Cerintele impuse de dispozitiile art. 261 Cod procedura civila 1865 si consecinta nerespectarii acestora

In conformitate cu dispozitiile art. 261 alin.1 pct. 5 Cod procedura civila 1865, hotararea se da in numele legii si va cuprinde motivele in fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.
Din modul de redactare a textului de lege, rezulta ca art. 261 Cod procedura civila 1865 este reglementat prin norme imperative, iar lipsa unor mentiuni poate atrage nulitatea hotararii in conditiile art. 105 alin.2 teza I din Codul de procedura civila 1865.
Obligatia judecatorului de a demonstra in scris de ce s-a oprit la solutia data, pentru ce a admis sustinerile unei parti si le-a respins pe ale celeilalte, pentru ce a gasit buna o proba si nesincera alta proba, de ce a aplicat o anumita norma de drept sau i-a dat o anumita interpretare, este o obligatie esentiala a acestuia. Decizia civila nr. 327/R din 18.06.2014
  Prin sentinta civila nr.  957/22.04.2013, pronuntata de judecatoria Viseu de Sus in dosarul nr. 173/336/2013 s-a respins contestatia la executare formulata de contestatorul D. C. L., in contradictoriu cu intimata G.M.N.si a fost obligat  contestatorul sa plateasca intimatei suma de 600 lei cheltuieli de judecata.
Prima instanta a retinut urmatoarele considerente: prin contestatia inregistrata la 22.01.2013 sub nr. 173/336/2013, contestatorul a solicitat  instantei Prin mandatarea J.C. in contradictoriu cu intimata,anularea actelor de executare silita,somatie si proces verbal din 7.01.2013,intocmite in dosar executional 1/2013 al BEJ A. D.
In motivare , a invederat  instantei in esenta ca  din anul 2005 i se solicita  plata  unor sume exagerate ,executarea  fiind perimata. De asemenea ,starea sanatatii sale,lipsa veniturilor si privarea sa ilegala de libertate o perioada,nu-i permit sa achite nici o suma.
In drept nu s-au invocat dispozitiile legale(fila 2).
Mandatara s-a adresat ulterior instantei cu explicatii in nume propriu,relatand aspecte din casatoria celor parti , modul de dobandire a bunurilor, probleme medicale, modalitati de plata si intelegeri temporare, apreciind atat hotararea care se executa cat si conduita intimatei(fostei nurori) ,nedrepte.
La data de 5.03.2013,prin precizarea contestatiei la executare formulata prin avocat,s-a solicitat  instantei in principal sa se constate ca a intervenit prescriptia  executarii silite ,iar in subsidiar sa diminueze cuantumul debitului cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.
S-a aratat ca prin sentinta civila 2353/2012 a Judecatoriei Viseu de Sus,s-a constatat perimarea executarii silite. Ulterior ,dupa o inactivitate de circa 6 ani,s-a pornit o noua executare in dosarul executional 1/2013 al BEJ,astfel ca a intervenit prescriptia . Reactualizarea  debitului cu indicele de inflatie la suma de 38536 lei este exagerata ,iar din acesta s-a achitat 10.000 lei ,suma de care executorul nu a tinut cont(filele 83-84).
Instanta ,din oficiu, a solicitat dosarul executional.
Prin intampinare ,intimata a solicitat respingerea contestatiei raspunzand la chestiunile personale invocate se mandatara(fila 57).
Prin  aparator ales a aratat ca termenul de prescriptie nu s-a implinit ,iar imposibilitatea de plata nu constituie motiv de anulare a actelor de executare.
Analizand contestatia prin prisma motivelor  invocate si dispozitiilor legale in materie,instanta constata ca nu este intemeiata.
Prin sentinta civila nr. 2353/25.10.2012 a Judecatoriei Viseu de Sus  a fost admisa in parte contestatia la executare formulata de D. L. C. si s-a constatat stinsa prin perimare executarea silita efectuata in dos. 52/2006 al BEJ. S-a respins petitul constatarii prescrierii executarii silite a titlurilor executorii sentinta civila 1358/26.05.2004 a Judecatoriei Viseu de Sus definitiva prin Decizia Civila 440/R/8.06.2005 a Tribunalului Maramures. S-a retinut in considerente incidenta art. 389(1) c.pr.civ. ,respectiv  trecerea unui termen mai mare de 6 luni de la indeplinirea ultimului act de executare.
In schimb,s-a retinut ca executarea silita nu este prescrisa intrucat a fost suspendata de mai multe ori prin acordul intervenit intre creditoare si debitor,fiind acordate termene de gratie si termene succesive de esalonare a platii sumelor datorate. Termenul de 3 ani  prevederile  de art. 405 al. 1 Cod procedura civila nu s-a implinit datorita motivelor de suspendare si intrerupere a prescriptiei.
Urmare a acestei hotarari,creditoarea a formulat la 3.01.2013 cerere de continuare a executarii silite,inregistrata sub nr. 1/2013 la BEJ Cererea intrerupe prescriptia. Conform procesului verbal din 22.09.2009,pana la acea data  intimata incasase 14200 lei(142.000.000 Rol) din creanta,iar partile au stabilit de comun acord o noua scadenta pentru plata diferentei  in mod esalonat ,incepand cu ianuarie 2010. Cererea creditoarei  formulata la 3.01.2013 se incadreaza in termenul prevederile de art. 405 al. 1 Cod procedura civila, astfel ca nu se poate constata prescriptia dreptului de a solicita executarea silita. Mai departe ,cererea de diminuare a cuantumului debitului(care de altfel nici nu a fost motivata) nu poate fi primita de instanta.
Contestatorul datoreaza din 2005 suma de 33599 lei(335.990.000 Rol) la care se adauga cheltuielile de judecata si de executare.
Cererea intimatei are ca obiect incasarea diferentei de 23.300 lei evident actualizata cu rata inflatiei din 2005 pana in prezent. Sumele achitate de contestator  au fost scazute ,iar culpa ii apartine in exclusivitate.
Criticile aduse hotararii judecatoresti nu au putut fi luate in considerare,pe calea contestatiei nefiind posibila rejudecarea  fondului cauzei. Conduita intimatei si problemele de sanatate nu au relevanta juridica si nu constituie motive legale pentru admiterea contestatiei.
Instanta a mai retinut ca hotararea  care constituie titlu executoriu prevede  obligatia contestatorului de a preda si unele bunuri mobile personale intimatei ,insa nici aceasta dispozitie nu a executat-o desi s-a angajat la 22.09.2009 in acest sens.
In baza art. 274 Cod procedura civila, contestatorul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecata justificate prin onorariu avocatial.
Impotriva sentintei civile nr. 957/22.04.2013 a Judecatoriei Viseu de Sus in dosarul nr. 173/336/2013, in termenul prevazut de art. 301 Cod procedura civila 1865  a formulat recurs recurentul D C L,  solicitand admiterea recursului si rejudecand pe fond, sa se dispuna admiterea contestatiei formulate impotriva executarii silite din dosar nr. 1/2013 al executorului judecatoresc si pornita de catre intimata G. M. N., obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea recursului recurentul a aratat ca  apreciaza hotararea atacata ca nefondata pentru urmatoarele considerente:
Este de observat ca initial executarea a fost declansata in anul 2006 in baza sentintei civile nr. 1358/2004 a Judecatoriei Viseu de Sus, ramasa definitiva  prin decizia  civila nr. 440/R/2005 a Tribunalului Maramures.
Dupa aproximativ 7 ani, intimata declanseaza din nou activitatea de executare silita care face obiectul dosarului nr. 1/2013 in conditiile  in care prin sentinta civila nr. 2353/2012 a Judecatoriei Viseu de Sus (dos. 2272/336/2012) s-a constatat perimata executarea silita.
Recurentul a solicitat prin cererea introductiva diminuarea cuantumului debitului ce trebuia sa-l achite in conditiile  in care aceasta a fost reactualizata la suma totala de 38.536 lei.
In opinia recurentului, debitul putea fi reactualizat doar cu data inceperii executarii silite din dosarul nr. 1/2013, respectiv de la inceputul anului 2013 deoarece exista o vadita culpa atat a intimatei, cat si a primului executor judecatoresc  in nerealizarea activitatii.
Constatandu-se perimarea executarii silite, este injust sa se recalculeze debitul raportat la starea de fapt anterior descrisa.
Este evident, in opinia recurentului, ca solutia legala era ca acest debit sa fie reactualizat doar incepand cu anul 2013, metoda de calcul urmand a omite perioada anilor 2005-2013, anul 2005 fiind cel de la care curge  termenul de prescriptie al executarii silite.
Este de retinut ca recurentul a achitat suma de 10.000 lei aspect omis de catre prima instanta, care a inlaturat nejustificat si sustinerea recurentului potrivit careia pentru bunurile mobile, intimata a fost invitata sa le ridice, refuzand acest lucru.
Este de subliniat ca prescriptia nu este intrerupta daca s-a constatat  ca executarea este perimata si mai mult decat atat, intimata nu a solicitat repunerea in termen.
Cererea de recurs a fost legal timbrata, conform art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare.
Recurentul prin mandatara a depus la dosar note de sedinta.
Intimata  nu a depus intampinare, dar, prezenta si asistata de avocat la termenul de judecata din 4.06.2014, a solicitat  respingerea recursului ca nefondat  si obligarea recurentului la cheltuieli de judecata.
Analizand sentinta civila nr. 957/22.04.2013 a Judecatoriei Viseu de Sus, pe baza motivelor de recurs invocate si in considerarea dispozitiilor art. 304 indice 1 Cod procedura civila, tribunalul constata ca recursul este fondat, pentru urmatoarele considerente:
Examinand actele si lucrarile dosarului instantei de fond, considerentele sentintei atacate, tribunalul constata ca prima instanta  nu a analizat motivele de contestatie la executare invocate de catre contestator in fata primei instante, iar motivarea expusa de instanta fondului nu indeplineste  cerintele art. 261 pct. 5 Cod procedura civila 1865, si nu permite exercitarea controlului judiciar.
Prin precizarea de actiune depusa la dosar la fila - 83 fond, contestatorul a solicitat a se constata  intervenirea prescriptiei executarii silite, iar in subsidiar, a solicitat  diminuarea cuantumului  debitului, argumentandu-se  detailat in cuprinsul precizarii de actiune, precum si in precizarile succesive depuse de catre mandatara contestatorului, motivele pentru care se solicita prin contestatia la executare diminuarea cuantumului debitului.
De asemenea, in cuprinsul precizarilor succesive  se formuleaza aparari  in legatura cu sustinerile vizand reactualizarea debitului, precum  si vizand cheltuielile de executare, solicitandu-se justificarea acestora.
Se invoca  si plata sumei de 10.000 lei de catre contestator  mamei intimatei, plata despre care se afirma ca executorul nu a tinut seama.
In cuprinsul considerentelor sentintei  atacate,  prima instanta reproduce considerentele  sentintei civile nr. 2353/25.10.2012 in ce priveste  retinerea faptului ca executarea  silita nu este prescrisa, fara  sa fi pus in discutie exceptia autoritatii de lucru judecat, pentru a da posibilitate partilor sa-si exprime pozitia, raportat  la autoritatea de lucru judecat, respectiv puterea de lucru judecat a sentintei civile nr. 2353/25.10.2012, pe care instanta fondului  o invoca in considerente , incalcandu-se astfel  principiile contradictorialitatii si al respectarii dreptului la aparare.
Alegatiile din considerentele sentintei cu privire la debit nu sunt explicitate, nu se arata care este rationamentul care a condus la  aceste concluzii, raportat la sustinerile partilor si probele administrate.
In conformitate cu dispozitiile art. 261 alin.1 pct. 5 Cod procedura civila 1865, hotararea se da in numele legii si va cuprinde motivele in fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.
Din modul de redactare a textului de lege, rezulta ca art. 261 Cod procedura civila 1865 este reglementat prin norme imperative, iar lipsa unor mentiuni poate atrage nulitatea hotararii in conditiile art. 105 alin.2 teza I din Codul de procedura civila 1865.
Obligatia judecatorului de a demonstra in scris de ce s-a oprit la solutia data, pentru ce a admis sustinerile unei parti si le-a respins pe ale celeilalte, pentru ce a gasit buna o proba si nesincera alta proba, de ce a aplicat o anumita norma de drept sau i-a dat o anumita interpretare, este o obligatie esentiala a acestuia.
Dreptul la un proces echitabil presupune, in principiu, motivarea hotararii.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut constant in jurisprudenta sa, ca dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 paragraful 1 din Conventie nu poate trece drept efectiv decat daca cererile si observatiile partilor sunt in mod real ascultate, adica in mod corect si concret examinate de catre instanta sesizata.
Articolul 6 CEDO, implica mai ales in sarcina instantei obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor si al elementelor de proba ale partilor.
Potrivit art. 129 alin. 5 Cod procedura civila 1865, judecatorii au indatorirea sa staruie prin toate mijloacele  legale pentru a preveni  orice greseala privind aflarea adevarului  in cauza,  in baza stabilirii faptelor si prin aplicarea  corecta a legii, in scopul pronuntarii  unei hotarari temeinice si legale. Ei vor putea ordona  administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar daca partile  se impotrivesc.
Din cuprinsul sentintei  atacate,  nu rezulta ca prima instanta a analizat sustinerile partilor.
Motivarea data hotararii atacate nu corespunde exigentelor art. 261 Cod procedura civila 1865, lipsind motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei raportat la motivele  de contestatie formulate.
In conformitate cu jurisprudenta Curtii Europene  a Drepturilor Omului, o hotarare judecatoreasca care nu este  suficient motivata duce la concluzia ca cererea pe care a solutionat-o  nu a fost examinata in mod echitabil si ca au fost incalcate dispozitiile art. 6 paragraful 1 din Conventie (Hotararea CEDO din 28.04.2005, cauza Albina contra Romaniei).
Modalitatea restabilirii dreptului reclamantului la un proces echitabil, care sa aiba in vedere toate sustinerile partilor este casarea in intregime a sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante.
Raportat la considerentele ce preced, in baza art. 312 alin. 3 Cod procedura civila 1865, recursul a fost  admis cu consecinta casarii  sentintei atacate si trimiterea cauzei spre o noua judecata judecatoriei  Viseu de Sus.
Cu ocazia rejudecarii, instanta de trimitere cu observarea considerentelor  ce preced, va proceda la punerea  in discutie a tuturor cererilor si exceptiilor invocate si la administrarea tuturor probelor pertinente, concludente si utile in vederea pronuntarii  unei hotararii  temeinice si legale.