Pretentii rezultate din calomniere prin presa

   decizie 196/25.11.2011
domeniu asociat: Prejudicii, daune
Autor: Madalina Elena Grecu
Titlu: Pretentii rezultate din calomniere prin presa
     
     
     Pentru a fi intrunite conditiile raspunderii civile delictuale se cer intrunite cele 3 conditii cumulative, respectiv existenta unui prejudiciu, unei fapte ilicite, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu. In privinta existentei vinovatiei, aceasta exprima atitudinea subiectiva a celui ce a savarsit fapta ilicita fata de aceasta fapta, cu alte cuvinte imputabilitatea acelei fapte si are mai putina relevanta distinctia de intentie sau culpa, atata vreme cat in dreptul civil principiul este acelasi si anume repararea integrala a pagubei. 
     A?adar, este binecunoscut ca raspunderea civila delictuala opereaza in principiu pentru cea mai u?oara culpa, chiar pentru simpla neglijen?a, iar pe de alta parte, indiferent de gravitatea vinova?iei, obliga?ia de reparare a prejudiciului cauzat este integrala, deci cuantumul despagubirii ?ine de intinderea prejudiciului ?i nu de gravitatea vinova?iei.
     Revenind la spe?a dedusa judeca?ii, instan?a de fond a re?inut o raspundere directa a societa?ii recurente SC BLOOM PRESS SRL, intemeiata pe prevederile art. 30 alin 8 din Constitu?ie coroborat cu art. 76 din Lg. nr. 3/1974, dar ?i o raspundere in calitate de prepus pentru comitentul ziarist.
     Analizand textele de lege invocate se poate observa ca legea fundamentala stabile?te fara putin?a de tagada ca raspunderea civila pentru informa?ia adusa la cuno?tin?a publica revine editorului sau realizatorului, autorului, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune in condi?iile legii, iar art. 76 din Lg. 3/1974 actualizata stabile?te raspunderea ziaristului pentru incalcarea obliga?iei de a nu difuza prin presa materiale care cuprind date sau fapte neadevarate, de natura a vatama interesele legitime ?i a ?tirbi demnitatea, onoarea sau reputa?ia unei persoan, prestigiul sau social sau profesional.
     Prin urmare, este cert ca legiuitorul a avut in vedere o raspundere solidara pentru prejudiciul creat ca urmare a delictelor de presa, atat a ziaristului autor al articolelor incriminate cat ?i a editorului.
     Cum in cauza nu s-a contestat pe calea recursurilor formulate existen?a in sine a faptelor reprobabile cauzatoare de prejudiciu, ci doar eventuala raspundere a societa?ii SC BLOOM PRESS SRL, in calitate de patron al ziarului Republicanul in paginile caruia au fost publicate articolele dezbatute, tribunalul va examina doar aspectul raspunderii acestui subiect de drept.
     A?a cum s-a re?inut anterior, legea insa?i stabile?te existen?a unei raspunderi solidare in cazul in care articolele ajunse la cuno?tin?a publica au creat un prejudiciu. Ori, obliga?iile plurale sau solidare sunt reglementate de art. 1034-1056 c. civ. ?i se caracterizeaza prin aceea ca datoria nu se mai divide intre subiectele raportului juridic obliga?ional. Ele se pot na?te fie prin acte juridice (conven?ia par?ilor), fie printr-o dispozi?ie speciala a legii, caz in care suntem in prezen?a unei solidarita?i legale care face ca cercetarea judiciara sa se rezume la dovedirea faptei ilicite ?i a raportului de cauzalitate doar in ce-l prive?te pe autor, precum ?i a eventualului raport de prepu?enie, sau a calita?ii men?ionate de lege pentru codebitorul obliga?iei.
     Raportat la aceste considerente, este de necontestat ca recurenta SC BLOOM PRESS SRL are calitate de codebitor solidar alaturi de autorul articolelor ce s-au dovedit a fi prejudiciabile pentru reclamant atat prin prisma calita?ii sale de editor ?i proprietar al mijlocului de multiplicare (ziarul Republicanul), cat ?i aceea de angajator al comitentului ziarist.
     Pe cale de consecin?a sunt total nerelevante sus?inerile recurentei in sensul ca nu cenzureaza munca de cercetare ?i opiniile jurnali?tilor, atata timp cat a acceptat publicarea in paginile ziarului pe care il patroneaza a articolelor supuse dezbaterii fara a solicita autorului sa demonstreze sau sa confirme realitatea datelor men?ionate. Mai mult, a?a cum in mod just a re?inut ?i prima instan?a, pentru articolul " Tiseanu urineaza des" aparut la rubrica zvonuri ?i pentru care recurenta nu a fost capabila sa dovedeasca existen?a unor indicii convingatoare ca acesta provine de la cititori, este evident ca atat culpa cat ?i raspunderea ii revine in mod direct.
     In ce prive?te motivul de recurs invocat de aceea?i societate referitor la inexisten?a faptei prejudiciabile, se poate observa ca libertatea de exprimare in presa scrisa este subscrisa obliga?iei de exercitare cu buna credin?a, raportata la atitudinea subiectiva a jurnalistului, respectiv de a relata pe baza unor fapte exacte informa?ii fiabile ?i precise, cu respectarea eticii jurnalistice, nefiind permise judeca?i critice, decat cu condi?ia de a demonstra veridicitatea lor (art. 10 din CEDO, cauza Dalban).
     Instan?a de fond a re?inut in mod corect, facand aplicarea acestor texte de lege, ca prin articolele intitulate " Tiseanu a taiat to?i arborii seculari. Genocid silvic la Campina", " Primarul Campinei reclamat la DNA pe mana procurorilor" ?i "Tiseanu urineaza des", prin modul cum au fost concepute, respectiv maniera in care au fost redactate, prin datele con?inute ?i prin modul de interpretare a faptelor, au adus atingere imaginii ?i reputa?iei reclamantului.
     Sub acest aspect, este adevarat ca persoanele care de?in func?ii publice se expun in mod inevitabil unei atitudini critice din partea jurnali?tilor, insa acestui drept al opiniei publice de a fi informata cu privire la aspectele de interes ale comunita?ii, trebuie sa-i corespunda ?i o obliga?ie corelativa, aceea de informare corecta ?i de protec?ie a vie?ii private a persoanei expuse.
     Astfel, prin ridiculizarea ?i ironizarea vie?ii private a reclamantului, prin umilirea acestuia in mod public, coroborate cu prezentarea unor situa?ii neadevarate vadit insultatoare, s-a depa?it atat cadrul exercitarii cu buna-creditn?a a profesiei de jurnalist cat ?i dreptul ceta?enilor de a fi corect informa?i cu privire la aspectele de interes ale comunita?ii.
     Pe de alta parte, imprejurarea ca fapta prejudiciabila nu s-a produs in opinia recurentei, deoarece reclamantul a fost reales in func?ia de primar al ora?ului Campina nu are nicio relevan?a in sensul celor re?inute, deoarece prejudiciul analizat nu este unul de rezultat ci unul de natura subiectiva, constand in lezarea demnita?ii, onoarei ?i vie?ii particulare a reclamantului.