Constatare nulitate absoluta partiala clauza penala ;cuantum clauza penala; caracterul abuziv al clauzei penale stipulata in cadrul contractului de leasing

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. 10245/105/2006, reclamanta SC Ges SA Scaieni a solicitat ca  in contradictoriu cu parata SC Italvetri Company SRL prin hotararea ce se va pronunta sa se  constate  nulitatea  absoluta  partiala a clauzei penale prevazuta in art.7 lit.c din contractul de leasing incheiat intre parti, cat si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
         In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca intre SC GES SA Scaieni, in calitate de utilizator si parata SC Itavetri Company SRL, in calitate de furnizor-proprietar, s-a incheiat la data de 7.02.1995 contractul de leasing nr.446, prin care parata s-a obligat sa inchirieze reclamantei masini si utilaje pentru prelucrarea geamului, contra unei chirii de 1000 USD, pana la achitarea integrala a pretului de cumparare.
In contract s-a prevazut ca termenul de inchiriere era de 5 ani, de la data procesului-verbal de punere in functiune potrivit disp.art.4 din contract si ca totodata, conform intelegerii partilor, locatarul s-a obligat la plata unei dobanzi de 12 % pe luna din valoarea contractului.
          A mai aratat reclamanta ca prin Hotararea Adunarii Generale a Actionarilor SC Ges SA din data de 31.01.2005, s-a aprobat ca pretul inchirierii utilajelor de prelucrare a sticlei sa fie de 1000 USD pe luna, pret in care se includea si dobanda de 12 % pe luna.
  Intrucat contractul in cauza, sustine reclamanta, a fost semnat de catre fostii directori ai societatii cu depasirea limitelor stabilite prin Hotararea Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor cu privire la plata separata a dobanzilor, fata de pretul inchirierii , clauza in care este inserata aceasta obligatie este lovita de nulitate.
  Parata a formulat intampinare invocand in principal exceptia autoritatii de lucru judecat, iar pe fondul cauzei, avand in vedere principiul fortei obligatorii a contractelor a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
Referitor la exceptia autoritatii de lucru judecat, a aratat ca prin decizia civila nr.11/2002 a Curtii de Apel Ploiesti, ramasa definitiva prin nerecurare, s-a luat act de existenta clauzei penale de 12 % lunar, corelativ cu obligatia SC GES SA Scaieni, la livrarea catre SC Italvetry Company SRL de marfa comandata in valoare de 134 USD.
 La data de 5.01.2007, reclamanta si-a precizat actiunea, in sensul constatarii nulitatii absolute a clauzei penale sau reducerea acestei clauze pana la cuantumul dobanzii legale prevazute in materie comerciala.
Tribunalul Prahova, prin sentinta nr. 299/12.02.2007, a admis exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de parata si a respins actiunea precizata ca inadmisibila.
  Impotriva acestei sentinte a declarat apel SC GES SA Scaieni, care prin decizia nr.218/5.11.2007 a fost admis de Curtea de Apel Ploiesti, a fost desfiintata sentinta atacata si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.
  Pe rolul Tribunalului Prahova cauza s-a inregistrat sub nr.5422/105/2008.
La termenul de judecata din data de 1.10.2008 tribunalul, din oficiu, a invocat exceptia necompetentei materiale a instantei, avand in vedere dispozitiile Deciziei nr. 32/2008 pronuntata de I.C.C.J. si faptul ca obiectul litigiului are  o valoare inferioara plafonului de 1 miliard lei.
Prin sentinta nr.  846 din 1  octombrie 2008 tribunalul a admis exceptia necompetentei materiale invocata din oficiu, declinand competenta materiala de solutionare a cauzei comerciale de constatare nulitate, in favoarea Judecatoriei Ploiesti.
Pronuntand  aceasta sentinta, Tribunalul Prahova a retinut ca prin decizia nr. 32/9.06.2008 s-a stabilit ca "dispozitiile art.1 pct.1, art.2 pct.1 lit.a si b si art.282 1 al. 1 din C.pr.civila se interpreteaza in sensul ca, in vederea determinarii competentei materiale de solutionare in prima instanta si a cailor de atac, sunt evaluabile in bani litigiile civile si comerciale avand ca obiect constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial, constatarea nulitatii, anularea rezolutiunii, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent daca este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situatiei anterioare".
 Astfel, s-a apreciat ca toate aceste litigii (enuntate mai sus) au un caracter patrimonial (evaluabil in bani), obiectul actiunii constand, invariabil, in protectia unui drept subiectiv sau a unui interes pentru a carui realizare, calea justitiei este obligatorie si se concretizeaza in raport de mijlocul procesual folosit.
 Cum, in speta, se solicita constatarea nulitatii   unui act juridic, competenta materiala de solutionare a cauzei revine judecatoriei, intrucat prin decizia mai sus amintita, aceasta actiune a fost apreciata ca fiind evaluabila in bani (obiectul litigiului avand o valoare inferioara plafonului de 100.000 lei inclusiv).
Prin sentinta civila nr. 320 din  13 ianuarie 2009, Judecatoria Ploiesti a  admis exceptia necompetentei materiale, a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Prahova.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, judecatoria a retinut ca potrivit deciziei nr. XXXII/2008 Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite s-a  aratat ca sunt evaluabile in bani litigiile civile si comerciale avand ca obiect constatarea existentei sau inexistentei  unui drept patrimonial, constatarea nulitatii, anularea, rezolutunea, rezilierea unor  acte juridice privind  drepturi patrimoniale, indiferent daca este formulat petitul accesoriu privind stabilirea situatiei anterioare. S-a mai  aratat ca in cazul  actiunii de nulitatea actului juridic,  dreptul subiectiv are continut patrimonial  atunci cand el poate fi exprimat ca atare, avand in vedere natura contractului a carui desfiintare se urmareste. Dreptul subiectiv  ce se cere a fi protejat in justitie transfera caracterul sau patrimonial sau nepatrimonial litigiului insusi si, astfel, procesul va putea fi evaluabil in bani, ori de cate ori in structura raportului juridic  de drept substantial,  dedus judecatii, intra un drept patrimonial, real sau de  creanta.
Judecatoria a mai retinut ca  fata de natura comerciala a raporturilor contractuale dintre parti, valoarea litigiului depaseste  suma de 100.000 lei, iar competenta ii revine tribunalului.
 Constatand ivit conflictul negativ de competenta  Judecatoria Ploiesti a inaintat dosarul Curtii de Apel Ploiesti pentru pronuntarea regulatorului de competenta, instanta la care dosarul a fost inregistrat sub nr. 145/42/2009.
Prin sentinta nr.14/2009 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti s-a stabilit competenta materiala de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Prahova.
Pe rolul Tribunalului Prahova cauza s-a inregistrat sub nr.2162/105/2009.
La termenul de judecata din data de 9.11.2009, parata SC Itavetri Company SRL a formulat in temeiul art.115 c.pr.civ., intampinare prin care a invocat exceptia autoritatii de lucru judecat si a solicitat respingerea actiunii, ca inadmisibila.
A aratat parata SC Itavetri Company SRL ca reclamanta SC GES SA Boldesti Scaieni a solicitat anularea sau reducerea clauzei de 12 % prevazuta in contractul de leasing in care a fost parte contractanta cu societatea parata, inca din luna martie 1995, contractul respectiv incetand din anul 2000, prin expirare.
Parata mentioneaza ca prin decizia nr.11/22.02.2002 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti, definitiva prin nerecurare si executorie si irevocabila, aceasta clauza de 12 % stabilita contractual in art.7 din contractul de leasing a fost stabilita deja ca fiind valida, cu caracter reparator, stabilita de parti, ca obligatie de plata inca neexecutata de catre reclamanta-debitoare SC GES SA Boldesti Scaieni.
De altfel, mai arata parata ca in dispozitivul acestei decizii cu nr.11/22.02.2002  Curtea de Apel Ploiesti a dispus: "obligarea debitoarei SC GES SA Boldesti Scaieni fata de creditoarea  SC Itavetri Company SRL Bucuresti la suma de 134.129  dolari USA in marfa comandata si dobanda de 12 % din contractul de leasing, contractul fiind incheiat pe o perioada de 5 ani, respectiv 1995 - 2000.
Precizeaza parata ca dobanda de 12 % nu a fost contestata de reclamanta-debitoare SC GES SA Boldesti Scaieni in perioada derularii contractului si nici macar recurata de reclamanta in cadrul deciziei nr.11/22.02.2002, definitiva si irevocabila, iar in conformitate cu disp.art.1087 - 1088 cod civil, aceasta dobanda are caracter reparator, stabilita initial de parti si acceptata, deci conform art.166 cod pr.civila, exceptia autoritatii de lucru judecat, referitor la dobanda de 12 % ce face obiectul cauzei.
Apreciaza parata ca aceasta clauza de 12 % constituie o obligatie de plata catre  SC Itavetri Company SRL izvorata din respectiva decizie civila - obligatie care este in curs de executare silita, fiind cuantificata prin decizia civila nr.4/15 ianuarie 2007 de catre  Curtea de Apel Ploiesti, la valoarea de 1.345.978 dolari USA.
Se solicita admiterea exceptiei ridicata in conformitate cu disp.art.137si art.166 cod pr.civila, iar pe cale de consecinta sa fie respinsa cererea reclamantei SC GES SA Boldesti Scaieni, ca inadmisibila.
In cauza s-au administrat probatorii cu inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului tribunalul retine urmatoarele:
In ce priveste exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de parata, este de remarcat faptul ca prin decizia nr.218/2007 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti Ploiesti s-a statuat ca in cauza nu exista  autoritate de lucru judecat, intrucat din analiza celor 2 actiuni formulate rezulta ca partile au calitate diferita, iar obiectul si fundamentul juridic sunt de asemenea diferite, nefiind aplicabile disp.art.1201 cod pr.civila.
Fata de aceasta situatie, nu mai poate fi pusa in discutie aceasta exceptie, decizia mentionata fiind obligatorie potrivit art.315 c.pr.civila cu privire la aspectele solutionate cu autoritate de lucru judecat.
In ce priveste fondul cauzei, tribunalul retine urmatoarele:
Art.7 lit.c din contractul de leasing intervenit intre parti la data de 7.02.1995 prevede obligatia utilizatorului locator "sa plateasca chiria si dobanda de 12 % pe luna in marfa".
Contractul este valabil incheiat, fiind semnat de reprezentantii partilor si aplicata stampila societatilor respective, iar faptul ca la momentul incheierii acestuia lipsea sau nu aprobarea adunarii generale extraordinare a SC GES SA Boldesti Scaieni este lipsit de relevanta juridica in cauza si nu este de natura sa inlature efectele juridice  specifice contractului de leasing, sanctiunea nefiind nulitatea absoluta a clauzei penale inserata in contract.
Incheierea contractelor comerciale este guvernata in dreptul nostru de principiul autonomiei vointei juridice si principiul obligativitatii efectelor contractului, conform caruia "conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante".
In doctrina, clauza penala a fost definita ca fiind acea conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul sau.
In dreptul comercial, clauza penala se cumuleaza cu executarea  contractului (cand bineinteles aceasta este posibila) spre deosebire de dreptul civil, cand debitorul nu poate cere penalitatea si executarea obligatiei principale, cu exceptia daunelor moratorii. Daca debitorul nu-si executa obligatia asumata,creditorul este indreptatit sa obtina daunele prevazute in clauza penala,nefiind nevoie ca acesta sa dovedeasca intinderea prejudiciului.
        In materie comerciala, in afara penalitatilor contractuale,pentru compensarea prejudiciului suferit de creditor ca urmare a indeplinirii cu intarziere sau a neindeplinirii obligatiilor asumate de debitor,se pot include si daune-interese pentru neexecutarea totala sau partiala a contractului sub forma daunelor moratorii sau a celor compensatorii.
        Important este faptul ca atat in materie civila,cat si in materie comerciala cuantumul clauzei penale poate depasi cuantumul dobanzii legale, daca partile au stipulat prin contract acest lucru.
       Pe de alta parte, nu trebuie neglijat faptul ca art.1087 c.civ., consacra ireductibilitatea clauzei penale si chiar daca ne raportam la dispoz. art.5 c.civ., in sensul ca nici o prevedere contractuala nu poate deroga de la ordinea publica si bunele moravuri, trebuie sa avem in vedere daca o astfel de clauza poate fi calificata ca abuziva  sau nu.
In speta, clauza privind dobanda de 12 % pe luna a fost stabilita de comun acord de ambele parti contractante, dovada in acest sens fiind si faptul ca derularea contractului nu a intampinat dificultati pe o perioada relativ lunga de timp (1995 - 2001).
In aceasta situatie, nu se poate vorbi de o clauza abuziva, care nu a fost negociata de parti la incheierea contractului (cum este cazul contractelor de adeziune incheiate intre comercianti si consumatori), si care ar oferi posibilitatea verificarii cuantumului clauzei raportat la prejudiciul suferit de creditor.
Prin urmare, instanta nu se poate substitui vointei partilor,modificand clauzele contractuale, caz in care s-ar aduce atingere disp.art.969 cod civil - potrivit carora contractele au putere de lege intre partile contractante.
Fata de aceste considerente, tribunalul va respinge atat exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de parata, cat si actiunea asa cum a fost precizata, ca neintemeiata.