucatarie de vara.
Instanta de fond a facut o corecta aplicare a dispozitiilor legale art. 673 indice 9 si 741-741 C.c. omologand varianta 2 din raportul de expertiza lotizare intocmit de catre expertul topograf SI (filele 184-193 dosar ).
Sustinerea recurentului reclamant in sensul ca in acest fel, nu primeste terenul din pct. Acasa, pe care l-a folosit pana la decesul lui P, cand paratii S nu i-au mai permis accesul pe acest teren, nu poate fi primita.
Potrivit depozitiilor martorilor DV (atasata la fila 95 dosar fond) precum si RI (atasata la fila 97dosar fond ) se retine ca dupa decesul autoarei DM, reclamantul nu a mai fost venind la casa parinteasca, ca reclamantul a cultivat terenul din gradina o perioada de timp, insa dupa decesul acesteia nu a mai fost vazut pe reclamant si nu se cunoaste daca a dorit sau nu sa cultive aceste teren pe care doreste sa-i fie atribuit.
Din ansamblul probator administrat in cauza, nu rezulta faptul ca reclamantului i s-ar fi interzis accesul la imobilul de acasa de catre intimatii parati S, care s-au mutat in casa bun succesoral inca din timpul vietii bunicii lor, cu acordul acesteia au efectuat la o serie de lucrarii de refacere, intretinere si conservare a casei, asa cum acestea au fost retinute prin incheierea de admitere in principiu.
Asa cum a retinut si instanta de fond, nu ar fi echitabil ca intimatilor parati S, carora li se atribuie casa de locuit, pe care au folosit-o si au intretinut-o, si pe care nu o solicita nici o alta parte, sa li se acorde numai o suprafata de 595 mp (238 mp si 357 mp) aferenta acestui imobil, atata timp cat recurentul nu a manifestat o lunga perioada de timp pasivitate fata de ingrijirea si cultivarea terenurilor bun succesoral.
A mai sustinut recurentul ca in mod gresit instanta nu a repus cauza pe rol, pentru a discuta, cu partile, despre necesitatea refacerii lucrarii, in sensul corectei identificari, prin expertiza a loturilor atribuite partilor care au fost colorat gresit de catre expert, cu atat mai mult cu cat instanta a descoperit in lucrare si erori de calcul si erori materiale, o asemenea masura fiind conforma prevederilor legale respectiv art.129-130 cod pr. civila coroborat cu art.673/6 cod pr. civila si art.2ol si urm. cod pr. civila.
Tribunalul retine c potrivit dsip. art. 281 C.p.c. erorile de calcul si erorile materiale, pot fi indreptate si fara citarea partilor, deci fara punerea in discutia acestora, astfel ca masura dispusa de instanta de fond instanta de a reface raportul de expertiza prin corectarea greselilor de calcul si a erorilor materiale, in sensul ca expertul a indicat din eroare lotul 1 colorat cu albastru pentru reclamant, acesta fiind de fapt lotul nr. 2 colorat cu verde, iar pentru paratii DAL si DA, pe schita de plan figureaza lotul nr. 1 colorat cu albastru precum si in sensul ca lotul paratilor SS si SM prezinta erori de calcul matematic cu privire la valoarea terenului de 1907 mp si de 654 mp, preluandu-se in acest fel in mod gresit si valoarea totala primita de reclamant, este legala .
In plus, tribunalul constata ce priveste valoarea primita de intimati exista o eroare de tehnoredactare, in sensul ca acesta este de 26458,6 lei in loc de 26453,9 lei, aceasta eroare fiind rezultatul faptului ca instanta a trecut valoarea terenului de 1907 mp din parcela A 2030 ca fiind de 5334,9 iei in loc de 5339,6 lei, daca tinem seama de valorile stabilite de expert per mp. de teren in aceasta parcela, valoare mentinuta de instanta, asa cum sustin intimatii prin intampinarea la motivele de recurs.
Imprejurarea ca valoarea primita de intimati este de 26.458,6 lei si nu 26.453,9 lei asa cum a calculat instanta, diferenta invocata de recurent, nu este de natura a afecta legalitatea si temeinicia hotararii , atata timp cat sulta totala ce trebuie achitata de catre intimati loturilor 1 si 2, este corecta, astfel incat nu se poate retine prejudicierea vreunei parti din prezenta cauza.
Pentru toate aceste considerente, potrivit disp. art. 312 alin. 1 Cp.c., tribunalul va respinge ca nefundat recursul declarat de catre recurentul-reclamant DC, impotriva sentintei civile nr. 2457/16.10.2013 pronuntata de Judecatoria Campina, mentinand sentinta instantei de fond ca temeinica si legala.
Vazand si disp. art. 274 C.p.c., in raport cu solutia sus aratata, tribunalul va admite cererea formulata de intimat si va obliga recurentul la 1500 lei cheltuieli de judecata catre intimatul SS, reprezentand onorariul de avocat achitat in recurs cu chitanta nr. 1/06.01.2014, atasata la dosar la fila 27.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul, ca nefondat.
Obliga recurentul al 1500 lei cheltuieli de judecata catre intimatul SS.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 06.03.2014.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Succesiuni, mosteniri
Antecontract de vanzare cumparare. Cumparator - beneficiar decedat. Solicitarea mostenitorilor de a incheia contract in forma autentica. - Decizie nr. 222 din data de 03.04.2014Acceptarea tacita a succesiunii in cadrul termenului de optiune succesorala de 6 luni - Decizie nr. 216 din data de 01.03.2012
Actiune succesorala. Compunerea masei succesorale. - Decizie nr. 263 din data de 02.05.2011
Succesiuni, mosteniri - Decizie nr. 179 din data de 10.05.2010
Succesiune. Jonctiunea posesiilor. - Decizie nr. 829 din data de 17.12.2009
Succesiuni, mosteniri - Decizie nr. 66 din data de 01.02.2010
Succesiune - Sentinta civila nr. 711 din data de 19.09.2012
Succesiune - Sentinta civila nr. 690 din data de 13.09.2012
Succesiune - Sentinta civila nr. 488 din data de 30.05.2012
Succesiune - Sentinta civila nr. 1056 din data de 23.06.2011
Succesiune - Sentinta civila nr. 1563 din data de 15.12.2011
Iesire din indiviziune - Sentinta civila nr. 1515 din data de 07.12.2011
Succesiune - Sentinta civila nr. 1323 din data de 20.10.2011
Anulare act - Sentinta civila nr. 384 din data de 27.01.2011
Partaj succesoral - Sentinta civila nr. 1218 din data de 24.11.2010
Succesiune - iesire din indiviziune - Sentinta civila nr. 1296 din data de 09.12.2010
Uzucapiune - Sentinta civila nr. 1223 din data de 24.11.2010
Iesire din indiviziune - Sentinta civila nr. 1239 din data de 02.12.2010
Revocare donatie - Sentinta civila nr. 822 din data de 06.10.2010
Succesiune - Sentinta civila nr. 551 din data de 03.06.2010