Interzicerea actelor de dispozitie a imobilelor pana la finalizarea procedurilor administrative sau judiciare, in temeiul art.21 alin.5 din Legea nr.10/2001.Inaplicabilitatea acestor dispozitii actiunilor judiciare promovate de catre terti

Prin sentinta civila nr.3047/02.12.2008 a Tribunalului Prahova a fost respinsa actiunea formulata de reclamanta SC C.H. SA avand ca obiect constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare prin care parata M.B.G. a instrainat paratilor  I.M.  si I.M. imobilul din com.Valea Calugareasca.
In sustinerea actiunii, reclamanta a invocat nulitatea absoluta in temeiul art.21 alin.5 din Legea nr.10/2001, sustinand ca exista in faza recursului litigiul cu parata - vanzatoare prin care aceasta nu a obtinut restituirea imobilului, dar ca in baza Dispozitiei nr.310/2008 emisa de primar, de care reclamanta a luat cunostinta abia in faza recursului,parata  a instrainat celoralati parati  imobilul in litigiu.
Actiunea este neintemeiata intrucat in ambele proceduri - administrativa sau judiciara - partile implicate nu pot fi decat persoanele indreptatite si persoanele sau unitatile detinatoare, iar in afara de aceste categorii unele dispozitii ale Legii nr.10/2001 se refera la drepturile chiriasilor.
S-a apreciat ca nu se poate invoca nulitatea absoluta a actului de instrainare din moment ce intre partile implicate procedura administrativa era finalizata prin emiterea dispozitiei de restituire nr.310/2006, necontestata, astfel ca nu exista in derulare nici procedura judiciara.
Faptul ca intre reclamanta, in calitate de tert, si parata exista pe rol mai multe litigii, intemeiate de regula pe dreptul comun, nu constituie o procedura judiciara nesolutionata irevocabil, intrucat conditia estentiala prevazuta de art.21 alin.5 din Legea nr.10/2001 este tocmai aceea ca instrainarea este sanctionata de nulitatea absoluta pana la solutionarea procedurilor administrative si, dupa caz, judiciare, generate de prezenta lege, ceea ce nu este cazul in speta dedusa judecatii.