Rolul activ al judecatorului in conformitate cu art. 129 Cod procedura civila

Potrivit art. 129 alin. 5 Cod procedura civila 1865, judecatorii au indatorirea sa staruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, in baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar daca partile se impotrivesc.

Decizia civila nr.252/ R din 14.05.2014
  Prin sentinta civila nr. 594/16.05.2013 pronuntata de Judecatoria Dragomiresti, in dosarul nr. 87/224/2012 a fost admisa in parte actiunea civila formulata de reclamanta-parata MM in contradictoriu cu paratul-reclamant PI. S-a constatat ca sub durata casatoriei, cele doua parti au dobandit, cu o contributie de cate ½ parte, urmatoarele:
A. bunuri imobile in valoare totala de 77.337 lei:
- o casa de locuit situata in com. Botiza, , construita in perioada 1983-1984, la o valoare de circulatie de 69.819 lei;
- anexe gospodaresti : o constructie compusa din sura, grajd si magazie, construita in anii 1970-1975 la o valoare de circulatie de 6433 lei; un cotet pentru animale la o valoare de circulatie de 480 lei; un sopron la o valoare de circulatie de 605 lei;
         - un drept de folosinta asupra terenului situat in spatele casei din com. Botiza, in suprafata de 2 ari;
          B. bunuri mobile: doua sobe de teracota; doua garnituri de mobila de camera; un televizor color marca "Samsung"; un frigider marca "Arctic"; un aragaz rusesc; trei covoare pentru pat; patru cergi pentru pat; o fata de masa tesuta; o garnitura pentru masa si fotolii; un tractor; o camioneta; 6 fete de perne tesute; 5 mc scanduri de brad; 10 m steri lemne de foc.
              A fost admisa in parte cererea reconventionala formulata de paratul-reclamant pi si constata ca acesta a avut o contributie de 55 % la edificarea casei din Botiza, nr. 433, reclamanta avand o contributie de 45%.
             A fost admisa in parte cererea de interventie formulata de intervenientul PV in interesul paratului, si constata ca si acesta a contribuit la edificarea casei alaturi de fiul sau, pe terenul apartinand intervenientului.
            S-a dispus iesirea din indiviziune cu privire la bunurile comune prin partajarea in natura a casei de locuit si a anexelor gospodaresti, conform propunerii de partajare din Raportul de expertiza intocmit: pentru reclamanta: lotul nr. 2 in valoare de 34.558 lei, iar pentru parat, lotul nr. 1 in valoare de 41.418 lei.
             S-a dispus partajarea in natura a dreptului de folosinta asupra terenului in suprafata de 2 ari din spatele casei din Botiza,: cate un ar pentru fiecare parte.
             S-a dispus partajarea in natura a bunurilor mobile: din cele doua sobe, cate una pentru fiecare corp de imobil partajat, cate o mobila de camera pentru fiecare corp de imobil partajat, din cele patru cergi-cate doua pentru fiecare parte, televizorul si frigiderul la parat, aragazul la reclamanta; doua covoare pentru pat la reclamanta, unul la parat; din 6 fete de perna - 3 la reclamanta, 3 la parat; fata de masa la reclamanta; tractorul se atribuie in lotul reclamantului; iar valoarea de 500 lei rezultata in urma valorificarii camionetei, in lotul paratei; scandurile de brad si lemnele de foc se partajeaza, de asemenea, in natura, fiecare in cote de cate ½ parte.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele considerente: prin actiunea formulata de reclamanta MI impotriva paratului PI, s-a cerut ca instanta sa constate ca aceasta a avut o contributie ½ parte la dobandirea bunurilor imobile si mobile enumerate in actiune si partajarea acestora.
Potrivit art. 669 Cod civil incetarea coproprietatii prin partaj poate fi ceruta oricand, afara de cazul in care partajul este suspendat prin lege, act juridic ori hotarare judecatoreasca.
Art. 670 Cod civil prevede ca partajul poate fi facut prin buna invoiaaa sau prin hotarare judecatoreasca, in conditiile legii.
Conform primului aliniat al art. 676 Cod civil, partajul se va face in natura, proportional cu cota parte a fiecarui proprietar. Daca bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil in natura, partajul se va face in unul dintre urmatoarele moduri: prin atribuirea intregului bun, in schimbul unei sulte, in favoarea unuia sau mai multor coproprietari, la cererea acestora; prin vanzarea bunului in modul stabilit de coproprietari ori, in caz de neintelegere, la licitatie publica, in conditiile legii, si distribuirea pretului catre coproprietari, proportional cu cota parte a fiecaruia dintre ei.
Art. 339 din Codul civil prevede ca bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti sunt de la data dobandiri lor, bunuri comune in devalmasie ale sotilor.
Articolul 6735 alin. 1 Cod procedura civila are urmatorul enunt:" daca partile nu se invoiesc, instanta va stabili bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecaruia si creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unii fata de altii.
Raportand dispozitiile legale la situatia de fapt retinuta, instanta a apreciat  intemeiata in parte actiunea cu care a fost investita si in parte cererea reconventionala pentru urmatoarele considerente:
Intrucat intre parti nu s-a realizat o invoiala cu privire la imparteala masei partajabile, instanta a apreciat aplicabile dispozitiile art. 6735 Cod procedura civila, urmand sa stabileasca bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietari a partilor, cota-parte ce se cuvine fiecaruia.
Cu privire la bunurile imobile, instanta a constatat ca acestea sunt in valoare totala de 77.337 lei, asa cum rezulta din raportul de expertiza intocmit de d-na expert tehnic constructor, raport necontestat de catre parti.
Instanta a avut in vedere ca partile nu au contestat calitatea de bunuri comune a casei .
Cu privire la includerea terenului in suprafata de 2 ari la masa partajabila, instanta a constatat ca partile nu sunt proprietare tabulare, ci doar ca acest teren este inscris in Registrul agricol pe numele paratului asa cum rezulta din Adeverinta din 06.04.2011 a Primariei Botiza . Martorii au aratat ca partile au cumparat un teren invecinat, "in spatele casei", in suprafata de aproximativ 2 ari prin anii 1979-1980.
In regimul cartilor funciare dovada dreptului de proprietate cu privire la constructii se face cu inscrierea acestuia in cartea funciara. Avand in vedere ca partile nu sunt proprietarii terenului, pot solicita cel mult recunoasterea unui dreptului de folosinta si un partaj de folosinta asupra terenului situat in spatele casei din comuna Botiza, nr. 433.
             Cu privire la bunurile mobile solicitate de catre reclamanta, instanta a constatat ca majoritatea au fost recunoscute de catre parat, cu anumite precizari: paratul recunoaste ca tractorul a fost dobandit in timpul casatoriei, insa considera ca este bun propriu al lui datorita faptul ca s-a dobandit in perioada in care cei doi erau despartit in fapt. Insa din declaratiile martorilor audiati, care au aratat ca partile au dobandit in perioada casatoriei un tractor, coroborate cu hotararea de divort din 2006, precum si cu inscrisul sub semnatura privata de la fila 84 intitulat "Contract de vanzare-cumparare", care are trecuta data de 19 octombrie 2001, rezulta ca si tractorul este bun comun, astfel ca va fi inclus la partaj. Paratul a recunoscut ca s-a dobandit in perioada casatoriei o camioneta, insa aceasta a fost radiata din circulatie si a primit suma de 500 lei, cu privire la care este de acord sa fie inclusa la masa partajabila.  In interogatoriul administrat reclamantei in fata instantei, aceasta a recunoscut ca drujba"Husqvarna" apartine tatalui paratului si ca nu doreste sa fie inclusa la partaj. (Intrebarea nr. 13- fila 94).
Cantitatea de 20 kg de melana toarsa nu a fost recunoscuta de catre parat si reclamanta nu a dovedit prin niciun mijloc de proba dobandirea acesteia in perioada casatoriei, astfel ca aceasta va fi exclusa de la partaj.
Cu privire la cei 5 mc scanduri de brad si cei 10 m steri lemne de foc, paratul a recunoscut ca au fost dobandite in perioada casatoriei, insa a sustinut ca le-a primit de la locul de munca.
In ceea ce priveste contributia la dobandirea bunurilor comune, instanta a constatat ca reclamanta a sustinut ca a contribuit la dobandirea masei partajabile in proportie de ½, in timp ce paratul indica o cota de contributie de ¾.
Instanta a retinut ca, pentru determinarea cotelor cuvenite fiecarui sot, criteriul fundamental este acela al contributiei efective, ceea ce este de stabilit fiind aportul fiecarui sot la obtinerea comunitatii si nu a fiecarui bun in parte, iar cotele de contributie se stabilesc o singura data, raportat la intreaga masa partajabila si nu a fiecarui bun in parte. Este de retinut ca aceste cote de contributie se determina in functie de aportul de ordin material la achizitionarea bunurilor comune - indicate de nivelul veniturilor fiecaruia dintre soti, dar si pentru conservarea acestora, precum si munca  prestata in gospodarie si cea depusa pentru cresterea copiilor.
Se tinea seama de orice alte imprejurari de natura sa evidentieze contributia sporita a unuia dintre soti sau o contributie mai scazuta a altuia.
Insa instanta a tinut seama de contributia intervenientului, tatalui paratului, care este proprietarul extratabular al terenului de sub constructie si care a participat la edificarea casei si anexelor. Referitor la aportul de ordin material, din probele administrate in cauza rezulta ca in perioada casatoriei partile au obtinut venituri din munca.
Vazand carnetul de munca al paratului, care a fost angajat din 1970 pana in 1993 conducator auto la Exploatarea miniera Baiut, paratul a avut o contributie mai mare referitor strict la veniturile partilor.
Pentru acest motiv, instanta a admis in parte actiunea reconventionala si cererea de interventie in interesul paratului si a constatat ca paratul are o contributie sensibil mai mare la edificarea casei de locuit, conform dispozitivului.
Insa, instanta a considerat ca munca femeii in gospodarie si pentru cresterea si educarea celor doi copii constituie o componenta importanta a contributiei la dobandirea bunurilor comune, urmand a fi apreciata in ansamblul probelor administrate pentru aportul fiecarui sot.
Chiar paratul a recunoscut in "Declaratia" de la fila 20 ca reclamanta a fost plecata la munci agricole in jud. Arad, iar martorii propusi de parat, au aratat ca reclamanta obtinea venituri din confectionarea covoarelor, pe care apoi le vindea, precum si de la munci agricole "in tara". S-a constatat ca in perioada casatoriei reclamanta a realizat si venituri din munci agricole si din confectionarea covoarelor, iar munca in gospodarie si cresterea minorilor, munca deloc neglijabila, creste considerabil cota reclamantei, echivaland-o, cu cea a paratului, chiar daca a realizat venituri mai mici. In plus, asa cum s-a retinut in considerentele teoretice mentionate, instanta va avea in vedere la stabilirea contributiei sotilor si acele imprejurari de natura sa evidentieze contributia sporita a unuia dintre soti sau o contributie mai scazuta a altuia.
Raportat la cele aratate, vazand dispozitiile art. 6731 Cod procedura civila, instanta a dispus iesirea partilor din indiviziune in privinta bunurilor aflate in masa partajabila in cote de ½ parte.
La impartirea sau atribuirea bunurilor, instanta a avut in vedere cota de contributie retinuta, optiunile partilor, natura bunurilor si faptul ca partajul se efectueaza de regula, in natura, criterii prevazute de legiuitor in art. 6739 Cod procedura civila.
Cu privire la modalitatea concreta e de partajare a bunurilor, instanta a considerat ca finalitatea procesului de partaj o constituie atribuirea concreta a bunurilor, in materialitatea lor, catre copartasi, iar la formarea loturilor instanta trebuie sa se aiba in vedere prevederile art. 741 Cod civil, art. 6735 si art. 6739 Cod procedura civila.
Art. 6735 alin. 2 teza I Cod procedura civila dispune ca instanta va face imparteala in natura, aceasta constituind chiar un principiu al partajului. Fata de prevederile art. 741 Cod civil, instanta trebuie sa dea in fiecare lot, pe cat se poate, aceeasi cantitate de bunuri mobile, imobile, de drepturi sau creante de aceeasi natura, evitand, pe cat posibil, imparteala excesiva a imobilelor.
Criteriile legale prevazute de art. 6739 Cod procedura civila sunt justificate rational si obiectiv, pentru a indruma instanta si a evita arbitrariul in formarea loturilor, ele nefiind stabilite intr-o ordine de preferinta, astfel ca toate aceste dispozitii trebuie aplicate coroborat, pentru a se respecta drepturile tuturor copartasilor si a se face o imparteala echitabila.
In speta, partile se afla in indiviziune cu privire la bunurile imobile: casa din Botiza, nr. 433, cu anexele gospodaresti si bunurile mobile aratate. Paratul-reclamant invoca in favoarea sa, in principal, criteriul folosintei bunurilor de la data despartirii in fapt, fapt necontestat de catre reclamanta.
Posesia exercitata de coindivizari asupra bunurilor supuse partajarii nu este prevazuta de art. 6739 Cod procedura civila intre criteriile ce trebuiesc avute in vedere de instanta la formarea si atribuirea loturilor. Acest criteriu nu trebuie absolutizat si nu poate fi in niciun caz avut in vedere ca singurul criteriu sau ca un criteriu prioritar la formarea si atribuirea loturilor.
Instanta a considerat ca la formarea si atribuirea loturilor, cel mai important este criteriul atribuirii in natura a bunurilor.
Adoptarea unei variante de lotizare in care intregul imobil sa fie atribuit paratului nu este legala, pentru ca s-ar incalca principiul atribuirii in natura a bunurilor si, in plus, ar duce la stabilirea unei sulte mult prea mari in sarcina recurentului, care nu a dovedit ca are venituri suficiente pentru a suporta datorii mari. Dimpotriva, acesta a aratat ca nu are venituri si a formulat cereri de ajutor public judiciar pentru numirea unui avocat din oficiu si pentru scutirea de la plata taxei de timbru si a timbrului judiciar a cererii reconventionale, cereri care pe baza actelor depuse si a anchetei sociale au fost admise de instanta.
Prin recursul declarat, recurentul PV a solicitat casarea hotararii cu trimitere spre rejudecare pentru necercetarea fondului cauzei si in subsidiar, modificarea ei in sensul admiterii cererii de interventie in interes propriu formulate de catre acest recurent.
In motivele sale de recurs, recurentul PV a aratat urmatoarele: Prin actiunea civila promovata de intimata parata reconventional aceasta a solicitat o cota de ½ din casa de locuit si anexele situate in comuna Botiza, judetul Maramures.
Recurentul a formulat o cerere de interventie in interes propriu si a solicitat instantei sa respinga cererea de chemare in judecata a intimatei fosta sotie a fiului sau si a solicitat sa i se constate o cota de contributie la edificarea acestei constructii pe terenul in suprafata de 8 ari din comuna Botiza, proprietatea recurentului.
Recurentul a aratat si apreciaza ca a probat cu inscrisuri (devize de efectuare a instalatiei electrice, autorizatie de construire, deviz general, toate pe numele recurentului si ale paratului), certificatul de calificare "dulgher" si cu martori ca parte din casa a fost construita si cu material din casa care a existat inainte pe acest teren si care i-a apartinut. Recurentul a contribuit si fizic la ridicarea acestei case, obiect al prezentului litigiu. Recurentul arata ca nu are cunostinte juridice si nu a fost asistat de catre un avocat intrucat nu isi permite financiar.
Recurentul a fost sfatuit de catre avocata fiului sau sa semneze o cerere fara sa cunoasca exact consecintele. Cand a primit hotararea, a constatat ca de fapt, apararile si solicitarile sale nu au fost luate in considerare si desi se admite cererea sa de interventie, judecatorul nu a apreciat in concret care este cota sa de contributie la edificare, ba mai mult apreciaza ca recurentul si fiul sau aveau aceeasi cota ca si intimata reclamanta.
Recurentul solicita sa se caseze hotararea atacata si sa se trimita cauza spre rejudecare la Judecatoria Dragomiresti intrucat nu a fost cercetat fondul cererii sale in mod legal .
In drept se invoca dispozitiile art. 304 indice 1 Cod procedura civila raportat la art. 312 Cod procedura civila.
In baza dispozitiilor art. 242 alin. 2 Cod procedura civila, solicita judecarea cauzei si in lipsa.
Prin recursul declarat, recurentul -parat reclamant reconventional PI a solicitat casarea hotararii cu trimitere spre rejudecare primei instante si in subsidiar, modificarea hotararii in sensul admiterii in intregime a cererii reconventionale si a respingerii in parte a actiunii.
Recurentul a invocat dispozitiile art. 304 indice 1 Cod procedura civila 1865, aratand urmatoarele: Prin actiunea civila promovata si precizata de paratul reclamant reconventional, acesta a solicitat constatarea unei contributii proprii la edificarea casei de locuit din comuna Botiza, judetul Maramures in cota de ¾  din aceasta, a solicitat partajarea casei de locuit din comuna Botiza, , judetul Maramures in cota de ¾  pentru recurent si in cota de ¼   pentru parata reconventionala cu atribuirea casei si a anexelor gospodaresti recurentului, intimata parata reconventional urmand a primi alte bunuri, inclusiv mobile din masa partajabila, cu eventuala diferenta de sulta.
Prin intampinarea si concluziile scrise depuse la instanta de fond, recurentul a declarat ca este de acord cu admiterea in parte a actiunii civile promovate de reclamanta-parata reconventional MM, de partajare inclusiv a unor bunuri mobile, solicitand respingerea restului pretentiilor.
Prin sentinta civila nr.594 pronuntata de Judecatoria Dragomiresti la data de 16 mai 2013 in dosarul civil nr.87/224/2012 s-a admis in parte cererea sa reconventional si tot in parte cererea intimatei reclamante-parata reconventionala conform dispozitivului acesteia.
 O prima eroare de judecata o reprezinta in opinia recurentului incalcarea de catre judecatorul fondului a dispozitiilor art. 6739 Cod procedura civila, art. 673 indice 9 Cod procedura civila, precum si a dispozitiilor art. 676 Noul Cod Civil, in sensul ca atunci cand a pronuntat hotararea atacata, pe de o parte nu a tinut cont, la stabilirea cotelor de contributie a partilor la dobandirea bunurilor supuse partajului, de probele administrate iar pe de alta parte, nu a tinut cont nici de natura bunurilor supuse partajului, absolutizand principiul partajului in natura prevazut de art. 676 Noul Cod Civil, fara sa mai observe si exceptiile prevederilor alin. 2 lit. a) al aceluiasi articol care statueaza: "Daca bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil in natura, partajul se va face in unul dintre urmatoarele moduri: "atribuirea intregului bun, in schimbul unei sulte, in favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora".
De remarcat este faptul ca insusi expertul evaluator, in concluziile raportului de expertiza, constata ca bunul nu este unul comod partajabil in natura sugerand varianta prevazuta de lege, a atribuirii unuia dintre coproprietari in situatia in care unul dintre acestia a solicitat acest lucru.
Cu incalcarea acestor dispozitii legale mai sus aratate, judecatorul fondului nu a tinut cont ca recurentul a fost singurul care a solicitat atribuirea imobilului casa de locuit si anexe in lotul recurentului, obligandu-se la plata unei eventuale sulte pe care instanta urma sa o stabileasca, apreciind, in mod cu totul arbitrar, ca adoptarea unei variante de lotizare in care intreg imobilul sa fie atribuit recurentului ar duce la incalcarea principiului atribuirii in natura a bunurilor.
De asemenea, trage concluzii pripite cand apreciaza ca sulta pe care urma sa o stabileasca ar fi fost prea mare si ca nu s-a dovedit existenta disponibilitatilor financiare suficiente pentru a suporta astfel de datorii in contextul solicitarilor recurentului de a beneficia de ajutor public judiciar.
Daca prin absurd s-ar admite ca acest rationament al judecatorului fondului s-a format in baza situatiei de fapt constatate de catre acesta, atunci solutia legala pe care acesta trebuia sa o adopte in situatia unui bun care nu e comod partajabil in natura, cum e imobilul casa si anexe obiect al prezentului partaj, era aplicarea dispozitiilor art. 676 alin. 2 lit. b si art. 673 indice 11 Cod procedura civila, in sensul vanzarii bunului intr-un mod stabilit de coproprietari sau la licitatie si nicidecum impartirea bunului in doua loturi care nu sunt deloc oportune din punct de vedere functional.
In motivarea solutiei de iesire din indiviziune si partajare cu privire la bunurile imobile casa de locuit si anexe gospodaresti in doua loturi conform variantelor propuse de expert, judecatorul fondului apreciaza ca, in privinta modalitatii concrete de partajare a bunurilor si la formarea loturilor trebuie sa se aiba in vedere si prevederile art. 741 Cod Civil (fila 8 din sentinta atacata ultimul rand) insa omite sa mentioneze ca alin. 2 al acestui articol statueaza foarte clar ca: "se va evita insa, cat va sta prin putinta, imbucatatirea peste masura a eritajelor si diviziunea exploatatiunilor".
In acest sens, atat doctrina cat si practica judiciara la unison au convenit ca modalitatea de impartire in natura a unei case de locuit poate fi adoptata numai in situatia in care prin partajarea imobilului bun comun s-ar putea crea doua unitati locative distincte functionale, fiecare dintre acestea intrunind caracteristicile unei locuinte. Or, este evident ca in speta cele doua loturi propuse de catre expertul si alese de catre judecatorul fondului ca modalitate de partaj nu reprezinta o varianta oportuna nici macar din punct de vedere functional, conducand la o excesiva faramitare a bunului imobil.
Dupa cum se poate observa, din variantele alese de catre judecatorul fondului, ar urma ca recurentul sa primeasca lotul 1 cu o valoare de 41 418 lei si sa dispuna de 2 camere si o baie plus anexa gospodareasca C2, iar intimata reclamanta-parata reconventionala sa primeasca lotul 2 compus 2 camere, o bucatarie, camara de alimente, boxa si anexele C3 si C4.
Prin urmare, recurentul va detine o baie dar nu va mai detine un spatiu pentru camara de alimente, precum nicio bucatarie. Este evident faptul ca asa cum a fost propusa partajarea, aceasta casa de locuit nu mai poate fi folosita intocmai cum a fost proiectata si ca functionalitatea acestui imobil, casa de locuit este grav afectata printr-o astfel de partajare.
Mai mult, printr-o astfel de modalitate de partaj, partile s-ar vedea nevoite sa convietuiasca in acelasi imobil, aspect care este imposibil, tinand cont de situatia conflictuala dintre partile care au divortat din anul 2006, fiind despartiti in fapt de mai multi ani, aproximativ din anul 1999.
Mentinerea unui astfel de partaj nu ar face altceva decat sa creeze noi situatii conflictuale in contextul in care recurentul  si-a refacut viata, s-a recasatorit si intimata este foarte agresiva si impulsiva, atacandu-i si amenintandu-i constant actuala sotie.
Hotararea pronuntata de judecatorul fondului cuprinde motive si dispozitii contradictorii in sensul ca in dispozitiv in aliniatul doi constata ca partile sub durata casatoriei au dobandit bunuri imobile si mobile cu o cota de contributie de cate 1/2 fiecare (50% fiecare), ca apoi in continuarea sa constate ca, cota de contributie a recurentului la edificarea constructiei casa de locuit este mai mare de 55%, iar a intimatei parata reconventionala Manta Maria este de 45%.
In consecinta apare o legitima intrebare: care este in final cota de contributie a recurentului la dobandirea bunurilor supuse partajului si care au fost criteriile avute in vedere la stabilirea acestora in conditiile in care in opinia recurentului a demonstrat cu probe (martori, interogatorii, carnet de munca, inscrisuri), contributia efectiva, incontestabil mai mare a recurentului la dobandirea bunurilor, in conditiile in care vreme de 23 de ani a fost incadrat in munca si a obtinut venituri constant, fara ca sa isi neglijeze familia si treburile gospodaresti.
Aceste venituri au fost afectate in mod integral cheltuielilor gospodaresti, achizitionarii de bunuri comune si administrarii patrimoniului comun, intimata nefacand dovada contrara in acest sens.
Fara sa conteste munca intimatei in gospodarie si contributia la cresterea alaturi de recurent a copiilor, apreciaza ca, cota de contributie stabilita de catre judecatorul fondului sfideaza orice fel de apreciere obiectiva si impartiala.
In mod arbitrar, in opinia recurentului, judecatorul fondului admite faptul ca, cota de contributie a intimatei este egala cu a recurentului la dobandirea bunurilor comune. Consumul de alcool din partea acesteia, viciu constatat de catre o instanta judecatoreasca cu ocazia pronuntarii divortului in anul 2006, veniturile aduse de aceasta in casa din vanzarea ocazionala de covoare si din munca sezoniera "in tara" a acesteia care erau net inferioare celor aduse de recurent nu sunt argumente suficiente pentru a se retine o contributie egala cu a recurentului la dobandirea bunurilor partajabile.
Nu se poate retine ca si argument suprem faptul ca munca femeii in gospodarie si pentru cresterea si educarea minorilor constituie o componenta atat de importanta a contributiei la dobandirea bunurilor comune intr-o cota egala cu a recurentului, cata vreme si acesta a prestat activitati gospodaresti si a contribuit si la cresterea copiilor.
Nu este de neglijat faptul ca s-a retinut inclusiv contributia majorata a recurentului care a fost ajutat la edificarea casei si a anexelor gospodaresti si de catre tatal sau, intervenientul, dar judecatorul fondului nu cuantifica si acest aspect la cota  de contributie a recurentului.
Cu privire la partajarea terenului in suprafata de 2 ari din spatele casei de locuit din comuna Botiza inscris in Registrul Agricol al comunei Botiza pe numele recurentului, asa cum rezulta din Adeverinta din 06.04. 2011 a Primariei Botiza, de asemenea recurentul apreciaza ca in mod nelegal judecatorul fondului a dispus partajarea folosintei acestuia in cote de ½ fara sa aiba in vedere faramitarea excesiva si a acestui bun si faptul ca aspect de ordin practic si functional l-ar fi recomandat a fi inclus in lotul recurentului, mai ales ca acest teren se afla in continuarea proprietatii de 8 ari a tatalui sau PV, teren pe a carui proprietate se afla amplasata casa de locuit si anexele gospodaresti.
Cu privire la partajarea bunurilor mobile, recurentul apreciaza ca solutia logica si de preferat in privinta sobelor de teracota era alta. Nu puteau fi partajate separat de bunul imobil casa de locuit, acestea sunt bunuri care nu pot fi folosite altfel decat pentru uzul si utilitatea bunului imobil. Cu privire la tractor, recurentul apreciaza ca a dovedit cu probe, ca a fost dobandit in timpul casatoriei, in anul 2001, dar in perioada despartirii in fapt, iar valoarea acestuia nu poate fi luata in calcul la partaj ca bun comun.
De asemenea prin raportul de expertiza efectuat in cauza s-au evaluat doar bunurile imobile, casa de locuit din comuna Botiza, judetul Maramures si anexele gospodaresti, evaluare cu care partile au fost de acord. Nu s-a indicat valoarea fiecarui bun mobil in cererea de chemare in judecata a intimate reclamante cu consecinta fireasca a lipsei unei valori concrete a bunurilor mobile supuse partajului care de altfel se reflecta in solutia pronuntata de judecatorul fondului, care practic s-a aflat intr-o imposibilitate de formare a unor loturi care sa reflecte valoarea reala a masei partajabile.
In drept s-au invocat dispozitiile art. 304 indice 1 Cod procedura civila 1865, raportat la art. 312 Cod procedura civila 1865.
Intimata-reclamanta a depus intampinare iar la termenul de judecata din 7.05.2014 si concluzii scrise, aratand ca este de acord cu admiterea recursurilor declarate de catre recurentii, casarea sentintei si trimiterea cauzei spre o noua judecata, avand in vedere necercetarea fondului cauzei.
Analizand sentinta civila nr. 594/16.05.2013 a Judecatoriei Dragomiresti pe baza motivelor de recurs formulate prin cele doua cereri de recurs si in considerarea dispozitiilor art. 304 indice 1 Cod procedura civila 1865, tribunalul constata ca recursurile sunt fondate si urmeaza a fi admise, cu consecinta casarii sentintei recurate si a trimiterii cauzei spre o noua judecata Judecatoriei Dragomiresti, pentru considerentele ce succed:
In prezenta cauza se impune casarea cu trimitere spre o noua judecata instantei de fond intrucat nu a fost cuantificata cererea de interventie formulata de PV, chiar daca la fila 177 din dosar, in incheierea din 9.05.2013 se arata ca cererea sa de interventie, o sustine in interesul paratului. Oricum trebuia cuantificata aceasta contributie din partea tatalui paratului, nefiind nici motivat de instanta, de ce se admite cererea de interventie si pentru ce suma.
 De asemenea, nu s-a lamurit problema celor 2 ari de teren, pentru care s-a stabilit un drept de folosinta a partilor. Cu ce titlu a fost stabilit acest drept de folosinta, urmare a carei operatiuni juridice? Unde a fost materializat printr-un plan de amplasament acest drept de folosinta? Cine era proprietarul terenului? Nu exista extras de carte funciara pentru a se vedea exact cine este titularul dreptului de proprietate din cartea funciara in conditiile in care dreptul de folosinta este un dezmembramant al dreptului de proprietate. In concret unde a fost stabilit acest drept de folosinta? Si dreptul de folosinta se evalueaza, nu a fost evaluat acest drept de folosinta. S-a depus doar un singur exemplar prin fax de catre recurentul PI, un inscris in ce priveste valorile bunurilor mobile.
De asemenea si intimata MM  a depus in exemplare suficiente si comunicate partilor lista cu valorile bunurilor mobile care constituie obiect al partajului. Daca in ce priveste, pentru parte din bunurile mobile, valorile sunt sensibil egale, pentru valoarea tractorului, diferenta indicata de parti este de 10 ori mai mare.
Astfel valoarea tractorului este indicata de intimata la pct. 10 ca fiind 20.000 lei, in timp ce recurentul sustine ca acest tractor valoreaza doar 2000 lei, avand o vechime de 30 de ani. Nu s-a verificat deloc acest aspect la fond, de altfel la Judecatoria Dragomiresti nici nu a fost indicata vreo valoare.
Nu a fost cercetata cauza pe fondul sau si se impune trimiterea cauzei spre o noua judecata urmand a se completa probatiunea si in ce priveste aspecte care tin de stabilirea contributiei ambilor soti la dobandirea imobilelor.
Potrivit art. 129 alin. 5 Cod procedura civila 1865, judecatorii au indatorirea sa staruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, in baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar daca partile se impotrivesc.
Curtea Suprema a Drepturilor Omului a retinut constant in jurisprudenta sa ca dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 paragraful 1 din Conventie nu poate trece drept efectiv decat daca cererile si observatiile partilor sunt in mod real ascultate, adica in mod real si concret examinate de catre instanta sesizata. Altfel spus, art. 6 din Conventie, implica mai ales in sarcina instantei obligatia de a proceda  la un examen efectiv al mijloacelor de proba si argumentelor partilor.
In ceea ce priveste motivarea hotararii judecatoresti, aceasta trebuie sa exprime respectarea de catre judecator a principiilor enuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, sa raspunda sustinerilor partilor si mijloacelor de aparare ale acestora, sa reflecte examinarea tuturor chestiunilor, in fapt si in drept aflate la baza controversei (Cauzele Cedo Boldea impotriva Romaniei din 15 februarie 2007, Van den Hurk impotriva Olandei din 19.04.1994, Helle impotriva Finlandei din 19.02.1997).
Neanalizarea motivelor invocate de parte echivaleaza cu nemotivarea hotararii, ceea ce face imposibila exercitarea controlului judiciar si atrage casarea cu trimitere spre rejudecare a sentintei atacate.
Raportat la considerentele ce preced, in baza art. 312 alin. 3 si alin. 5 Cod procedura civila, raportat la art. 304 pct. 5, 304 indice 1 Cod procedura civila, tribunalul va admite recursul, va casa sentinta atacata si va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante.
Cu ocazia rejudecarii, instanta fondului, cu observarea considerentelor ce preced, va proceda la analizarea tuturor cererilor si apararilor partilor, punand in discutie si administrand toate probele pertinente, concludente si utile solutionarii cauzei,  in vederea pronuntarii unei hotarari temeinice si legale.