Tabelul de creante. Dovada creantelor

Faliment
Tribunalul Mehedinti - sentinta din 18.11.2013. Tabelul de creante. Dovada creantelor Prin cererea adresata acestei instante la data de _ si inregistrata sub nr. Q contestatoarea A a formulat contestatie impotriva tabelului preliminar al creantelor intocmit de administratorul judiciar CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENTA X, in ceea ce priveste creantele creditorilor B si C.
In motivare, contestatoarea a aratat ca detine o creanta garantata real in cuantum de 260.000 lei si o creanta chirografara in suma de 108.017,50 lei impotriva averii debitoarei S.C. Y S.R.L.
Contestatoarea a sustinut ca creantele creditorilor B si C au fost inscrise in mod nelegal in tabelul creditorilor, avand in vedere ca sumele solicitate prin cererile de creanta nu sunt dovedite prin documente justificative in conformitate cu prevederile art. 65 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
In drept, contestatoarea si-a intemeiat cererea pe disp. art. 73 din Legea nr. 85/2006.
Analizand contestatia formulata prin prisma motivelor invocate, instanta constata urmatoarele:
Conform prevederilor articolului 3 alineatul 1 punctul 7 din Legea cu numarul 85/2006 privind procedura insolventei, prin creditor se intelege persoana fizica sau juridica ce detine un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat, in mod expres, instantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creante sau in tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul debitorului, in conditiile prezentei legi.
Ca atare, pentru a fi inclus in tabelul de creante, creditorul trebuie sa faca dovada creantei sale. Dovada unei creante trebuie facuta, potrivit regulilor teoriei generale a obligatiilor, prin relevarea existentei sale. In situatia in care creditorul probeaza existenta creantei, ramane partii potrivnice - paratului, in exemplul clasic, sa dovedeasca fie nevalabilitatea creantei, fie plata anterioara ori ulterioara cererii creditorului.
Aplicand aceste reguli din materia raspunderii civile contractuale, in materia insolventei, in ceea ce priveste existenta creantei, instanta constata ca in aceasta cauza nu s-a facut dovada existentei creantei.
Dreptul de creanta este acel drept generat de existenta unei obligatii intre doua persoane, una dintre ele avand calitatea de creditor, iar cealalta de debitor, in continutul dreptului de creanta fiind incluse toate drepturile corelative ale acestor doua persoane.
Astfel, conform prevederilor articolului 1164 din NCC, "obligatia este o legatura de drept in virtutea careia debitorul este tinut sa procure o prestatie creditorului, iar acesta are dreptul sa obtina prestatia datorata".
Ca atare, creditorul din acest raport obligational, trebuie sa probeze existenta acestei creante, ramanand sarcina ulterioara a debitorului sa dovedeasca nevalabilitatea creantei sau plata sa. Creanta poate fi una baneasca, sau poate consta si in prestatii de alta natura - de a preda un bun, de ex.
Aplicand aceste reguli in cauza de fata, instanta constata ca din punctul de vedere al cadrului procesual si al investirii sale, conform prevederilor articolului 9 alineatul 2 din NCPC, contestatoarea din prezentul dosar a invocat nevalabilitatea dreptului de creanta al paratei creditoare, sens in care instanta va efectua verificarile necesare sub acest aspect.
Astfel, dupa cum se poate observa din inscrisurile depuse in dosarul cu numarul Q pentru dovada creantei sale - filele 351, 352 si 353, titlul de creanta nu este reprezentat de un contract, nici de un act juridic unilateral si nici de un fapt juridic constat intr-un mod legal.
Titlul de creanta invocat de parata, si inclus in tabelul preliminar de creante, este reprezentat de un tabel cu mai multe rubrici, intocmit de societatea debitoare, in care se mentioneaza anumite sume pretins a fi platite din fondurile proprii de catre parata pentru debitoare si care ar valora in drept "creditarea" societatii, asa cum se sustine in cererea de creanta.
De altfel, din observarea acestor mentiuni din rubricile tabelului, nu se poate retine existenta unor imprumuturi cu sume provenind de la contestatoare.
In acest tabel, exista rubrici in privinta capitalului subscris si varsat, a rezervelor din reevaluare, a rezervelor legale, etc. , a unor credite provenind de la banci - Banca Intesa, Banca Carpatica, si a altor imprumuturi.
Chiar daca ar avea vreo valoare probatorie, aceste mentiuni ale rubricilor tabelului depus la filele de mai sus, nu cuprind mentiuni asupra sumelor de bani primite de societate de la creditoarea C.
Dupa cum s-a mentionat, chiar daca ar cuprinde asemenea mentiuni, ele nu pot avea valoare probatorie prin sine insasi, ci trebuie sa fie cuprinse in contracte de imprumut semnate de parti, cel putin sub semnatura privata - caz in care administratorul judiciar si apoi instanta verificau caracterul lor de titlu executoriu.
In temeiul articolului 280 din NCPC, inscrisurile depuse mai sus nu vor fi valorificate de instanta din punct de vedere probator, deoarece intre societatea debitoare si persoana care se pretinde titulara dreptului de creanta exista o legatura stransa, aceasta persoana fiind administratorul societatii.
A interpreta altfel valoarea probatorie a acestor inscrisuri inseamna a da posibilitatea preconstituirii unor probe, iar in al doilea rand, a retine ca dovedit un drept de creanta pentru care nu s-a intocmit conventiile cerute de lege.
Astfel regulile articolului 1241 din NCC sunt in sensul ca inscrisul care constata incheierea contractului de imprumut poate fi sub semnatura privata sau autentic, avand forta probanta prevazuta de lege.
Ori, parata creditoare invoca tocmai imprumutarea persoanei juridice - "creditarea" acesteia, situatie in care trebuie sa faca si dovada celor sustinute.
De asemenea, conform acestei interpretari propuse de catre administratorul judiciar, ar trebui ca si celelalte sume despre care se face mentiune ca fiind primite de la anumite banci, sa fie mentionate in tabelul preliminar, fara alte verificari, reducand astfel, ori marind, sfera creditorilor, in functie de tabelele prezentate de catre debitoarea insolvabila, intocmit de administratorii sai.
.

Cauza de mai sus este irevocabila prin respingerea recursului formulat impotriva sentintei
.