Legea nr. 78/2000

(Sentinta penala nr. 214 din data de 25.05.2011 pronuntata de Tribunalul Prahova)

Domeniu Procedura civila si penala (cai de atac, competente etc.) | Dosare Tribunalul Prahova | Jurisprudenta Tribunalul Prahova

     Sentinta penala nr. 214
     Data : 25.05.2011
     Autor: Ghita Ciprian Alexandru
     Domeniu asociat: Legea nr. 78/2000
     Titlu :

TRIBUNALUL :

      Deliberand asupra cauzei penale de fata;
            Prin rechizitoriul nr. 88/P/2005 al D.N.A. Sectia de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor :
- J.L. pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,
- C.S. pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,
- O.N.pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.;
- H.E.V. pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,
- D.C. pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,
- B.D.pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,
- B.D. pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,
- D.V. pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,
- S.N. pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,
- P. M. pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,
- R.I. pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,
- F.C.G. pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,
- N.V. pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,
- R.M. pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,
- Z.T.I. pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, in forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,
- S.N. pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, in forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,
- S.J. pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.
si S.L. pentru savarsirea infractiunii de dare de mita in forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 255 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. si art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002.
     In sarcina inculpatilor J.L., C.S., O. N., H.E.V., D.C., B. D., B. D., D.V., S. N., P. M.,R.I., N. V., F.C.G., R.M., S.N. si Z. T.I., s-a retinut ca, in calitate de lucratori vamali la B.V.P., au pretins si primit, in repetate randuri, bani si bunuri de la declarantii vamali in scopul de a le facilita (urgenta) indeplinirea formalitatilor vamale pentru societatile comerciale care efectuau operatiuni de import-export.
     In sarcina inculpatei S.L.s-a retinut faptul ca aceasta a dat in repetate randuri, bani si bunuri lucratorilor vamali din cadrul B.V. P. pentru a-i lucra mai repede documentele vamale intocmite clientilor sai, agenti economici, care efectuau operatiuni de import-export si pe care-i reprezenta in relatia cu vama.
        In sarcina inculpatei S.J.s-a retinut faptul ca, in calitate de declarant vamal, a primit, in repetate randuri, sume de bani de la agentii economici, pe care-i reprezenta in relatia cu B. V. P., in scopul de a urgenta (intocmirea documentatiei) formalitatile vamale pentru acestia.
     In cursul cercetarii judecatoresti au fost ascultati inculpatii cu privire la infractiunile mai sus-mentionate, ocazie cu care acestia, cu exceptia inculpatei S. L. au declarat ca nu au savarsit faptele pentru care au fost trimisi in judecata.
     Tribunalul, examinand materialul probator administrat in cursul urmaririi penale : declaratiile inculpatilor J.L., R.I, B.D.,P. M., F.C.G., B. D., S., D. V., D. C., C. S., H. E., N.V., O.N., S.N., Z. T.I., S.J., S. L., R. M., incheieri pronuntate de Tribunalul Prahova, prin care s-au dispus autorizarea interceptarii si inregistrarii convorbirilor telefonice si autorizarea inregistrarilor ambientale audio-video, ordonante la Directiei Nationale Anticoruptie prin care s-a dispus autorizarea folosirii unui investigator sub acoperire, procesele-verbale intocmite de catre investigatorul sub acoperire, autodenuntul formulat de Z.C.V. si declaratia acestuia, autodenuntul formulat de N. R. si declaratia acesteia, autodenuntul formulat de S.L. si declaratia acesteia, autodenuntul formulat de M.C. adrese ale M.A.I. - D.G.I.P.I. catre D.N.A., declaratiile inculpatilor date la T.B. - Sectia I Penala, in dosarul nr. 30570/3/2006, incheierea pronuntata la data de 13.09.2006 de T.B. - Sectia I Penala, in dosarul nr. 30570/3/2006, adrese ale I.G.P.R. - Directia Cercetari Penale catre Directia Nationala Anticoruptie, proces-verbal certificat pentru autenticitate cu privire la inregistrarile ambientale audio-video, planse fotografice, proces-verbal certificat pentru autenticitate cu privire la inregistrarile convorbirilor telefonice, listingul de desfasurare al convorbirilor telefonice, declaratiile martorilor, precum si cel din faza cercetarii judecatoresti, respectiv declaratiile inculpatilor S.L., H.E., D. C., F.C.G., N. V., Z. T.I., P. M.,O. N., J.L. , B. D., D. V., S.N., R.I. R. M., B. D. , S.N., S. J., C. S., declaratiile martorilor N. E., Z. Constantin, M. C., B. D., C. M., M.V., C.E., A. G., D. F., E. G., P. V., C. A., D. R., A. G. R.N., M. O., A.E., S. N., P. A., C. S., I. M., L.I., T. C., C. M., M. E., M. C., P. I., S. M., S. G., M.D., C. C., A. G., I. M., S.V., C. G., I. M. si P.L. retine urmatoarele:
Inculpatii mai sus mentionati, in calitate de lucratori vamali la B.V.P., au pretins si primit, in repetate randuri, in perioada 2004-august 2006, diferite sume de bani si bunuri de la comisionarii vamali si de la reprezentantii societatilor comerciale, in scopul de a le facilita si urgenta indeplinirea formalitatilor vamale in cadrul operatiunilor de import-export.
B. V.P. din cadrul D. R. V.B. isi avea sediul in imobilului din S.P.-T., km 72, C. B. in incinta . I. P. Acest imobil apartinea societatii de comisionariat vamal WIM B. (fosta D.)si era format din parter si etaj.
La parter isi desfasurau activitatea un numar de 10 societati de comisionariat vamal printre care W.B., U.S.A., E. P. S.R.L., C.I.S.R.L., S.S.R.L., E.S. S.R.L., D. S.R.L.
Fiecare dintre aceste societati avea angajati in jur de 5-9 declaranti vamali.
La etaj functiona Biroul Vamal Ploiesti cu un numar de aproximativ 20 lucratori vamali repartizati pe 6 compartimente: receptie-selectie, control documentar, control fizic, validare, contabilitate si liber de vama. B. V. P. avea si un punct de lucru in orasul C. care functiona cu 4 (patru) lucratori vamali.
Faptul ca B. V. P. (lucratorii vamali) si societatile de comisionariat vamal (declarantii vamali) isi desfasurau activitatea in acelasi imobil, si specificul muncii, au favorizat dezvoltarea unor relatii neprincipiale, bazate in principal pe cointeresarea materiala a lucratorilor vamali in scopul urgentarii formalitatilor vamale si acordarii liberului de vama in timp foarte scurt. Intre societatile de comisionariat vamal a aparut o concurenta acerba in a fi agreati de societatile comerciale si de a indeplini procedurile vamale prin intermediul lor deoarece, cu cat o societatea de comisionariat vamal indeplinea mai urgent formalitatile vamale pentru un agent economic, cu atat era mai agreata si inregistra beneficii mai importante.
Pentru acordare unor facilitati societatilor comerciale care efectuau operatiuni de comert exterior prin B. V. P., cum ar fi acordarea liberului de vama in timp foarte scurt sau neefectuarea controlului fizic/documentar, reprezentantii societatilor comerciale care mergeau cu documentele marfurilor pentru import sau export dadeau sume de bani sau bunuri lucratorilor vamali. Aceste sume de bani ori bunuri erau date vamesilor de la Biroul Vamal Ploiesti fie in mod direct de catre reprezentantii societatilor comerciale fie in mod indirect, prin intermediul declarantilor vamali.
Sumele de bani care se dadeau mita pentru solutionarea mai rapida a unei declaratii vamale erau cuprinse intre 100.000 - 800.000 lei, iar bunurile care constituiau obiectul mitei constau, de obicei, in produsele fabricate de societatile respective, de exemplu: miere, vin, sucuri, pahare, vaze, bluze de dama, ciorapi, pantofi, produse cosmetice, etc.
Acest mod de lucru reprezenta un obicei in relatiile dintre societatile comerciale, societatile de comisionariat vamal si lucratorii vamali, astfel ca nu mai era nevoie ca acestia din urma sa ceara.
Odata cu inmanarea documentelor declarantului vamal, agentii economici lasau acestuia si sume de bani ori bunuri pentru a fi date vamesilor care aveau rol in verificarea documentelor. O declaratie vamala insotita de documentele aferente trecea pe la 4-6 vamesi, care o verificau potrivit competentei compartimentului in care lucrau, apoi isi puneau stampila si fiecare dintre acesti vamesi primea o suma de bani, cuprinsa intre 100.000 - 200.000 lei, sau bunuri, pentru a urgenta verificarea documentelor.
In situatia in care societatile comerciale nu dadeau bani ori bunuri, operatiunile lor de vamuire erau mult intarziate, vamesii invocand pentru aceasta diverse motive.
Din analiza proceselor-verbale intocmite de catre investigatorul sub acoperire, rezulta ca inculpatii B.D.(zis "M.), R.I., P.M., O.N., N.V., F. C.G., D.C. B. D., R. M., S. N.(zis "G."), D.V., S.N., H. E. au primit in repetate randuri bani sau bunuri de la inculpata S.L., declarant vamal la societatea de comisionariat vamal U.S.A.
Unii dintre inculpati au fost surprinsi chiar de mai multe ori, de catre investigatorul sub acoperire, in timp ce primeau mita sume de bani, de ex. B. D. (procesele-verbale nr. 4, 10, 15, 24, 32, 34, 38, 40, 41), N. V. (procesele-verbale nr. 3, 7, 9, 13, 39, 40, 42), P. M.(procesele-verbale nr. 24, 28, 34, 42), O. N. (procese-verbale nr. 32, 34, 38, 42), F. C.G. (procese verbale nr. 19, 35, 39, 42).
Din continutul celor 43 de procese-verbale intocmite de investigatorul sub acoperire, in perioada 16 decembrie 2005 - 20.02.2006 (vol. II, filele 84-129 D.U.P.) rezulta ca, zilnic, inculpata S.L. urca cu cate un plic in care avea bani in birourile vamesilor si tot aproape zilnic aveau loc discutii intre declarantii vamali referitoare la spaga pe care trebuiau sa o dea vamesilor.
Din cuprinsul procesului-verbal nr. 12, incheiat la data de 06.01.2006, rezulta ca S.L. a trimis-o, in jurul orelor 1600 pe martora C. E. sa-i duca vamesei C. S. 500.000 lei si a afirmat ca mita pentru contabilitate si ceilalti vamesi se va da luni. Tot in acest proces-verbal se arata ca vamesul D. V. refuza sa faca controale fizice asistat de "Liviu" (investigatorul sub acoperire), deoarece nu are incredere in persoane nou angajate, motiv pentru care S. L. a afirmat ca in acest caz nu ii va mai da mita.
In cuprinsul procesului-verbal nr. 39, intocmit la data de 08.02.2006, sunt redate momentele in care S.L. a dat mita mai multe bancnote de 100.000 lei vamesilor D.C. si F.C.G., iar din discutia purtata intre S. . si vamesa B. D. rezulta ca cea din urma a fost nemultumita de mita primita cu o seara inainte.
Din notele de redare a activitatii din cadrul B.V. P., selectate din inregistrarile audio-video efectuate de investigatorul sub acoperire, reiese ca unii declaranti vamali din cadrul S.C. U.S.A. si unii reprezentanti ai societatilor comerciale dadeau mita bani si bunuri lucratorilor vamali si purtau discutii intre ei pe aceasta tema (vol. II , filele 218-246 D.U.P.).
De asemenea, din examinarea convorbirilor telefonice interceptate in cauza, rezulta ca agentii economici dadeau bani sau bunuri (bauturi alcoolice si racoritoare, produse cosmetice, confectii) declarantilor vamali pentru a le da vamesilor in scopul urgentarii formalitatilor vamale.
Elocvente in acest sens sunt discutiile telefonice purtate de inculpatii: C. S., B. D., Z. T.I. si S.N.
Relevante sunt si discutiile purtate de inculpata C.S. (vol. IV - filele 239, 241, 246 D.U.P.), la data de 28.11.2005, ora 16.38, cu un barbat notat cu X:
"C.S.: Alo!
X.: Da, fina.
C.S.:Iti ies, unul e la domnu‘ G., ii da drumu‘ acum si unu‘ la P., acu‘ i l-a dus, da‘ nu era in birou. Iti da si P. drumu‘.
X.: Deci, se rezolva, da?
C.S.: Si unu‘ a iesit. De A..
X.: Unu‘ de A.. Da-l in (injurii) ma-sii ca n-am treaba cu el. Da. Asa am zis si eu, zic acesta e exact ala de...Pai...
C.S..: Da. si astea ies, doua. Mai sunt doua, nu?
X.: Doua, doua, doua, pai astea ies astazi...
C.S.: Doua, ies, ies.
X.: ...ca maine trebuie sa-l incarc p‘ala la C.(?) si una, la la S..
C.S.: Iham, iham, iham.
X.: Bine, fina.
C.S.: Da, bine, bine, bine.
X.: Hai si trec eu pe la ei sa le dau cate ceva. Multumim, sarut-mana.
C.S.: Bine, pa, pa."
si la data de 10.12.2005, ora 10.42, cu un barbat pe nume V.:
"...C.S.: Deci, eu chiar nu am cum sa ajung la munca.
V.: Pai, auzi?
C.S.: Da!
V.: Nu poti...n-ai cu ce, sau nu ai cum?
C.S.: A, bravo, sunt in CARREFFOUR si trebuie sa ma duc la tara.
V.: Aoleu! Trimiteam o...urgent o masina dupa tine...
C.S.: A...cheile is acasa!
V.: Haoleu!
C.S.: N-am cum!
V.: Tu-ti dumne... Mami, fac cinste, fac ce vrei tu...
C.S.: Mami faci cinste, da‘...timpul meu liber si...
V.: Stiu. Pai, tocmai aia e, fac cinste.
C.S.: ...treaba mea cine mi-o face?
V.: Mami? Cinstea e...vorba aia...Iti dai seama ca nu e...vorbim ca oamenii.
C.S.: Iham! De si cand vrei sa-l scoti?
V.: Azi!
C.S. Azi?
V.: Azi! Azi.
C.S.: Nu stiu!
V.: Mami?
C.S.: Da, mami!
V.: Vine soferul si te ia...
C.S.: Asa!
V.: ...vine si cu ceva...
C.S.: Asa!
V.:...fara probleme, ca suntem oameni mari...
C.S.: Da!
V.:...si rezolvam treaba mami..."
Edificatoare sunt si convorbirile telefonice ale inculpatului B.D. redate in vol. IV - filele 251, 255, 260, 262, 263, 279, 283, 285, 286, 290, 301, 308, 309, de exemplu, discutia din data de 03.02.2006, ora 18.34, cu un barbat pe nume T.
"...T.: ...ca sa...si-n traseele mele vin si p‘an la tine si...
B.D.: Iham! Nu, pai la noi la munca nu mai merge ma, ca la noi la munca acuma cu controale a venit, nea controlat la bani, la...ma...asa si nu ne controleze la masini, la portbagaj, am avut...Si avem controale, nu numai de asta. Deci, nimeni nu mai face nimic in timpul programului, seara se intalneste toata lumea cu...Toata lumea, de aia te sun seara.
T.: Iham! Iham!Pai, da, da‘ suna-ma dimineata ca sa-mi fac, sa-ti...
B.D.: Iham!
T.: ...pregatesc eu, sa-ti pregatesc ceva..."
Si convorbirile telefonice ale inculpatului Z.T.I.din vol. V - filele 104, 110, 111, 114, 116, 145, 156, sunt sugestive. Cu titlu de exemplu redam convorbirea telefonica purtata in prezenta sa, de pe telefonul sau, la data de 13.01.2006, ora 19.05, de prietena sa R. (notata cu R) cu seful sau, F.D. (notat cu F):
"...R: am probleme mari cu S., domnu‘ F..
F.: Si anume?
R.: A...si anume...a venit ...a...saptamana aceasta o firma noua din B. care a depozitat in N., o firma de confectii, si care o sa lucreze cu noi. A...C. ne-a recomandat, am venit, am inceput sa lucram exporturile si din prima SILVIA mi-a cerut...a...un compleu. I-am explicat ca nu pot sa fac asa ceva, sunt niste clienti noi, nu-i cunosc, am servit-o de unde am putut din alta parte, dar nu pot sa-mi permit aici, mai ales ca m-a recomandat C....si a zis ca si ce daca i-am zis lu‘ C....a... mi-a trimis-o C....ca sa le cer un compleu pentru ea. Bine-nteles ca n-am facut-o, dar au mai fost inca doua exporturi si la fiecare...la fiecare m-a tot chemat la ea. In sfarsit, astazi mi-a zis ca nu-mi valideaza exportu‘ pana nu vine cineva de la firma sa vorbeasca cu...cu ea... si sa-i ceara direct, crezand ca probabil nu vreau io sa...o servesc. L-am sunat pe C., ia-m explicat situatia, i-am zis C., sfatuieste-ma ce sa fac pentru ca nici nu pot sa ma iau de ea, ca ma ia in nume de rau si-mi face greutati...greutati la inregistrat si la tot si i-am zis poate gasesti tu o solutie sa-i...sa-i spui sa se potoleasca. Si C. a zis ca nu poate sa faca decat daca io-i...a...dau verde sa se duca la ea si sa-i zica ca...a...io am...a...am reclamat-o. alta masura nu poate sa ia. Si am zis bine, iti dai seama ca-n situatia asta io n-am cum sa...sa-ti spun fa asa pentru ca...mi-am dat foc la valiza singura si o sa-mi faca greutati. S-asa a incercat si M. astazi tot sa...tot asa satmi ceara cand i-a vazut, pe urma l-a apucat excesu‘ de zel si tot asa. Dar cu ea, cel putin este teroare, teroare. Nu face nimic pana nu...pana nu te santajeaza, domnule. Ba un top de hartie, ba...Asta-i mai...hai, asta...cu asta ma descurc, ii dau de la firma, da‘ nu pot sa le cer agentilor"...
(S.este inculpata C.S., M.este inculpatul B.D. C.este D.C., fostul sef al B. V.P.i, F.este seful D. R. V.B.).
Exemplificative sunt si convorbirile telefonice ale inculpatului S.N. zis "G." (vol. V - filele 341, 343, 349, 351). De exemplu, discutiile purtate de acesta cu numita L. (notata cu L), la data de 28.02.2006, ora 09.56:
"N.: Da!
L.: Buna...ziua, buna dimineata.
N.: Buna sa-ti fine inimoara.
L.: Domnu‘ G., ce masura poarta sotia?
N.: Pai...paispe, ca-i (injurii).
L.: Un paispe?
N.: Iham.
L.: Este mai...a...
N.: La corp e ca tine, da are (injurii) mai mari, de doua ori decat ale tale.
L.: Asa, aia vroiam sa spun si io.
N.: (rade).
L.: Asta vroiam sa spun. Paispe...Si culori, asa, cam ce prefera?
N.: Pai, sa nu fie negru.
L.: Sa nu fie negru.
N.: Mda.
L.: Am inteles, domnu‘ G...."
si tot la aceeasi data, ora 13.23:
"...L.: Maine, cand vin in vama.
N.: Io cu ce puii mei ma duc acasa acum? Ma duc cu degetu-n... gura, sa nu zic in alta parte (rade).
L.: Pai, bluzele le am, si bluze v-am luat. Pai, da, da‘ maine este intai, maine seara ii dati cadou‘...
L.: I-am gasit trei bluzite si sunt frumusele."...,
De asemenea, din convorbirile telefonice purtate de declarantii vamali B. D. T.M., S. J., S. A. rezulta ca acestia primeau bani sau bunuri pentru a le da lucratorilor vamali in scopul de a le urgenta indeplinirea formalitatilor vamale.
Relevante in acest sens sunt notele de redare a convorbirilor telefonice din volumul IV - filele 62, 87, 91, 98, 126, 129, 131, 139, 143, 145, 155, 156, 158, 159, 186, 190, efectuate de B. D. De exemplu, convorbirea telefonica din data de 20.12.2005 purtata de B.D. cu un barbat notat cu X:
"...B.D.: In fine, sa va trimit si eu sa dati ceva la aia acolo.
X: La aia care?
B.D.: La vamesi.
X.: Ce sa le dai? Asa le dai?
B.D.: Da, da, da. Le dau la toti. Le dau cate-o sticla de whisky p‘acolo, sa le dai.
X.: Da‘ asta cum crezi tu.
B.D.: nu pai da‘ asa le dau de fiecare data.
X.: Iham.
B.D.: Da.".........
Sugestive sunt si convorbirile telefonice purtate de T. M. (vol. V - filele 161, 174, 185, 187, 189, 190, 194, 197), din care o redam pe cea din data de 18.01.2006, ora 11.18, cu numita O.
"...O: Uite, ne pregatim si noi sa venim spre tine.
M.: Asa.
O.:A...sa stii c-a reusit R., da‘ decat doua medicamente din ale avem, B.‘ SUEDEZ si inca unu‘.
M.: Asa. Si io vorbisem cu O. sa...fie bonus. Asa e?
O.:Da, ma, da, ne-a zis O..
M.:Asa.
O.: Iham!
M.:Asa si...a...ce te mai rog... adu-mi si mie pentru fizic...
O.: Zii.
M.:Daca poti.
O.: Da, zii.
M.: O creme d-aia pentru...ochi, pentru nu stiu ce...mi-ai adus...
O.: Pentru ochi?
M.:Da, i-ai adus o data lu‘ un vames (neinteligibil) de la fizic.
O.: Luminozitate?
M.: D-aia..."
Discutii asemanatoare au mai fost purtate de S. J. (vol. V - filele 17, 18, 20, 21, 23, 31, 33, 37, 38, 39, 41, 43, 45, 47, 49, 51, 52, 58, 59, 65, 67, 68, 75, 77, 79, 83, 88, 90, 92, 95, 96, 99 D.U.P.), M. I. (vol. V - filele 186, 204, 205, 207, 229, 230, 232), M. R. (vol. V - 256, 260, 247 D.U.P.), S.A. (vol. V - filele 312, 323, 325 D.U.P.) si pentru o apreciere corespunzatoare a modului in care s-a realizat activitatea infractionala in cadrul Biroului Vamal Ploiesti, facem trimitere la toate acestea.
Din inregistrarile audio-video in mediul ambiental (in sediul Biroului Vamal Ploiesti) pe perioada lunilor iunie-iulie 2006, rezulta ca inculpatii B. D. R.I., P. M., B. D., N. V., H. E., C.S. si J.L. au fost surprinsi si filmati de catre denuntator in momentul cand primeau mita sume de bani de la declarantii vamali S. L., N. R. si M. C., dupa cum urmeaza:
- P. M. (la data de 01.06.2006 - S02 si data de 27.06.2006 - S-P1);
- B. D.(la data de 07.07.2006 - S-P4; la data 12.07.2006 - S-P3),
- N.V. (data 02.06.2006 - S01; 28.06.2006 - S-P3), 03.07.2006 - S2; 07.07.2006 - S-P4);
- B.D. (data 30.05.2006 - S01),
- R.I. (data 27.06.2006 - S-P1; 07.07.2006 - S-P3; 07.07.2006 - S-P4);
- H.E. (data 04.07.2006 - S1);
- C. S. (data 05.07.2006 - S4);
- J.L. (data 17.07.2006 - P1), (vol. II, filele 271-279).
Si din notele de redare a activitatii in cadrul B. V. P. selectate din inregistrarile audio-video realizate de denuntatoul Z. C., reiese ca declarantii vamali discutau atat intre ei, cat si cu reprezentantii agentilor economici despre mita care se dadea vamesilor (vol. II, filele 247-270 D.U.P.).
Martorii Z. C., N.R., S. L.si M. C. au declarat ca pentru indeplinirea formalitatilor vamale pentru clientii lor, agenti economici, in cele mai multe cazuri, au fost obligati sa dea mita sume de bani ori alte bunuri, pentru ca aceste formalitati sa se desfasoare mai rapid.
Fiecare declarant vamal isi avea clientii sai din randul societatilor comerciale, care odata cu lasarea documentelor pentru intocmirea declaratiei vamale, lasa declarantului vamal si diferite sume de bani, cuprinse intre 300-800 mii lei, sau bunuri pentru a le da vamesilor care lucreaza documentele respective.
Obiectul mitei, respectiv banii sau bunurile, lasat de agentii economici, era dat de catre declarantii vamali vamesilor inainte sau dupa ce acestia lucrau documentele, lucratorii vamali cunoscand care dintre societatile comerciale, carora le lucrau actele, lasau ceva pentru ei precum si ce anume le lasau, la declarantii vamali.
Martorii Z C, N R si S L au declarat ca au dat mita lucratorilor vamali B D, Z T, O N, S N, N V, S N, D.V, P M, R.I, F C, H E, C S, B D, D C, B M, D E, T C.
Martora M. C. a declarat ca a dat mita vamesilor: CS, ZT, D C si BD.
Inculpata S. L. a declarat ca sumele de bani pe care le-a dat vamesilor, care apar filmati in aceste secventele video selectate pe CD-ul marca Verbatim 52 X (filele 271-279, vol. II DUP), sunt bani pe care i-a primit de la clientii sai (agenti economici) pentru a-i da vamesilor in scopul de a urgenta formalitatile vamale.
Inculpata S.L.a mai declarat ca firma A.S.R.L. i-a lasat de cateva ori cateva perechi de pantofi sa le dea vamesilor B. D. Z. T., P. M.si S. N.
Inculpatii D.V. si R.I. au declarat ca in perioada 2002 - martie 2005, cat sef al B. V. P. a fost A.A., era de notorietate faptul ca acesta a favorizat societatea de comisionariat vamal U. S.A., spunandu-le ca lucrarile acestei societati de comisionariat sa fie lucrate cu intaietate si de urgenta si ca, in schimbul acestui tratament preferential, primea bani sau bunuri.
Inculpatul R. I.a mai declarat ca isi aduce aminte ca in urma cu cativa ani a venit in birourile vamesilor reprezentantul unei societati comerciale si i-a intrebat daca declarantul vamal le-a dat bani pentru urgentarea lucrarii. Reprezentantul societatii comerciale le-a mai spus vamesilor ca i-a dat bani declarantului vamal sa ii dea lor (vamesilor) pentru a urgenta solutionarea documentelor vamale si le-a reprosat (vamesilor) faptul ca de ce nu-i fac mai rapid formalitatile vamale.
Atunci, vamesii i-au spus ca nu au primit niciun ban de la declarantul vamal si nu pot sa-i dea drumul la acte, intrucat nu erau in regula.
Inculpatul R.I. a recunoscut ca uneori primea de la declarantii vamali cate "o ciocolata sau un pachetel de cafea, dar nu ca o recompensa, ci din obicei".
De asemenea, inculpatul R.I. mai declara ca a auzit ca alti colegi de-ai sai (vamesi) au primit bunuri substantiale de la comisionarii vamali si i-a auzit pe holul sediului Biroului Vamal Ploiesti pe comisionarii vamali discutand intre ei cu privire la faptul ca ar fi dat vamesilor sume de bani.
Inculpatul D.VI. a declarat ca a primit cadou de la declarantul vamal Simionescu Lucia o statueta de alabastru data de societatea EUROROM, in preajma sarbatorilor de Paste.
Inculpatul O. N.a declarat ca, ocazional, a primit de la comisionarii vamali bunuri, cum ar fi: vin, miere, cafea si, desi avea reprezentarea ca acest lucru nu este normal, insa pentru ca avea loc ocazional, la intervale de timp destul de mari (2-3 saptamani), fiind vorba de bunuri cu valoare mica, nu le-a considerat niciodata ca fiind mita.
Inculpatul O.N. a declarat ca au existat situatii in care bunuri similare celor care i-au fost oferite lui, le-au fost puse si ceilorlalti lucratori vamali de la Biroul Vamal Ploiesti pe birou.
In afara de inculpatii O.N., R. I.si D.V., ceilalti inculpati au declarat ca nu au primit niciodata niciun fel de bunuri de la comisionarii vamali sau agentii economici.
Inculpata S.L. a avut o atitudine sincera, declarand ca a primit diferite sume de bani sau bunuri de la clientii sai, agentii economici, pentru a le da vamesilor in scopul urgentarii indeplinirii formalitatilor vamale, mentionand ca ea a fost doar un simplu intermediar.
Din declaratiile reprezentantilor unor agenti economici care au indeplinit formalitatile vamale la B. V. P., rezulta ca acestia au dat frecvent sume de bani sau bunuri vamesilor, direct (personal) sau indirect prin intermediul declaratilor vamali, in scopul de a le rezolva mai repede importul sau exportul.
Astfel martora C. M.M. a declarat ca in perioada anilor 2000 - august 2006 a detinut functia de sef departament contabilitate in cadrul S.C. M.C., ce are ca obiect de activitate producerea si comercializarea materialelor textile (ciorapi). In vederea efectuarii procedurilor vamale, aproximativ un import si un export pe saptamana, prin Biroul Vamal Ploiesti, mergea la societatea de comisionariat vamal S.C. U. S.A., unde lasa lui S.L.documentatia necesara vamuirii.
Martora C.M.-M. a declarat faptul ca are cunoastinta despre faptul ca reprezentantul societatii din partea italiana introducea in plicul cu documentele pentru export si sume de bani cuprinse intre 200-500 mii lei iar, dupa ce capsa plicul, il trimitea prin soferul de tir lui S.L.
Martora a mai declarat ca aproximativ o data pe luna, personal mergea la S. L. si ii dadea pentru vamesi sume de bani cuprinse intre 200-600 mii lei. De asemenea, la inceputul lunii iulie 2006, martora a mers la S.C. U. S.A., pentru obtinerea aprobarii de la scutirea garantarii datoriei vamale si a lasat lui S.L. suma de 1.500.000 lei pentru vamesi.
Martora a mai precizat ca toate aceste sume de bani au reprezentat spaga pentru lucratorii vamali in vederea urgentarii procedurilor vamale, dar nu mai retine numele vamesilor pentru care i s-au cerut bani, desi S.L. i-a spus numele acestora. Aceste sume de bani nu aveau cum sa fie taxe, declara martora, intrucat ea era contabila societatii si cunostea toate documentele care ieseau si intrau in societate, iar societatea era scutita de taxe vamale .
Martorul E. G. a declarat ca, in calitate de angajat la S.C. D.I., societate ce efectua aproximativ 8 importuri si 8 exporturi pe luna prin B. V. P. intampina diverse dificultati.
Astfel, martorul a precizat ca, de regula, la 4 din cele 8 importuri pe luna era anuntat de S. L. ca lucratorii vamali nu vor sa dea liber de vama invocand diverse motive, cum ar fi: traducerea incorecta a actelor, nefunctionarea sistemului lor de operare etc., spunandu-i ca trebuie sa dea bani pentru vama, iar dupa ce dadea bani (sume intre 200.000-400.000 lei) lucratorii vamali ii acordau liberul de vama, fara a mai solicita documentele pe care le invocasera anterior.
Martorul a mai aratat ca a vazut si pe reprezentantii altor societati comerciale printre care S.C. LA F., S.C. M.C. S. S.S, R. P., dand produse lucratorilor vamali pentru facilitarea importurilor sau exporturilor, tot prin intermediul lui S.L.
Martora C. E.a declarat ca sefa biroului S.C. U. S.A., S. L., dadea lucratorilor vamali sume de bani de la agentii economici, ce reprezentau mici atentii, pentru ca asa se obisnuia in vama. Acest lucru l-a observat cand in biroul lor veneau vamesii B. D., R.I. N. V., C. S., posibil si altii.
Martora mai declara ca a fost trimisa de catre S. L. pentru a da vamesilor C. S. si B.D.astfel de "atentii".
De asemenea, martora precizeaza ca in birou se discuta frecvent despre insistenta anumitor vamesi, cum ar fi B. D. ("Mitica"), Z. T., care cereau bani atat agentilor economici, cat si lui S. L.. Lucratorul vamal Z. T. lucra la liberul de vama si de multe ori rezolva alte lucrari decat cele care erau la rand, intarziind intentionat lucrarile, motivand ca face acest lucru intrucat nu i se dau si lui "atentii" de la agentii economici sau comisionarii vamali.
Martora a mai precizat ca agenti economici lasau produse pentru vamesi, astfel: T (miere), S C (vin), La F (sucuri si produse instant), L(pahare), E (statuete alabastru) si declara ca o parte din aceste produse le-a dat personal vamesilor BD, ON, C. S., Z. T., D. V. iar miere a dat la toti vamesii (vol. VI , filele 40-43).
Martora I. M. angajata in cadrul S.C. U. S.A. din 01.12.2005 in functia de contabil a declarat ca in cadrul biroului vamal se discuta intre colegi despre faptul ca lucratorii vamali pretindeau mita (bani sau produse) si erau nemultumiti de valoarea acesteia.
Dintre vamesii cei mai insistenti care cereau bani sau produse, martora i-a nominalizat pe inculpatii Z.T.si B. D.zis "M.".
De asemenea, martora mai declara ca a fost trimisa de S. L.A sa dea vamesilor vin, iar dintre societatile comerciale care lasau produse pentru a fi date vamesilor, mentioneaza: T. D.si F. (care lasa miere pentru toti lucratorii vamali), E (statuete), L (pahare), SPS Linea (pahare), T(bani), dar si altele ale caror nume nu si le mai aminteste (vol. VI, filele 45-48 DUP).
Martorul A. G. administratorul S.C. L.I..R.L., care are ca obiect de activitate producerea si prelucrarea sticlei pentru export a declarat ca realiza exporturi, in medie 2-3 pe saptamana, prin intermediul S.C. U. S.A.
Martorul declara ca in cazul in care exportul ajungea in vama in jurul orelor 1200 - 1300, S.L. ii spunea ca pentru urgentarea procedurii vamale trebuie sa dea vamesilor bani. La fiecare astfel de transport martorul lasa pentru vamesi sume de bani cuprinse intre 50.000 -100.000 lei si declara ca isi aminteste ca a dat astfel de sume de bani vamesilor D.VI. Z. T., P. M., R. I.si B. D.
De asemenea, martorul afirma ca aproximativ o data pe luna S. L. ii cerea pahare pentru a le da vamesilor si martorul dadea in fiecare luna 40-50 pahare din sticla produse de S.C. L.I.S.R.L. P.i, pretul unui pahar pe piata romaneasca fiind de 22.000 lei. Martorul mai declara ca, incepand cu anul 2004, societatea a inceput sa aiba o activitate mai mare, exporturile indesindu-se si, deci, si sumele de bani pe care le lasa vamesilor s-au marit.
Martorul M.V. contabil, in cadrul S.C. S.ST S.R.L., ce are ca obiect de activitate prelucrarea lemnului, a declarat ca, in cazurile in care tirul societatii ajungea in V.P.i in jurul orei 1300, risca sa nu se efectueze vamuirea in aceeasi zi, ceea ce inseamna cheltuieli suplimentare si intarzierea exportului la destinatar.
Auzind ca exista posibilitatea ca vamuirea sa aiba loc pana la ora 1700 (cand se termina programul vamii) daca da diverse atentii vamesilor, pentru a evita astfel de probleme a luat legatura cu Z. C. care i-a confirmat ca vamesii solicita bani sau diverse atentii in vederea urgentarii procedurii vamale.
      Martorul Mihai Viorel a mai precizat ca, la aproximativ doua din cele cinci exporturi lunare, lasa lui Z. C. sume de bani cuprinse intre 200-300 mii lei pentru vamesi, pentru urgentarea procedurii de vamuire. Dintre vamesii carora le-a dat bani prin intermediul lui Z.C., martorul isi aminteste de urmatorii: D., B. A. O.N., R.I. B.D.("M.").
Martorul a mai aratat ca avea cunostinta despre faptul ca si alte societati dadeau diverse atentii lucratorilor vamali, deoarece a vazut in biroul comisionarilor vamali de la S.C. U.S.A. pungi cu inscriptia La F, pungi ce contineau diverse produse precum miere, sticle cu vin, etc (vol. VI, filele 26-27 DUP).
Martora B. D. administratorul S.C. S. I. S.R.L., ce are ca obiect de activitate exploatari forestiere si prelucrarea primara a lemnului, realizand in medie 1-2 exporturi pe saptamana prin intermediul declarantului vamal M. C. a declarat ca pentru fiecare export dadea personal vamesilor de la B. V. P. in total suma de 300.000 lei, cate 50.000 lei pentru fiecare vames pe la care trecea lucrarea de export.
Printre vamesii carora le-a dat bani, martora B.D. a enumerat pe O. N. si H. E. de la receptie-selectie S.N. si D.C. de la controlul documentar, P.M. R.I. N. V., D. V., B.D.("M."), S. N. ("G."), toti de la controlul fizic, C.S. de la validare, si Z. T. de la liberul de vama.
Martora a declarat ca dadea in total sume de aproximativ 300.000 lei la fiecare export incepand cu anul 2003, intrucat era o practica in V.P. si chiar se discuta intre agentii economici sa nu cumva sa se dea mai mult vamesilor, pentru a nu pretinde mai mult altadata, si ca era cunoscut faptul ca daca nu dadeai bani ramaneai cu tirul in vama pana a doua zi.
Dintre societatile care, de asemenea, dadeau bani sau produse lucratorilor vamali, martora aminteste La F, Cea C, EArt, Linea, Scale, Serve Ceptura, Munte Clar, Limar, Ser Glass, Danusca, Tremot, Ronrex, Ran Pepes, Xpod, Piedo Glass, Permanent Clothings, Antrice, Milia, Tanex.
Martorul R C. confirma cele declarate de angajata sa, martora C. M., referitor la faptul ca, pentru urgentarea importurilor si exporturilor pe care le efectua firma sa, S.C. MC S.R.L., dadea vamesilor sume de bani cuprinse intre 200-600 mii lei. Martorul declara ca societatea sa realiza 1 export si 1 import pe saptamana si ca a intrebat-o pe S.L. despre banii pe care ii solicita pentru vamesi, iar aceasta i-a confirmat ca banii erau pentru lucratorii vamali pentru urgentarea procedurii vamale de import si export.
De asemenea, martorul mai declara ca, la sfarsitul lunii iulie-inceputul lunii august 2006, C. M. i-a cerut suma de 1.500.000 lei pentru lucratorii vamali (vol. VI, filele 33-34 D.U.P.).
Martora C.A.l, administrator al S.C. R.P. R. S.R.L., a declarat ca societatea sa realiza un export pe saptamana prin societatea de comisionariat vamal S.C. U. S.A. si ca declarantul vamal S.L. i-a adus la cunostinta faptul ca vamesii i-au dat de inteles ca, daca nu le ofera diverse atentii, vor intarzia efectuarea procedurilor vamale. Martora a declarat ca a lasat lui S.L. pentru a le da vamesilor sume cuprinse intre 50-300 mii lei.
Martorul D.R.-O, director la S.C. T.D.&F. S.R.L., al carei obiect principal este exportul de miere de albine, a declarat ca, pana in anul 2005, mergea personal cu documentele, in vederea exportului de miere, la B. V. P. si pentru obtinerea liberului de vama trebuia sa ia vize de la mai multe compartimente (control documentar, control fizic, contabilitate, validare, etc.). De fiecare data, vamesii de la compartimentele respective ii intarziau intentionat acordarea vizei respective sub diferite pretexte sau ii lasau lucrarea printre ultimele. De fiecare data, vamesii care se ocupau de lucrarea sa ii atrageau atentia ca doresc miere, folosind expresii ca: "azi nu esti dulce".
Martorul a declarat ca dadea la fiecare vames care se ocupa de lucrarea sa cate o punga de miere de aproximativ 1 kg, si apoi lucrarea parea corecta si-i acordau liberul de vama. In situatia in care a refuzat sa le mai dea miere, s-a inceput intarzierea lucrarilor si solicitarea unor acte care nu erau necesare a fi prezentate in vama.
De-a lungul timpului, de exporturile martorului s-au ocupat aproape toti vamesii si toti i-au solicitat si au primit miere. Dintre cei mai insistenti vamesi, i-a mentionat pe inculpatii B.D., zis "M.", Z.T. si R. M..
Dupa ce vama si-a mutat sediul in C. lui B. exporturile le-a realizat prin S.C. U. S.A. si de fiecare data, la fiecare lucrare, S. L. ii spunea ca vamesii care se ocupau de lucrare solicita sa le dea miere, cate 5 pungi, aferente fiecarui compartiment ce urma sa-si puna viza.
Martorul D. R.-O. apreciaza ca pe parcursul unui an depune 50 de lucrari de export, iar pentru fiecare dintre ele a dat cate 5 borcane/pungi cu miere lucratorilor vamali.
Martorul A. G. angajat al S.C. S S.A. B., care avea ca obiect de activitate producerea si imbutelierea vinului, exporturile de vin fiind la aproximativ o luna de zile. La fiecare astfel de transport, martorul lasa declarantului vamal M. C. un bax ce continea 6 sticle de vin pentru a le da vamesilor care se ocupau de exporturile respective. Martorul declara ca au fost cazuri cand le-a dat personal lucratorilor vamali sticle cu vin.
De asemenea, martorul a mai declarat ca a dat sticle cu vin la aproximativ toti lucratorii vamali in vederea urgentarii procedurii vamale, deoarece de-a lungul timpului fiecare dintre ei s-a ocupat de un astfel de export. Printre numele lucratorilor vamali care au primit sticle cu vin, martorul enumara pe inculpatii D.V., S. N. P. M., N. V., B. D., R. I. - toti de la compartimentul control fizic, D. B. si S. N. de la compartimentul control documentar, O.N. - receptie-selectie, C. S. - validare si Z. T.- liber de vama, precum si altor vamesi al caror nume nu si le mai aminteste.
Martorul A. G. a precizat ca societatea C. P., care are acelasi obiect de activitate, respectiv producerea si imbutelierea vinului, oferea sticle cu vin denumit "CABERNET".
Martorul P. A. angajat cadrul S.C. LA FESTA, care avea ca obiect de activitate producerea de bauturi racoritoare si instant, a declarat ca in preajma sarbatorilor de Pasti, Craciun, Revelion, a dus fiecarui vames cadouri constand in produse ale firmei, amintindu-si numele inculpatilor: B.D., D.C. C.S., S. N., S. N., Z. T. R. I. O. N., F. C., N. V., B.D.
De asemenea, martorul mai declara ca astfel de cadouri a dat tuturor vamesilor si cu alte ocazii, nu numai de sarbatorile legale, cum ar fi zile onomastice sau deplasari in concediu, dand exemplu pe vamesii C.S. si B.D.
Martorul P. A. a declarat ca i-a dus acasa vamesului B.D.2 bax-uri de suc cu ocazia botezului copilului sau.
Martora L.I. a declarat ca lucreaza in cadrul S.C. SPS LINEA S.R.L., care are ca obiect de activitate confectii textile (camasi, bluze, pijamale, etc.) si cu ocazia sarbatorilor de iarna din anul 2004 a lasat declarantului vamal Nastase Ramona o sacosa cu mai multe camasi barbatesti pentru vamesi.
Martora S. N. angajata la S.C. SER GLASS S.R.L., societate care are ca obiect de activitate fabricarea obiectelor decorative din sticla pentru piata interna si pentru export a declarat ca ocazional, i-a dat lui S.L. vaze din sticla produse de societate pentru a fi date lucratorilor vamali, astfel incat acestia sa nu le intarzie exportul.
Martora a mai declarat ca a dat astfel de vaze pentru vamesi de aproximativ 10-20 ori, de fiecare data lasand aproximativ 3-4 vaze.
De asemenea, martora S. N. a auzit ca lucratorii vamali solicitau diverse sume de bani sau cadouri si de la alte societati comerciale in vederea urgentarii procedurii vamale.
Martora D.G. consilier juridic la S.C. SPS LINEA S.R.L., societate care are ca obiect de activitate confectii textile (camasi) a declarat ca a luat de la magazia societatii mai multe camasi barbatesti, din care aproximativ doua camasi le-a dat personal la doi vamesi, iar restul camasilor le-a lasat declarantului vamal R.N.e pentru a le da vamesilor.
Martorul P. V. angajat la S.C. R.C. S.R.L., care importa aparate electrocasnice, marca SEVERIN - Germania a declarat ca de aproximativ doua ori declarantul vamal M. C. l-a rugat sa o sponsorizeze pentru lucratorii vamali cu un prajitor sandwich si o cafetiera pentru birouri, iar el i-a adus aceste obiecte.
De asemenea, martorul P.V. a declarat ca a auzit ca lucratorii vamali solicita diverse atentii pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu.
Martorul A. G., directorul S.C. S. S.R.L., ce are ca obiect de activitate productia de confectii, a declarat ca o data sau de doua ori i-a dat vamesului S.N.pentru sotia sa cate o bluza confectionata in cadrul societatii sale.
Martorul S. Gh., administratorul S.C. TOTAL TRANS S.R.L., a declarat ca a dat o singura data vamesului B.D. un pachet de cafea si o sticla de whisky Ballantines, pentru ca acesta l-a servit repede si nu a asteptat mult in vama.
Martorele M. O-R. si C. S.-R. au declarat ca lucreaza la S.C. INFINITY S.R.L. si ca au dat din proprie initiativa, dar si la cererea declarantului vamal T.M. (de la societatea de comisionariat vamal SPED COM) produse cosmetice promotionale pentru ea, dar si pentru vamesi.
T. M.a confirma depozitiile martorilor M. O -R. si C.S-.R declarand ca a dat, ocazional, la aproape toti vamesii produse cosmetice promotionale.
Martorul T.C., merceolog la S.C. ELCA S.A. Cimpina, cu obiect de activitate producerea de ciorapi, a declarat ca societatea realiza aproximativ 800 operatiuni de import-export pe an, iar referitor la discutia telefonica purtata cu S. A. (declarant vamal), cu privire la mai multe perechi de ciorapi date vamesilor S. N. zis "G.", si R. I. declara ca acei ciorapi au fost cumparati de el de la societate sa si trimisi vamesilor prin intermediul lui S. A., dar acestia i-au platit cu sume de 10.000 lei perechea. Totodata, martorul mai declara ca si alti vamesi au cumparat ciorapi de la el, printre care aminteste numele inculpatilor C. S. D. C., B. D., N. V., B.D.
Martora A. E. angajata la S.C. N. C.E. S.R.L. a declarat ca a dat o bluza confectionata de societatea sa declarantului vamal S. A., pentru a o da lucratorului vamal C. S. cu ocazia zilei de 8 Martie, cunoscand faptul ca daca nu-i da, se va intalni cu ea pe hol, si ii va cere acest lucru, cum de altfel i-a mai cerut si cu alte ocazii.
Martorul C. C. D., director adjunct la S.C. LA FESTA, a declarat ca a auzit de faptul ca lucratorii vamali solicitau diferite atentii in vederea indeplinirii indatoririlor de serviciu.
Martorii M.C. - administratorul S.C. SANCRIS S.R.L., P. I. S. M. si M. D.au auzit ca lucratorii vamali din V.P. solicita atentii in vederea indeplinirii activitatilor de serviciu.
Declaratiile acestor martori se coroboreaza cu declaratiile denuntatorilor si ale inculpatei S.L..
Cu privire la inculpata S. J. instanta retine ca aceasta, in calitate de declarant vamal la societatea de comisionariat vamal W.B.S.R.L., in repetate randuri, a primit diferite sume de bani de la gentii economici, pe care-i reprezenta in relatia cu B. V. P., in scopul de a urgenta formalitatile vamale.
Inculpata S.J.a lucrat ca declarant vamal din anul 1997, iar incepand cu anul 2000 a fost angajata de societatea de comisionariat vamal W. B. (fosta D.).
Societatile comerciale pe care S. J. le-a reprezentat in relatia cu B. V. .Principala atributie de serviciu a inculpatei S.J. in calitate de sef Departament Comisionar in Vama, era de a intocmi lucrari (documentatii) pentru operatiunile de vamuire in scopul depunerii si validarii acestora de catre autoritatea vamala, respectiv B.V. P., in numele agentilor economici.
In vederea solutionarii rapide a acestor documentatii inculpata S.J.a primit diferite sume de bani, si bunuri de la reprezentantii agentilor economici, carora le intocmea lucrari in scopul efectuarii operatiunilor de import-export.
Sugestive in acest sens sunt discutiile purtate de inculpata S. J. cu martorul R. N.N. de la S.C. A. I.S.R.L. B., din: data de 30.01.2006, ora 15:18 (fila 75):
"J.: Alo, domnu‘ R.
R.: Da, doamna.
J.: Cand o veni colegu‘ dumneavoastra...
R.: Da.
J.: ...am capsat la plic chitanta cu care am achi...am platit in vama plus restu‘ de la cei douastrei de milioane trei sute.
R.: Nu numai e nici un rest.
J.: Ba da este.
R.: Cat?
J.: Patru sute de mii.
R.: Nu mai e. Nu-i dati nimic.
J.: Bine.
R.: Ii luati dumneavoastra.
J.: Bine.
R.: Da?
J.: Da.
R.: Deci, ii dati numai actele si atat, altceva nimic.
J.: Vi-i dau dumneavoastra cand veniti atunci.
R.: Nu, nu mi-i dati mie, raman acolo.
J.: Bine.
R.: Da?
J.: Da...",
data de 28.11.2005, ora 09:11 (fila 21):
"...N.:...traducere si am trimis sa stiti si un milion de lei pentru dumneavoastra si eventual daca trebuie ceva la vama, o sa va dea toate documentele colegu‘meu...
J.: Asa...",
data de 27.02.2005, ora 16:16 (fila 99):
"...J.: Stiu, cu noua la suta. Este treis‘una de milioane sapte sute la vama.
R.: Bun, asa, deci tineti acolo si discutam noi mai tarziu.
J.: Bine.
R.:Deci dumneavoastra ii tineti pe toti acolo.
J.: Da, da. treis‘doi doua sute.
R.:Da? Si jonglati din ei cum stiti.
J.: Da, bine domnu‘ R..
R.: Da?
J.: Da, da.
R.: Si una e la dumneavoastra.
J.: Da, multumesc.
R:.Da?
J.: Da, da, da.
R.: Nu ne asculta nimeni.
J.: Bine. Cred (rade). Sper..."
In afara de aceste discutii cu substrat, unele sunt directe, referindu-se la spaga in vama, de exemplu convorbirile purtate la data de 20.12.2005, ora 10:08 (fila 39) cu numita S. (notata cu S):
"...J.: Eu sunt acuma la gradinita la fii-miu la serbare, noteaza numaru‘ lu‘ A., al sotului meu...
S.: A...iham. Si ma ajuta dansu‘ sa fac...
...............................................
S.: Si-l intreb ce masina a venit si imi face dansu‘ importu‘.
J.: Pai, da, mama ca o sa-l sun si eu acuma ca sunt cu el in cealalta ca am doua apeluri pe tine si pe el...
S..: Asa.
J.: ...si-i dictez eu numaru‘ tau si o sa te sune el, eventual.
S.: Asa, auzi...?
J.: Da.
S.: Cum fac cu spaga?
J.: I-o dai lu‘ A..
S.: A, bine. Bine, bine.
J.: da, ca stie el.
S.. Am inteles.
J.: Da, gagico...",
si la aceeasi data, ora 10:10 (fila 41) cu sotul sau, A. S.:
"...A.: Pai, nu i-ai zis sa vina incoace?
J.: Pai, nu, deocamdata nu i-am zis, de ce?
A.: Pai, d‘aia asa, pai, eu ce fac dau de la mine?
J.: Pai, da de la tine si vine ea la fizic, dupa fizic si ti-i aduce, nu e nici o problema, ce eu n-am facut asta de atatea ori.
A.: Bine, bine.
J.: Dai tu de la tine si ea ti-i aduce la sfarsit. Da‘ dupa fizic o anunti tu.
A.: Aha, bine.
J.: Ca ea oricum mai face o juma‘ de ora si pana vine ea...
A.: Iham, bine, cum o cheama?
J.: S...."
Din unele convorbiri telefonice, rezulta ca invinuita S. J. primea bani sau bunuri de la clientii sai, agentii economici, pentru a le da vamesilor in scopul urgentarii unor importuri. Exemple edificatoare sunt discutiile telefonice purtate la data de 28.11.2005, ora 10.25:
"J.: Da.
X.: I.?
J.: A?
X.: Vezi ca l-am sunat pe C. si l-am rugat sa-mi urgenteze si mie importul ala de doape ca vrem sa descarcam sa m-ai trimita si azi la A., ca avem sampanie de imbuteliat si a zis ca sa te duci tu la L....
J.: Sunt deja cu ei la lucrare, zi...
X.: Si sa ii zici ca a spus C....da‘ nu stiu cred ca e intr-o sedinta, ceva.
J.: Ca ce?
X.: Zic sa-i spui ca a zis C.sa urgenteze asta mai repede, a zis la L., da‘ nu stiu de ce la L..
J.: A inseamna ca C. nu e la birou, nu e C.aicia? E la B., da, bine.
X.: Era intr-o sedinta si pe mai departe sa mearga un pic mai repede, da?
J.: Iham. Da, mama.
X.: Si vezi ca vine M.P. si i-am trimis si un carton de vin, il ti la tine si i-l dai tu daca vine acolo.
J.: Cui...il dau?
X.: Lu‘ C..
J.: Da.
X.: Da?
J.: Da, da, da.
X.: Da‘ incerci si tu mai repejor ca sa le trimitem si la A. astazi.
J.: Da, mama, bine..."
si la data de 17.02.2006, ora 14.26:
"J.: Alo, da.
X.: Saru‘mana, I..
J.: Buna.
X.: Uite, a sunat soferu‘ cu camionu‘, cred ca vine la tine acum in cinci minute, daca n-a ajuns, cica a intrat cu camionu‘ in vama. Tu poti sa-i mai faci vama azi?
J.: Incerc.
X.: Ca sa nu mai stea pana luni?
J.: Incerc. Le dau ceva la astia?
X.:Da, normal.
J.: S-mi dai tu pe urma, da?
X.: Da, da.
J.: Bine..."
Martorul R.N-N. a declarat ca a efectuat procedura de vamuire prin inculpata . S. J., de aproximativ 5 ori, iar de fiecare data i-a lasat acesteia sume de bani.
Martorul a aratat ca aceste sume de bani pe care le-a lasat inculpatei S. J. reprezentau atentii in vederea solutionarii rapide a importurilor, respectiv ca lucrarea sa iasa in aceeasi zi, stiind ca asta era practica.
Martora D.F. a declarat ca in perioada 2000 - 2006 a dat declarantului vamal S.J.si lucratorilor vamali: S.N, S.G., D. V., P., M., H. E., D. E., T. C., Z. T., D. C., B. M., N. V., R. I., C. S., B. D., O.N. si D. C. baxuri si casete cu vin de sarbatori (respectiv Craciun, Pasti, Sf. Nicolae, 8 Martie, 1 Martie, zile onomastice).
Martora mai declara ca, atunci cand dadea vin lucratorilor vamali, le trimitea pentru fiecare cate un bax (contine 6 sticle) sau o caseta (contine 3 sticle) cu vin.
Martora a precizat faptul ca, in cele mai multe cazuri, S.J. o suna si ii spunea ca este ziua vreunui vames, cerandu-i sa-i trimita cate un cadou.
De asemenea, martora D.F. a mentionat ca a auzit ca vamesii cer bani de la unele societati comerciale pentru a le intocmi formalitatile vamale mai repede. Astfel de discutii a auzit pe culoar in sediul vamii si in biroul declarantului vamal S. J..
In raport de aceasta situatie de fapt, tribunalul apreciaza ca in drept, faptele inculpatilor C.S., O. N., H. E.-V. D. C., B. D., B. D., D. V., S. N., P. M., R. I., N. V., F. C.-G., S. N. si Z. T.-I., lucratori vamali la B. V. P., de a pretinde si primi, in repetate randuri, bani si bunuri de la declarantii vamali in scopul de a le facilita (urgenta) indeplinirea formalitatilor vamale pentru societatile comerciale care efectuau operatiuni de import-export, constituie infractiunea de luare de mita in forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.
     Se va respinge ca neintemeiata cererea de schimbare a incadrarii juridice formulata de inculpatul R. I.din infr. prev de art 7 alin 1 din legea nr 78/2000 rap. la art 254 alin 2 c.p. cu aplic art 41 alin 2 c.p. in infr. prev de art 6 din legea nr. 78/2000 rap. la art 256 alin 1 c.p. cu aplic art 41 alin 2 c.p. intrucat din probatoriul administrat rezulta ca inculpatul, in calitate de lucrator vamal la B. V. P. a pretins si primit, in repetate randuri, bani si bunuri de la declarantii vamali in scopul de a le facilita (urgenta) indeplinirea formalitatilor vamale pentru societatile comerciale care efectuau operatiuni de import-export, fapta sa realizand elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita in forma continuata si nu pe celea ale infractiunii de primire de foloase necuvenite.
Faptele inculpatei S.L. de a da, in repetate randuri, bani si bunuri lucratorilor vamali din cadrul Biroului Vamal Ploiesti pentru a-i lucra mai repede documentele vamale intocmite clientilor sai, agenti economici, care efectuau operatiuni de import-export si pe care-i reprezenta in relatia cu vama, constituie infractiunea de dare de mita in forma continuata, prev. si ped. de art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 255 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.
      Faptele inculpatei S. J., constand in aceea ca, in calitate de declarant vamal, a primit, in repetate randuri, sume de bani de la agentii economici, pe care-i reprezenta in relatia cu B. V. P., in scopul de a urgenta (intocmirea documentatiei) formalitatile vamale pentru acestia, constituie infractiunea de luare de mita in forma continuata, prev. si ped. de art. 6 din legea nr 78/2000 rap. la art 254 alin 1 c.p. cu aplic art 41 alin 2 c.p..
     Se va dispune schimbarea incadrarii juridice a faptei inculpatei S. J. din infr. prev de art 7 alin 1 din legea nr 78/2000 rap. la art 254 alin 1 c.p. cu aplic art 41 alin 2 c.p. in infr. prev de art 6 din legea nr 78/2000 rap. la art 254 alin 1 c.p. cu aplic art 41 alin 2 c.p. intrucat S. J. nu avea ca atributii de serviciu constatarea sau sanctionarea contraventiilor ori constatarea, urmarirea sau judecarea infractiunilor, calitati cerute de art 7 alin 1 din legea nr 78/2000.
     Avand in vedere faptul ca dupa trimiterea lor in judecata in prezenta cauza inculpatii J.L. si R. M. au decedat, fata de acestia se va dispune incetarea procesului penal.
     Astfel, potrivit certificatului de deces seria DS nr. 887611 emis la 12.03.2009 de Consiliul Local Ploiesti, inculpatul J.L.a decedat la data de 11.03.2009 ( fila 232 . II dosar 10216/105/2006 )
     Potrivit certificatului de deces seria DS nr 888419 emis la 13.05.2009 de Consiliul Local Ploiesti, inculpata R.M.a decedat la data de 12.05.2009 ( fila 305 Vol. II dosar 10216/105/2006 )
     Retinand vinovatia inculpatilor C. S., O. N., H. E.-V., D. C., B. D., B. D., D. V., S. N., P.M., R. I. N. V., F. C.-G., S.N. si Z.T.-I., S. L. si S. J. cu privire la savarsirea faptelor deduse judecatii, tribunalul va dispune condamnarea acestora in baza textelor de lege aratate, la pedeapsa inchisorii, ce va fi stabilita pentru fiecare inculpat potrivit disp. art.72 cod penal.
     In acest sens, tribunalul va tine seama atat de natura faptelor comise, de modalitatea in care elementul material a fost realizat, de forma continuata a acestora, de gradul de pericol social al faptelor, dar si de circumstantele personale ale fiecarui inculpat.
     Din actele existente la dosarul cauzei rezulta ca inculpatii nu sunt cunoscuti cu antecedente penale iar dupa savarsirea faptelor ce fac obiectul prezentei cauze nu au mai savarsit fapte penale.
     Ca atare, desi in raport cu gravitatea faptelor savarsite si cu forma continuata de savarsire a acestora, lipsa antecedentelor penale nu poate fi retinuta de catre instanta ca si circumstanta atenuanta si nu poate servi la coborarea pedepselor sub minimul special prevazut de lege, va fi totusi tinuta in seama de instanta prin stabilirea pedepselor ce vor fi aplicate inculpatilor prin orientarea acestora spre minimul special prevazut de lege.
      In ceea ce priveste pe inculpata S.D. L., instanta va face aplicarea dispozitiilor art 19 din OUG 43/2002 potrivit carora "persoana care a comis una dintre infractiunile atribuite in competenta Directiei Nationale Anticoruptie, iar in timpul urmaririi penale denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit astfel de infractiuni beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege."
     Astfel, dupa savarsirea infractiunii, inculpata S. L. s-a prezentat in fata autoritatilor si a avut o atitudinea sincera in cursul urmaririi penale, contribuind la identificarea si tragerea la raspundere penala a inculpatilor lucratori vamali din cadrul Biroului Vamal Ploiesti, care au savarsit fapte de coruptie, motiv pentru care va beneficia de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege.
     Totodata, potrivit art.65 alin.2 c.p. pe langa pedepsele principale, pentru fiecare infractiune, tribunalul va aplica fiecarui inculpat si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev.de art. 64 lit.a si b cod penal, cu exceptia dreptului de a alege, considerand ca exercitarea acestui drept nu este incompatibila cu natura si gravitatea faptelor comise, tinand seama si de jurisprudenta CEDO in cauzele Hurst impotriva Marii Britanii, respectiv Sabou si Parcalab impotriva Romaniei.
     Pedepsele complementare vor fi aplicate pe langa pedepsele principale, intr-un cuantum intre 1 si 10 ani, in functie de natura si gravitatea faptelor.
     Cu privire la inculpatii R.I., B.D., P. M., F. C.-G., B. D., S., D. V., D. C., C. S., H. E., N. V., O. N., S. N., Z. T.-I. si S. J. tribunalul constata ca sunt indeplinite conditiile prev.de art.861 cod penal, referitoare la suspendarea sub supraveghere a executarii pedepselor atat cu privire la pedeapsa aplicata cat si cele cu privire la lipsa antecedentelor penale.
     Totodata, tribunalul apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acestora in mod efectiv intr-un loc de detinere, astfel ca, in baza acestui text de lege, va dispune suspendarea executarii pedepselor sub supraveghere pe durata unui termen de incercare potrivit art.862 cod penal compus din durata pedepselor aplicate la care se adauga un interval de timp de 4 ani iar pentru inculpata S. J. de 3 ani.
     Pe durata termenului de incercare inculpatii se vor supune masurilor de supraveghere prev.de art.862 cod penal, astfel ca, pe durata acestui termen inculpatii vor dovedi ca s-au indreptat si ca scopul preventiv-educativ al pedepsei a fost atins.
     Potrivit art.359 c.pr.p., tribunalul pune in vedere inculpatilor ca, instanta va revoca suspendarea in cazul in care vor savarsi o noua infractiune in cursul acestui termen, cu intentie, sau nu vor respecta masurile de supraveghere prevazute de lege.
     Cu privire la inculpata S.D. L. tribunalul constata ca sunt indeplinite conditiile prev.de art. 81 cod penal, referitoare la suspendarea conditionata a executarii pedepsei atat in ceea ce priveste pedeapsa aplicata cat si cele cu privire la lipsa antecedentelor penale.
     Tribunalul apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia in mod efectiv intr-un loc de detinere, astfel ca, va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicata inculpatei S. D. L. pe durata unui termen de incercare compus din durata pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de 2 ani .
     Avand in vedere faptul ca inculpatii au fost arestati preventiv Tribunalul va deduce din durata pedepsei ce va aplica perioada retinerii si a arestarii preventive.
     Astfel, pentru inculpata C.C. S., in baza art 88 c.p. deduce din pedeapsa aplicata prin prezenta, perioada retinerii si a arestarii preventive de la 13.09.2006 la 11.10.2006, pentru inculpatul O. N. perioada retinerii si a arestarii preventive de la 12.09.2006 la 08.10.2006, pentru inculpatul H. ST. E. V., perioada retinerii si a arestarii preventive de la 13.09.2006 la 08.10.2006, pentru inculpata D.I. C., perioada retinerii si a arestarii preventive de la 13.09.2006 la 08.10.2006, pentru inculpata B. V. D. perioada retinerii si a arestarii preventive de la 12.09.2006 la 08.10.2006, pentru inculpatul B.I. D. perioada retinerii si a arestarii preventive de la 12.09.2006 la 08.10.2006, pentru inculpatul D.D. V. perioada retinerii si a arestarii preventive de la 13.09.2006 la 11.10.2006, pentru inculpatul S. I. N., perioada retinerii si a arestarii preventive de la 12.09.2006 la 11.10.2006, pentru inculpatul P. M. M. perioada retinerii si a arestarii preventive de la 12.09.2006 la 08.10.2006, pentru inculpatul R.N. I. perioada retinerii si a arestarii preventive de la 12.09.2006 la 08.10.2006, pentru inculpatul F. A. C. G. perioada retinerii si a arestarii preventive de la 12.09.2006 la 08.10.2006, pentru inculpatul N. N. V. perioada retinerii si a arestarii preventive de la 12.09.2006 la 11.10.2006.
    Instanta va aplica si disp. art.71 si 64 lit.a si b cod penal, cu exceptia dreptului de a alege, apreciind ca, exercitarea acestui drept nu este incompatibila cu natura si gravitatea faptelor comise pe perioada termenului de incercare.
    Va aplica si disp. art.71 alin.5 c.p., in sensul suspendarii pedepselor accesorii pe durata suspendarii executarii pedepselor principale.
    Referitor la masura confiscarii speciale tribunalul retine ca, potrivit art. 19 din legea 78/2000, banii, valorile sau orice alte bunuri care au fost date pentru a determina savarsirea infractiunii sau pentru a rasplati pe infractor ori cele dobandite prin savarsirea infractiunii, daca nu sunt restituite persoanei vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia, se confisca, iar daca bunurile nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.
    Masura confiscarii speciale este o masura de siguranta si deci o sanctiune de drept penal care are caracter personal.
    Prin urmare instanta poate aplica masura de siguranta a confiscarii speciale fata de inculpatii din prezenta cauza numai in masura in care din probatoriul administrat rezulta cu certitudine cuantumul sumelor sau individualitatea bunurilor primite sau remise de fiecare inculpat in cadrul activitatii infractionale pentru care au fost trimisi in judecata.
         In acest sens Tribunalul, retine ca martorii N. R. si Z. C. au declarat ca nu pot preciza cu exactitate sumele de bani sau bunurile pe care le-au remis zilnic fiecaruia dintre inculpatii din prezenta cauza.
    Inculpata S. L. a declarat faptul ca a dat fiecarui lucrator vamal diverse sume de bani insa nu a putut preciza exact sumele de bani pe care le-a dat fiecarui inculpat.
&

Sursa: Portal.just.ro