Partaj succesoral. Renuntarea la judecata.

Domeniul asociat -  Partaj succesoral. Renuntarea la judecata.

Consecintele asupra incheierii de admitere in principiu ramasa irevocabila, pronuntata inainte de modificarea art. 673 Cod procedura civila prin Legea nr. 219/205.

Sectia civila. Sentinta civila nr.97/RC  din 21.01.2008. Prin sentinta civila nr.972/18.07.2007 a Judecatoriei Bicaz s-a admis actiunea de partaj succesoral formulata de reclamantii C.S. s.a, in contradictoriu cu paratii M.N s.a.
S-a dispus iesirea din indiviziune a partilor asupra terenului forestier de 6,7 ha teren situat in Ocolul Silvic UP III - m.a 33 si atribuirea de loturi potrivit lotizarii efectuate de expert H.I.
Pentru a pronunta sentinta instanta de fond a retinut urmatoarea situatie de fapt:
Prin actiune reclamantii au solicitat, in contradictoriu cu paratii iesirea din indiviziune asupra terenului forestier de 6,7 ha teren pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate de pe urma autorului comun M.S.
In motivare au aratat ca intre parti a mai existat o judecata cu acelasi obiect nefinalizata, intrucat reclamantii au renuntat la judecata, insa prin incheierea de admitere in principiu pronuntata in acel dosar, s-a retinut cu autoritate de lucru judecat, ca toate partile au vocatie la mostenirea defunctului M.S, inclusiv la terenul forestier de 6,7 ha, desi punerea in posesie s-a facut numai in favoarea paratului Moldovan Nicolae.
Paratul M.N. a depus intampinare si cerere reconventionala prin care a solicitat partajarea si a unei suprafete de 23 ha teren.
Instanta a retinut ca nu pot fi primite apararile paratului cu privire la excluderea de la partaj a terenului precizat in actiune, intrucat prin incheierea de admitere in principiu din dosarul nr.2084/2002 al Judecatoriei Bicaz s-a statuat, cu autoritate de lucru judecat, asupra includerii la partaj a acestui teren.
In ce priveste cererea reconventionala s-a retinut ca partajul pentru alt teren se poate solicita separat, pentru a nu prelungi prea mult judecata in prezentul dosar.
Retinand ca prin incheierea de admitere in principiu din dosarul 2084/2004 s-au stabilit cotele fiecarei tulpini de mostenitori, instanta de fond a dispus sistarea indiviziunii si atribuirea de loturi in natura potrivit expertizei intocmite in cauza.
Impotriva sentintei a declarat recurs paratul M.N., criticand-o ca netemeinica si nelegala pentru urmatoarele motive;
Reclamantii au promovat in anul 2002 o actiune avand ca obiect iesirea din indiviziune asupra suprafetei de 6,7 ha teren cu vegetatie forestiera si care a format obiectul dosarului nr.2084/2002 al Judecatoriei Bicaz.
Prin incheierea de admitere in principiu din acel dosar s-a constatat cine sunt mostenitorii si cotele cuvenite si s-a dispus efectuarea expertizei de lotizare.
Potrivit dispozitiilor procedurale aplicabile la acea data, incheierea a fost atacata cu apel si recurs, insa, in urma solutionarii acesteia, incheierea a ramas nemodificata, dosarul fiind trimis Judecatoriei Bicaz pentru continuarea judecatii.
Cu toate acestea, reclamantii, la instanta de fond si-au retras cererea, iar instanta luand act de aceasta renuntare a pronuntat sentinta civila nr.192/2006, care a ramas definitiva si irevocabila.
In prezentul dosar reclamantii au formulat o noua actiune de iesire din indiviziune pentru aceeasi suprafata de teren si instanta fara a mai pronunta o noua incheiere de admitere in principiu a dispus, din oficiu, efectuarea expertizei de lotizare.
Sentinta este nelegala, intrucat instanta fiind investira cu judecarea unei noi cereri de iesire din indiviziune, trebuia sa parcurga toate etapele impuse de Capitolul VII din Codul de procedura civila, inclusiv sa pronunte o noua incheiere de admitere in principiu.
In aceste conditii, in mod gresit s-a respins si cererea de recuzare a judecatorului care a solutionat si dosarul nr.2084/2002.
Sentinta este netemeinica, chiar daca s-ar admite ca incheierea de admitere in principiu are autoritate de lucru judecat, intrucat desi a invocat la fiecare termen de judecata nulitatea raportului de lotizare, pe motiv ca recurentul nu a fost convocat, ca s-a numit direct de catre instanta un expert, fara a se solicita Biroului local de expertiza comunicarea unei liste cu experti, ba mai mult efectuarea expertizei s-a dispus din oficiu, fara a fi pusa in discutia partilor.
Instanta nu s-a pronuntat nici asupra celorlalte probe pe care le-a solicitat paratul pentru a dovedi ca terenul a apartinut mamei sale care l-a primit ca zestre, asa cum au primit si parintii reclamantilor.
De asemeni, instanta in considerentele sentintei arata: "cheltuielile de judecata din acest dosar se vor compensa cu cheltuielile de judecata efectuate de paratul M.N. pentru reconstituirea dreptului asupra terenului in disputa", omitand a le identifica separat, asa cum s-a solicitat prin cererea reconventionala.
Examinand recursul, tribunalul, a retinut in fapt, urmatoarele:
Instanta de fond a fost investita de catre reclamanti cu o actiune de iesire din indiviziune asupra suprafetei de 6,7 ha teren cu vegetatie forestiera ramasa de pe urma defunctului M.S.
Paratul M.N. a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat aducerea la masa de partaj si a suprafetei de 23 ha teren cu vegetatie forestiera care provine de la acelasi autor M.S..
Instanta, incalcand dispozitiile art.6735 - 6738 Cod procedura civila, fara a stabili calitatea de mostenitori a partilor, cota parte care se cuvine fiecaruia, compunerea masei succesorale, a dispus direct iesirea din indiviziune asupra terenului de 6,7 ha (fara a se pronunta, in vreun fel asupra cererii reconventionale) si a atribuit 5 loturi partilor din proces.
Din considerentele sentintei se deduce ca instanta s-a considerat investita cu o cerere de "continuare a judecatii" din dosarul nr.2084/2002 a Judecatoriei Bicaz din moment ce a apreciat ca nu mai are obligatia de a stabili compunerea masei succesorale, cotele partilor, masa succesorala, valoarea bunurilor, etc., pe motiv ca acestea au fost stabilite printr-o incheiere de admitere in principiu pronuntata in dosarul nr.2084/2002 a Judecatoriei Piatra Neamt si ca acea incheiere are autoritate de lucru judecat.
Or, interpretarea data de instanta de fond efectelor produse de cererea de renuntare la judecata din dosarul nr.2084/2002 al Judecatoriei Bicaz a determinat pronuntarea unei sentinte netemeinice si nelegale.
Astfel, reclamantii au mai promovat, in anul 2002 o actiune identica prin care au solicitat in contradictoriu cu acelasi parat, partajarea terenului de 6,7 ha cu vegetatie forestiera ce a apartinut autorului lor M.S. si care a formulat obiectul dosarului nr.2084/2002 a Judecatoriei Bicaz. In acel dosar s-au format si cereri de interventie. Respectand prevederile art.673 Cod procedura civila, instanta a pronuntat incheierea de admitere in principiu din data de 7.10.2003, prin care a retinut calitatea de mostenitori a reclamantilor, intervenientilor si a paratului, masa succesorala si valoarea acesteia, cotele succesorale, existenta unui pasiv succesoral si a dispus intocmirea unei expertize de lotizare, in vederea sistarii indiviziunii.
Aceasta incheiere de admitere, in principiu a fost atacata, in mod separat, cu apel si recurs  la Curtea de Apel Bacau, care dupa respingerea acestora a restituit dosarul Judecatoriei Bicaz, pentru continuarea judecatii.
La data de 28.02.2006, prin sentinta civila nr.192/2006 si incheierea de indreptare a erorilor materiale din 12.06.2006 ale Judecatoriei Bicaz s-a luat act de renuntarea reclamantilor la judecata.
Cum judecata avea ca obiect actiunea de iesire din indiviziune care presupunea stabilirea, in prealabil si in mod obligatoriu, a calitatii partilor, a cotelor cuvenite, a compunerii masei succesorale, s.a. si ulterior, sistarea indiviziunii  prin atribuire de laturi, desistarea reclamantilor de la judecata a avut ca efect desfiintarea retroactiva a tuturor actelor procedurale din acel dosar, ca si cand judecata nici nu ar fi existat.
Deoarece renuntarea la judecata are ca urmare stingerea efectelor pe care le-a produs introducerea acelei actiuni, incheierea de admitere in principiu a devenit caduca si reclamantii nu se mai pot prevala de efectele acesteia.
Tocmai de aceea partea care renunta la judecarea unei cereri, poate sa investeasca din nou instanta cu acea cerere, fara a i se putea opune autoritatea de lucru judecat.
Rezulta asadar, ca in mod gresit instanta retinand ca incheierea de admitere in principiu are autoritate de lucru judecat in cauza, nu s-a mai pronuntat asupra calitatii de mostenitori a partilor, asupra masei succesorale, cotei succesorale si a celorlalte elemente prevazute de art.673 Cod procedura civila, ceea ce atrage casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare, in conformitate cu dispozitiile art.312 pct.5 Cod procedura civila, raportat la art.3041 si 304 pct.9 Cod procedura civila.
Cu ocazia rejudecarii instanta urma a se pronunta asupra tuturor cererilor partilor inclusiv a cererii reconventionale cu care a fost investita si va avea in vedere dispozitiile art.673 Cod procedura civila, precum si celelalte aspecte invocate prin cererea de recurs si care data fiind admiterea motivului care a impus casarea cu trimitere, nu au mai fost examinate de instanta de recurs.