4. Actiunea revocatorie Actiunea revocatorie duce la desfiintarea actului, intocmai ca si actiunea in anularea unui act juridic, totusi, ea se deosebeste de aceasta din urma, deoarece actiunea in anulare produce efecte fata de orice persoana, pe can...

Prin sentinta civila nr. 2271/27.09.2011, pronuntata de Judecatoria Viseu de Sus, in dosarul nr. 1308/336/2011 a fost admisa actiunea pauliana formulata de reclamantul M. I. in contradictoriu cu paratii: T. D. M., T. M. si T.D. si s-a constatat nulitatea contractului de donatie imobiliara incheiat intre parati la  15.12.2009 si autentificat sub nr. ..
S-a anulat incheierea c.f. nr. 7861/15.12.2009 care priveste apartamentul cu 4 camere inscris in c.f.nr. _si s-a dispus refacerea starii de carte funciara anterioara.
Au fost obligati  paratii  sa plateasca reclamantului suma de 4.121,00 lei, reprezentand   cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele:
Articolul 975 din codul civil prevede posibilitatea creditorilor de a ataca si obtine revocarea actelor frauduloase facute de debitor in frauda dreptului lor si in beneficiul unui tert complice la frauda si care profita de pe seama lor.
Pentru a se putea intenta actiunea revocatorie este necesar sa fie indeplinite mai multe conditii.
Prima conditie este ca actul atacat sa fi creat creditorului un prejudiciu, constand in aceea ca debitorul si-a cauzat sau si-a marit o stare de insolvabilitate.
In cauza, aceasta conditie este indeplinita, pentru ca, prin contractul de donatie din litigiu, a fost instrainat singurul imobil pe care debitorii il aveau in proprietate, situatie necontestata.
Este neindoios ca, in speta, actul atacat a creat creditorului un prejudiciu, constand in imposibilitatea acestuia de a-si incasa creanta fara aducerea bunului respectiv in patrimoniul debitorilor.
A doua conditie pentru promovarea actiunii revocatorii este frauda debitorului, constand in aceea ca a avut cunostinta de rezultatul pagubitor al actului fata de creditor, adica si-a dat seama ca prin incheierea acelui act si-a creat sau si-a marit o stare de insolvabilitate, lucru cert in cauza, marturie stand in acest sens modalitatea aleasa de  debitor in scopul sustragerii de la executarea silita a imobilului din litigiu, intocmind formalitatile de donatie a acestuia la  scurt timp dupa data cand avea  obligatia de restituirea  a imprumutului si banuia ca va fi urmarit silit. 
  A treia conditie pentru promovarea actiunii revocatorii este ca trebuie sa existe o creanta certa, lichida si exigibila, si aceasta conditie fiind indeplinita, iar in acest context este de subliniat ca in speta nu s-a demonstrat ca nu ar fi indeplinite cumulativ conditiile de fond ale actului juridic prevazute de art.948 din Codul civil.
Prin urmare, sunt indeplinite toate conditiile pentru exercitarea actiunii revocatorii, inclusiv cea care impune complicitatea tertului la frauda debitorului care a incheiat actul juridic pentru a-l prejudicia pe creditor, cumparatorul T. D. actionand negresit in contra intereselor creditorului M.I., el avand cunostinta de existenta datoriei datorita gradului de rudenie apropiat, fiind tatal  imprumutatorului T.  D.M., avand o pozitie  total pasiva in timpul desfasurarii procesului.
Instanta a constatat ca  in mod gresit reclamantul a solicitat  pronuntarea  unei hotarari prin care sa se dispuna revocarea donatiei, in esenta  fiind vorba de anularea  donatiei, pentru ca revocarea  este un act personal al persoanei care a intocmit actul.
  Potrivit art. 34 din legea nr. 7/1996"Orice persoana interesata poate cere rectificarea inscrierilor din cartea funciara daca printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila s-a constatat ca: 1. inscrierea sau actul in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea nu a fost valabil; 2. dreptul inscris a fost gresit calificat; 3. nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea; 4. inscrierea din cartea funciara nu mai este in concordanta cu situatia reala actuala a imobilului.
Art. 35. - (1) Actiunea in rectificare, sub rezerva prescriptiei dreptului material la actiunea in fond, va fi imprescriptibila. (2) Fata de tertele persoane care au dobandit cu buna-credinta un drept real prin donatie sau legat, actiunea in rectificare nu se va putea porni decat in termen de 10 ani, socotiti din ziua cand s-a inregistrat cererea lor de inscriere, cu exceptia cazului in care dreptul material la actiunea in fond nu s-a prescris mai inainte."
In consecinta in ceia ce priveste cererea  de restabilire a situatiei anterioare de CF, s-a aratat ca, sub aspectul efectelor sale, actiunea revocatorie duce la desfiintarea actului, intocmai ca si actiunea in anularea unui act juridic, actul incheiat de debitor in frauda drepturilor creditorului sau devenind astfel inopozabil acestuia din urma; bineinteles ca, data fiind specificitatea actiunii deduse judecatii, ea isi va produce efectele numai intre creditorul din cauza si tertul dobanditor.
  Fata de cele de mai sus instanta a admis actiunea reclamantului si a constatat nulitatea contractului de donatie imobiliara dispunand  refacerea starii anterioare de carte funciara  prin anularea  incheierii prin  care s-a inscris dreptul paratului donatar.
 In temeiul art. 274-276 cod procedura civila  paratii au fost obligati  la 4121,00 lei cheltuieli de judecata  reprezentand taxele de timbru si onorariul avocatial .
Impotriva sentintei civile nr. 2271/27.09.2011 a Judecatoriei Viseu de Sus, in termenul prevazut de art. 301 Cod procedura civila au formulat recurs T.D., T.M. D. si T. M. solicitand casarea sentintei recurate si respingerea actiunii, cu cheltuieli de judecata.
In motivele de recurs recurentii au aratat urmatoarele:
In fapt, intimatul-reclamant prin actiunea sa a solicitat revocarea donatiei facuta de T. D. M. si T. M. in favoarea tatalui si socrului lor, pe nume T. D., donatie ce a avut ca obiect apartamentul situat in _si rectificarea CF-ului sus-mentionat in sensul radierii dreptului de proprietate a paratului-recurent si refacerea starii de carte funciara anterioara.
Instanta de fond a dat o hotarare cu nesocotirea prevederilor art. 304 pct. 7 din Codul de procedura civila, in sensul ca nu cuprinde niciun  motiv pe care sa se sprijine ci apreciaza "fara putinta de tagada" ca scopul urmarit de catre donatori ar fi acela de a-si sustrage de la urmarire bunul imobil.
In fata instantei  de fond reclamantul nu a dovedit cu nimic complicitatea la frauda a tertului, acesta, la data achizitionarii stiind ca intra in posesia  bunului sau, cumparat de catre T.M. D., fiul si T. M., nora, din banii castigati de sotia sa si de el in Italia. 
La fond recurentul a aratat ca reclamantul la data cand a dat imprumutul stia de existenta apartamentului in cauza si stia ca nu este a celor ce au luat cu imprumut, caci ar fi solicitat notarea unei ipoteci in CF.
Recurentii-parati au raspuns la interogatoriu, iar din raspunsurile lor a rezultat faptul ca apartamentul a fost cumparat pe banii lui T.D., tatal si ca acesta a fost motivul  pentru care au efectuat actul de donatie si nu pentru a-si crea o stare de insolvabilitate.
Avand in vedere ca T.D., tatal nu era in tara la momentul procesului, acesta nu si-a angajat  un aparator, fiind lipsit de aparare. 
Analizand sentinta civila nr. 2271/27.09.2011 a Judecatoriei Viseu de Sus, prin prisma motivelor de recurs  formulate si in considerarea dispozitiilor art. 304 indice 1 Cod procedura civila, tribunalul retine urmatoarele:
In ceea ce priveste critica din motivele de recurs referitoare la faptul ca hotararea atacata nu ar cuprinde niciun motiv pe care sa se sprijine, aceasta critica nu este intemeiata. Examinand continutul hotararii atacate se remarca faptul ca prima instanta  a expus pe larg considerentele avute in vedere la pronuntarea sentintei, considerente ce vor fi analizate in cele ce succed:
Nici critica din motivele de recurs vizand nedovedirea complicitatii la frauda a tertului nu este intemeiata, deoarece complicitatea  la frauda a tertului cu care debitorul a incheiat actul atacat este o conditie care trebuie indeplinita  numai  atunci cand se ataca un act cu titlu oneros.
Cand actul atacat este un act cu titlu gratuit, este suficienta frauda debitorului caci, in acest caz, tertul are de aparat un avantaj patrimonial gratuit, pe cand creditorul cauta sa evite un prejudiciu.
In speta, este vorba despre un contract de donatie, un act cu titlu gratuit  si in consecinta, printre  conditiile intentarii actiunii revocatorii nu se afla aceea referitoare la complicitatea la frauda a tertului cu care debitorul a incheiat actul atacat.
Critica din motivele de recurs, referitoare  la faptul ca nu i s-a dat posibilitatea recurentului de a-si angaja un avocat si astfel i s-a incalcat  dreptul la aparare al recurentului este de asemenea  neintemeiata, deoarece acesta a fost reprezentat  la fond de catre avocat M.A., astfel cum rezulta din cuprinsul imputernicirii avocatiale aflate la fila 43 din dosarul primei instante, din care rezulta ca domnul avocat M. A. este reprezentantul ales al partilor.
Prima instanta retine insa in mod eronat ca: "in mod gresit reclamantul a solicitat pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna revocarea donatiei, in esenta fiind vorba de anularea donatiei, pentru  ca revocarea este un act personal al persoanei care a intocmit actul".
In realitate, actiunea revocatorie este acea actiune prin care creditorul poate cere revocarea pe cale judecatoreasca a actelor juridice   incheiate de debitor in vedere prejudicierii sale. Prejudicierea creditorului se concretizeaza in faptul ca prin incheierea actelor atacate, debitorul isi mareste sau creeaza o stare de insolvabilitate.
Ca urmare a reusitei in actiunea revocatorie, actul atacat, dovedit ca fiind fraudulos, va fi inopozabil creditorului. El va putea urmari bunul care forma obiectul actului ca si cum acesta  n-ar fi iesit niciodata din patrimoniul debitorului.
Actiunea revocatorie (pauliana) este proprie creditorului care o intenteaza. Ca atare, ea produce efecte relative, in sensul ca, drept urmare a reusitei ei, va fi reparat numai prejudiciul suferit de creditorul reclamant. Tertul poate pastra   bunul, oferind creditorului suma de bani necesara satisfacerii creantei sale. Fata de alti creditori ai debitorului, actiunea pauliana nu produce niciun efect. In privinta lor, se considera  ca actul nu a fost revocat. Excedentul ramas dupa satisfacerea creantei creditorului care a intentat  actiunea pauliana apartine tertului dobanditor.
Actiunea revocatorie duce la desfiintarea actului, intocmai ca si actiunea in anularea unui act juridic, totusi, ea se deosebeste de aceasta din urma, deoarece actiunea in anulare produce efecte fata de orice persoana, pe cand actiunea revocatorie are un caracter relativ, adica isi produce efectele  numai intre creditor si tertul dobanditor. Actul atacat  ramane valabil intre partile care   l-au incheiat si opozabil fata de toate celelalte persoane. La actiunea revocatorie, actul este revocat numai in masura prejudiciului suferit de creditor, adica in limitele creantei pentru a carei realizare a intentat actiunea revocatorie.
In speta, este incident art. 304 pct. 6 Cod procedura civila, care reglementeaza un motiv de modificare a hotararii, atunci cand instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, ori ceea ce nu   s-a cerut.
Asa fiind,  in baza art. 304 indice 1 Cod procedura civila, art. 306 alin. 3 din Codul de procedura civila, art. 304 pct. 6 Cod procedura civila, art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, tribunalul va admite in parte recursul formulat impotriva sentintei civile nr. 2271/27.09.2011  a Judecatoriei Viseu de Sus, pe care o va modifica in parte, in sensul ca  va dispune revocarea donatiei doar in  limitele creantei de 9000 euro, va inlatura dispozitia din sentinta privind constatarea nulitatii contractului de donatie si va  mentine restul dispozitiilor sentintei, care nu contravin prezentei decizii.