Contestatie Legea nr. 10/2001. Masuri reparatorii prin echivalent pentru imobile demolate

                  Prin cererea inregistrata la aceasta instanta la data de 4 decembrie 2002 sub nr. 52/2003, reclamanta C Icheama in judecata in calitate de parat pe Prefectura jud. Mures, solicitand obligarea acesteia la despagubiri in valoare de 3.000.000.000 lei  ROL (300.000 Ron) reprezentand contravaloarea apartamentului, nr. 1- casa de locuit care a fost construita pe terenul situat in XX, cuprins in  CF 254 Remetea, nr. ordine A+3-4, nr. top 100/2/2 si 101/2/1 in suprafata de 772 mp  demolata, cu obligarea intimatului la cheltuieli de judecata.
                   In motivarea cererii reclamanta  a aratat ca  a fost proprietara  imobilului mai sus descris, cu teren de 772 mp casa de locuit de la fostul numar administrtiv 21, compus din 2 camere, o bucatarie, o baie, o camara, un antreu, o veranda inchisa, evidentiate in cartea funciara si un garaj neevidentiat in CF in cota de 1/1, iar suprafata casei a  fost de 233 mp.
                   Reclamanta mai arata ca locuinta  mai sus descrisa a fost demolata in baza Decretului 134/1998. Dupa cum a rezultat din  fisa imobilului aceasta a fost  evaluata si i s-a achitat suma de 73.354 lei in  contul casei demolate.
                   Reclamanta a aratat ca, intrucat imobilul a  fost  preluat abuziv de catre Statul Roman, terenul exista si in prezent, neafectat de constructii, iar supraedificatele fiind  demolate, a solicitat acordarea  de despagubiri  de 3.000.000.000 lei Rol  reprezentand contravaloarea constructiilor demolate, suma din care sa se scada despagubirile acordate  de 73.354 lei.
            Reclamanta mai arata ca in  dosarul executional nr. 703/05.07.2001 a Biroului executorilor  judecatoresti asociati Soos - Pop Tg. Mures, intimatul a  fost somat sa  ii acorde despagubirile banesti cuvenite cu supraedificatele demolate in suma de 3.000.000.000 lei ROL (300.000 lei RON)
                   Reclamanta a aratat ca prin decizia atacata, intimata Prefectura , in mod deliberat si eronat a facut trimitere la dispozitiile art. 21 si 23 din Legea 10/2001 desi in speta aceste texte legale nu sunt aplicabile intrucat imobilul  revendicat nu mai exista, in speta fiind aplicabile dispozitiile art.  36 alin. 1 si 2 din Legea 10/2001, conform carora despagubirile banesti cuvenite pentru imobilele ce nu  mai exista se solicita prin notificare Prefecturii in a carei raza se afla imobilul preluat abuziv.
                   Reclamanta  a solicitat admiterea contestatiei si anularea deciziei atacate ca netemeinica si nelegala si obligarea intimatei la despagubirile cuvenite.
                   Parata Prefectura Judetului Mures a formulat intampinare (fila 9 dosar), prin care invoca exceptia prematuritatii cererii de chemare in judecata si exceptia lipsei calitati procesuale pasive. Parata arata prin intampinare ca reclamanta a stabilit in mod subiectiv cuantumul despagubirilor neluand in considerare prevederile art. 17 din Normele Metodologice de aplicare a legii 10/2001, aprobate prin HG 614/2001.
                  Parata Prefectura Judetului Mures a aratat ca  petenta trebuia sa incerce negocierea cuantumului despagubirilor banesti in vederea obtinerii unui  acord de vointa, cu comisia constituita in acest sens pe langa prefectura, iar in caz contrar evaluarea  imobilului sa se faca de experti atestati potrivit legii.
                   La data de 20 februarie 2004 reclamanta a depus la dosarul cauzei o completare de actiune prin care solicita chemarea in judecata in calitate de parata si a Primariei mun. Tg.Mures, aratand ca solicita  obligarea  acesteia sa-i restituie in natura terenul situat in XX, cuprins in CF 254 Remetea,  nr. ord. A+3-4, nr. top 100/2/2 si 101/2/1, in suprafata de 772 mp.
Acest parat nu a formulat intampinare.
Instanta a incuviintat cererile in probatiune formulate de reclamanta si a dispus audierea  martorilor pentru dovedirea componentei constructiilor  proprietatea reclamantei care au fost demolate.
De asemenea s-a incuviintat efectuarea expertizei topo cu urmatoarele obiective: identificarea terenului in litigiu din punct de vedere topografic (in ce carte funciara si la ce numar top este  inscris); evaluarea acestui teren; daca exista vreo  suprafata de teren liber. In  acest caz sa se  delimiteze printr-o  schita terenul liber, tinand cont de folosirea nestingherita a  terenurilor invecinate (ocupate).
             S-a dispus si efectuarea unei expertize constructii, cu urmatoarele obiective: evaluarea constructiilor demolate in anul 1989 in baza Decretului 134/88 si care erau situate in Tg. Mures, str. Baraganului, nr. 21 la valoarea  de circulatie (de piata) a acestora; evaluarea  constructiilor demolate conform Legii 10/2001 si HGR 498/2003; se va tine seama de faptul  ca,  in decembrie 1991 reclamanta a  primit  pentru  constructiile  demolate  73.354 lei.
                   Prin incheierea pronuntata in sedinta publica din data de 14 iunie 2005, prezenta cauza a fost suspendata in temeiul art. 244 alin.1 pct.1 din Cod procedura  civila  pana la solutionarea irevocabila a dosarului nr.2506/2003 a Judecatoriei Tg. Mures, avand ca obiect rectificarea inscrierilor de carte funciara (fila 187 dosar).
                   Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
                   Prin notificarea inregistrata la Biroul Executorilor Judecatoresti Soos-Pop - Tg. Mures, sub nr.702/15.02.2001 si adresata Primarului mun. Tg.Mures, reclamanta C Iprin curator C Tsolicita restituirea in natura a terenului situat in XX, inscris in CF nr.254 Remetea nr.top.100/2/2 si 101/2/1, in suprafata de 772 mp. si acordarea de despagubiri in valoare de 300.000 lei Ron, reprezentand contravaloarea apartamentului nr/1 - casa de locuit - demolata, aratand ca a fost proprietara acestui imobil. (fila 49 dosar).
                   Notificarea reclamantei a fost inregistrata si la Prefectura jud.Mures, imprejurare ce reiese din adresa nr.10868/09.08.2001, inaintata de aceasta institutie reclamantei (fila 2 dosar).
                   Prin adresa amintita, parata Prefectura jud.Mures a precizat reclamantei sa se adreseze unitatii detinatoare, intrucat prin notificare solicita restituirea in natura a imobilului.
                   Notificarea reclamantei nu a fost solutionata pana la momentul formularii cererii de chemare in judecata, nici de catre Primarul mun. Tg.Mures si nici de catre Prefectura jud.Mures.
                   Parata Prefectura jud.Mures nu a  inteles sa centralizeze notificarea reclamantei cu referire la cererea acesteia de acordare de despagubiri pentru constructia demolata, in conformitate cu prevederile legale in vigoare in anul 2001(dispozitiile art.36 si art.37 din Legea 10/2001, in forma in vigoare la momentul inregistratii notificarii, si anume in anul 2001). Dimpotriva, parata Prefectura jud. Mures a comunicat reclamantei sa se adreseze unitatii detinatoare pentru restituirea in natura a terenului, fara a indica stadiul notificarii in ce priveste cererea reclamantei de acordare de masuri reparatorii (conform adresei nr.10868/09.08.2001 existenta la fila 2 dosar) .
                   Instanta apreciaza ca aceasta atitudine a paratei Prefectura jud.Mures o indreptateste de reclamanta sa se adreseze cu prezenta actiune in justitie, acest demers procesual neputind fi considerat ca fiind prematur. Prin urmare aceasta exceptie invocata de parata Prefectura jud.Mures prin intampinare, urmeaza a fi respinsa.
De asemenea, instanta apreciaza ca si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocate de parata Prefectura jud. Mures prin intampinare se impune a fi respinsa, intrucat prin cererea de chemare in judecata reclamanta a solicitat si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
Chiar daca pe parcursul judecarii acestui litigiu au intervenit modificari legislative esentiale in materia stabilirii si acordarii despagubirilor (prin intrarea in vigoare a prevederilor cuprinse in titlul VII din Legea 247/2005), instanta apreciaza ca reclamanta justifica un interes procesual in a chema in judecata Prefectura jud Mures, pentru sanctionarea atitudinii de pasivitate a acestei institutii - refuzul de a solutiona cererea de acordare de despagubiri pentru constructia demolata, prin indrumarea reclamantei sa se adreseze unitatii detinatoare a imobilului teren.
Pentru aceste motive, instanta apreciaza ca si la acest moment parata Prefectura jud.Mures are calitate procesuala pasiva in prezenta cauza .
Prin completarea de actiune inregistrata la data de 20 februarie 2004, reclamanta a inteles sa cheme in calitate de parata alaturi de Prefectura jud.Mures, si pe Primaria mun. Tg. Mures prin primar, pentru obligarea acestei din urma parate la restituirea in natura a terenului situat in XX, inscris in CF nr.254 Remetea nr.top.100/2/2 si 101/2/1, in suprafata de 772 mp.
Instanta apreciaza in prezentele considerente ca din ansamblul actelor dosarului reiese ca reclamanta a inteles sa cheme in judecata pe “entitatea investita cu solutionarea notificarii", in intelesul dispozitiilor art. 26 alin.3 din legea 10/2001, in forma in vigoare la momentul introducerii prezentei cereri de chemare in judecata.
Cu privire la unitatea administrativ teritoriala,  este incetatenita denumirea de “primarie" si, de altfel, chiar parata a cuprins in antetul delegatiei de reprezentare acordata consilierului juridic, aceasta denumire (fila 65 dosar).
                   De aceea, cu toate ca in prezenta cauza figureaza in calitate de parata “Primaria mun. Tg.Mures", prin primar, instanta are in vedere faptul ca apararile au fost facute de Primarul municipiului Tg.Mures (conform delegatiei de la fila 65 dosar si a notelor de sedinta de la fila 145 dosar). 
                   Institutia primarului este o autoritate a administratiei publice locale si are atributia de a reprezenta in instanta unitatea administrativ teritoriala (art.21 alin.2, art. 23 alin.2 din legea 215/2001) 
                       In consecinta, cu privire la cadrul procesual, instanta apreciaza ca in prezenta cauza reclamanta a investit instanta cu solutionarea in fond, a notificarii nr.702/15.07.2001, inregistrata la BEJ Asociati Soos-Pop (fila 49 dosar), ca urmare a refuzului paratelor de solutionare a acestei notificari in termenul prevazut de lege. Au calitate de parati Prefectura jud.Mures si Primarul mun. Tg.Mures. Instanta mai retine ca reclamanta C Ia fost pusa sub interdictie, prin sentinta civila nr.90 din 25 februarie 2000 a Tribunalului Mures (existenta in copie la fila 7 dosar), iar prin Dispozitia nr.1511 din 16 decembrie 2002 emisa de Primarul mun. Tg.Mures, s-a instituit tutela in favoarea reclamantei, fiind numit tutore al acesteia, numita C T(fila 23 dosar).
In aceste conditii, in conformitate cu prevederile art.42 din Codul de procedura civila reclamanta este reprezentanta in prezenta cauza de tutore Ciff Tatiana.
Cu privire la fondul cauzei, instanta retine urmatoarele:
Imobilul in litigiu este format din terenul inscris la pozitiile A+3 si A+4 in suprafata de 644 stjp. si constructii. Instanta are in vedere faptul ca in cuprinsul foii B a cartii funciare este inscrisa o dezmembrare (pozitia B9 - fila 56 verso dosar), in urma careia in prezenta carte funciara a ramas imobilul de la pozitiile A+3 si A+4, nr.top.100/2/2 si nr.top.101/2.
Cu privire la acest imobil, reclamanta C Ieste inscrisa la pozitia B4, ca fiind coproprietara asupra unei cote de ½ parte, alaturi de numita Terbea Lidia.
A urmat apoi o impartire a constructiei in trei apartamente (prin incheierea de carte funciara  nr. 15000-15006 din 12 noiembrie 1982, pozitia B15 din cartea funciara), reclamanta C Ifiind inscrisa la pozitia B16 din CF 254 Remetea, ca fiind proprietara constructiei apartamentului nr.I nr.top.100/2/2, 101/2/1 (potrivit copiei fidele a cartii funciare de la filele 55-57 dosar).
  Cealalta coproprietara a terenului si a constructiei apartament II, numita Terbea Lidia a instrainat apoi dreptul sau lui Moldovan Marioara   iar terenul aferent in suprafata de 772 mp a trecut in proprietatea Statului Roman (pozitiile B20-21 din cartea funciara - fila 56 dosar). Apartamentul III si terenul aferent constituie proprietatea lui O D I( pozitiile B19, B22 si B23 din cartea funciara - fila 56-57 dosar).
Statul Roman a inscris in aceasta carte funciara la pozitiile B24 si B 25 o dezmembrare a nr. top 101/2 (A+4 din foaia A a carti funciare), care insa a fost radiata prin sentinta civila nr. 804/2004 a Judecatoriei Tg.Mures, ramasa irevocabila.
Astfel, intr-un alt litigiu - dosar nr. 2506/2003 al Judecatoriei Tg.Mures - instanta de judecata a dispus rectificarea inscrierilor de carte funciara in sensul de a se reveni a situatia anterioara de carte funciara, cu referire la terenul in suprafata de 773 mp (nr.top.100/2/2) si suprafata de 1147 mp teren (nr.top.101/2/2) - inscrise la pozitia B25.
In acel litigiu s-a pronuntat sentinta civila nr. 804/2004 a Judecatoriei Tg.Mures, definitiva prin decizia civila nr. 282/2006 a Tribunalului Mures si ramasa irevocabila prin decizia civila nr. 1657/R din 13 octombrie 2006 a Curtii de Apel Tg.Mures.
Din cuprinsul incheierii de carte funciara nr.17834 din 26 martie 2008 (fila 197 dosar) reiese ca s-a dispus notarea in cartea funciara a radierii dreptului de proprietate al Statului Roman de la B25, cartea funciara.
In consecinta, la acest moment Statul Roman nu mai este titular al dreptului de proprietate asupra terenului revendicat, motiv pentru care cererea reclamantei pentru restituirea in natura a acestui teren, formulata in contradictoriu cu paratul Primarul mun. Tg.Mures, urmeaza a fi respinsa.
Cu privire la cererea reclamantei de acordare de masuri reparatorii prin echivalent pentru constructiile demolate instanta retine urmatoarele:
In cuprinsul raportului de expertiza constructii intocmit in prezenta cauza este descrisa componenta constructiilor edificate pe acel teren si care au constituit proprietatea reclamantei (filele120-131 dosar). In anexa 1 din raportul de expertiza constructii intocmit de expert ing. S R D(filele120-131 dosar) sunt descrise aceste constructii:
                   1. Casa de locuit (apt.  I - 2 camere si dependinte)
                   Cladirea parter,  cu structura formata din fundatii din beton, zidarie de caramida, planseu si sarpanta din lemn; invelitoarea era tigle profilate; dotata cu instalatii electrice de iluminat, instalatii sanitare (cu alimentare cu apa si canalizare) si instalatii de gaz; camera de baie era dotata cu obiectivele sanitare: cada, lavoar si WC; cladirea a  fost construita in anul 1968; starea tehnica a cladirii  era  buna; suprafata desfasurata Ad =87,40 mp Sd; Suprafata utila Au=69,42 mp
                   2. Sera
                   Constructia era realizata cu structura metalica din teava neagra; era acoperita partial cu sticla si partial cu folie de polietilina; starea tehnica a  constructiei  era  satisfacatoare; a fost  construita in anul 1968;
                   3 Latrina
                   Constructia avea structura si peretii din lemn; invelitoarea era  din tigla profilate; starea tehnica a cladirii era satisfacatoare; a  fost  construita in anul 1968.
                   Starea constructiilor in litigiu a fost descrisa si de martorii audiati in cauza - martorii S G M si C T(filele 75 si 76 dosar)
Prin decret prezidential, in anul 1988 s-a dispus exproprierea terenului in litigiu si demolarea constructiei si a anexelor ce formau proprietatea reclamantei (filele 70, 72-73 dosar).
In luna decembrie 1991, reclamanta a primit despagubiri pentru constructia demolata, in suma de 73.354 lei (conform evaluarii de la fila 73 dosar).
Demolarea constructiilor a avut loc ca urmare a exproprierii terenului, in vederea construirii de blocuri. Din cuprinsul completarii la raportul de expertiza topo efectuat in cauza de expert tehnic judiciar F M(filele 175-177 dosar) reiese ca  au existat pe acel teren lucrari de santier, insa in urma evenimentelor din decembrie 1989, lucrarile de sistematizare s-au sistat iar lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea nu s-au efectuat.
Instanta apreciaza asadar ca sunt aplicabila dispozitiile art.1.2, art.2, art.7.2 si art.11 din Legea 10/2001, reclamanta fiind indreptatita la acordarea de masuri reparatorii prin echivalent,  pentru constructiile demolate conform titlului VII din Legea 247/2005.
Expertul tehnic judiciar desemnat in cauza a redat in cuprinsul raportului de expertiza specialitatea constructii, raportul dintre valoarea de circulatie a constructiilor demolate in anul 1989 in baza Decretului nr.134/1988 si valoarea actualizata, a despagubirilor primite de reclamanta in luna decembrie 1991.
Din cuprinsul raportului de expertiza constructii reiese ca despagubirile primite de reclamanta pentru constructiile demolate nu se ridica la valoarea de circulatie  a acestora. Expertul a redat valoarea tehnica a constructiilor de la data exproprierii (126.481 lei), valoarea mai mare decat cea a despagubirilor primite (73.354 lei), Caracterul injust al despagubirilor este asadar evident, cu atat mai mult cu cat pe piata imobiliara a avut loc o crestere a valorii constructiilor cu mult mai mare decat indicele de inflatie.
Din acest motiv, instanta apreciaza ca reclamanta este indreptatita la acordarea de masuri reparatorii prin echivalent pentru constructiile demolate, descrise de expertul in constructii in raportul de expertiza intocmit in cauza, urmand a se avea in vedere diferenta dintre valoarea de piata a acestor constructii demolate, de la momentul solutionarii notificarii si valoarea actualizata a despagubirilor primite in decembrie 1991.
Fata de prevederile cuprinse in titlul VII din Legea 247/2005 - dispozitii legale care stabilesc procedura de stabilire in concret a formei de despagubiri si de acordare a acestora - instanta a apreciat ca la acest moment procesual cererea reclamantei de completare a raportului de expertiza constructii in sensul reevaluarii constructiilor demolate, nu este utila.
Raportul de expertiza constructii constituie o proba utila in prezenta cauza pentru redarea componentei constructiilor care au constituit proprietatea reclamantei si care au fost demolate, si pentru redarea diferentei dintre valoarea de circulatie a acestor constructii la momentul demolarii si valoarea despagubirilor primite de reclamanta - diferenta care denota caracterul injust al reparatiei acordata reclamantei pentru privarea sa de proprietatea bunului .
Pentru aceste considerente instanta apreciaza intemeiata cererea reclamantei de acordare de masuri reparatorii conform titlului VII din Legea 247/2005.
In conformitate cu prevederile art.11 alin.6 si 7 din Legea 10/2001, reclamanta este indreptatita la acordarea de masuri reparatorii prin echivalent, conform Titlului VII din Legea 247/2005, pentru diferenta dintre valoarea de piata de la data solutionarii notificarii, a constructiilor demolate proprietatea reclamantei si valoarea actualizata a despagubirilor primite in luna decembrie 1991.
Instanta apreciaza ca parata Prefectura jud.Mures se afla in culpa procesuala intrucat nu a solutionat notificarea reclamantei in ce priveste cererea acesteia de acordare de despagubiri.
Instanta apreciaza ca in temeiul art.274 din Codul de procedura civila, se impune obligarea paratei Prefectura jud. Mures la plata catre reclamanta a sumei de 377,8 lei reprezentand cheltuieli de judecata ocazionate de reclamanta cu costul expertizei constructii.
De asemenea, instanta apreciaza ca si paratul Primarul mun. Tg.Mures se afla in culpa procesuala intrucat la momentul formularii notificarii acesta era inscris in carte funciara ca fiind proprietarul terenului in litigiu. Paratul Primarul mun. Tg.Mures nu a solutionat notificarea reclamantei in termenul prevazut de lege, situatia juridica a terenului modificandu-se abia pe parcursul solutionarii prezentului litigiu, si in urma demararii de un al coproprietar, a unei actiuni in justitie.
In aceste conditii, in temeiul art.274 din Codul de procedura civila instanta apreciaza ca se impune obligarea paratului Primarul mun. Tg.Mures la plata care reclamanta a sumei de 211,5  reprezentand costul expertizei topo efectuata in cauza.