3. Respectarea principiului nemijlocirii Probele extrajudiciare pot fi folosite intr-un litigiu, ca mijloace de proba, doar in situatia in care acestea sunt insusite de celelalte parti si nu contestate.Pentru respectarea principiului nemijlocirii, ...

Prin sentinta civila nr. 538 din 21.02.2011 pronuntata de Judecatoria Viseu de Sus in dosarul nr.1488/336/2010 a fost admisa actiunea civila precizata intentata de reclamanta D. R., in contradictoriu cu paratii: D.R. a, S.A. -  S.M., prin lichidator judiciar si, in consecinta, s-a constatat ca reclamanta a dobandit dreptul de proprietate prin cumparare asupra imobilului de natura teren situat in _., inscris in _ in suprafata de 490 mp, conform contractului incheiat la data de 12 mai 2008, pe care-l valideaza. S-a dispus inscrierea in cartea funciara pe numele reclamantei, conform schitei de dezmembrare intocmita, restul imobilului urmand a ramane intabulat pe numele fostilor proprietari.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt: din probele administrate in cauza, respectiv, declaratiile martorilor, coroborate cu sustinerile reclamantei, instanta a retinut  ca terenul care face obiectul actiunii a fost proprietatea, prin cumparare,a sotului paratei D.C., actualmente decedat. Dupa decesul acestuia, parata a vandut la randul ei terenul reclamantei prin contractul sub semnatura privata depus la fila 13 din dosar, la data de 12 mai 2008 cu pretul de 80.000 lei.
Contractul incheiat intre reclamanta si parata cuprinde obiectul, pretul si exprima consimtamantul neviciat al partilor, astfel ca, in temeiul art. 969 Cod  civil, a fost validat.
Pe o parte, din numarul topografic nedezmembrat la introducerea actiunii figureaza ca proprietar tabular Societatea de Actiuni de Siderurgie si Minopirit  astfel ca a fost chemata in judecata SC "REMIN" SA prin lichidator.
O alta portiune din terenul nedezmembrat a fost vanduta catre SC AMBIENT SA, care de asemenea, a fost chemata in judecata.
Cele doua parate s-au opus admiterii actiunii asa cum a fost formulata initial deoarece detin portiuni din numarul topografic 7188/1 in suprafata totala de 1022 mp, dar reclamanta si-a restrans actiunea solicitand intabularea numai asupra suprafetei de 764 mp cuprinsa in numarul topografic nou dezmembrat 7188/1/1.
Impotriva sentintei civile nr. 538/21.02.2011, a formulat, in termenul prevazut de art.301 Cod procedura civila, recurs recurenta SC Ambient SA, solicitand  admiterea recursului si modificarea in tot a sentintei recurate, cu consecinta respingerii   actiunii formulate de catre reclamanta.
In motivarea recursului, recurenta a aratat ca, sentinta atacata este nelegala, pentru urmatoarele considerente:
Hotararea este lipsita de  temei legal, a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii.
Se impune modificarea sentintei mai sus mentionate in sensul respingerii actiunii civile formulate de reclamanta in raport de motivul  de legalitate reglementat de art. 304  pct. 9 din Codul de procedura civila, intrucat instanta in mod eronat a retinut ca inscrisul intitulat antecontract incheiat intre reclamanta si parata la data de 12 mai 2008 cuprinde obiectul, pretul si exprima consimtamantul neviciat al partilor, astfel ca, in temeiul art. 969 Cod civil, l-a validat.
Prin acest antecontract de vanzare-cumparare reclamanta ar fi dobandit dreptul de proprietate asupra unui imobil in suprafata totala de 16 ari la pretul de 80.000 lei de la mama sa.
Se ignora insa cu desavarsire ca exista o exceptie de la principiul consensualismului care stabileste ca transmiterea proprietatii sau a oricarui drept real opereaza prin simplul acord de vointa al partilor contractante si anume aceea reglementata prin Legea nr. 54/1998, privind circulatia juridica a terenurilor potrivit careia terenurile pot fi instrainate si dobandite prin acte intre vii doar daca respectivul contract este incheiat in forma autentica. Ori in cazul  de fata, contractul/antecontractul de care reclamanta se prevaleaza  pentru a justifica dreptul de proprietate asupra imobilelor in discutie este, fara nici un dubiu, un inscris sub semnatura privata, care, nu ar fi putut fi validat de instanta de judecata si astfel transformat intr-un inscris autentic tocmai datorita obiectului sau: vanzarea a 7 arii de teren. Cu toate acestea, instanta  valideaza inscrisul retinand si total neadevarat ca respectivul contract exprima consimtamantul neviciat  al partilor. Inscrisul este semnat  numai de martori,  nu si de partile contractante.
Instanta de judecata  ar fi trebuit sa constate ca dreptul de proprietate asupra imobilului in discutie nu s-a transmis catre reclamanta in mod valabil, fiind lovit de nulitate absoluta pentru nerespectarea formei autentice. Chiar si ca inscris sub semnatura privata, acesta  nu este valabil incheiat, intrucat nu poarta semnaturile  partilor, respectiv cea a vanzatorului si cea a cumparatorului, ci doar semnaturile a doi martori. Apoi, nu este indeplinita  nici conditia valabilitatii  contractului de vanzare-cumparare potrivit careia  vanzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului care se instraineaza, parata nefiind proprietara imobilului .
Aceeasi instanta de judecata a retinut ca paratele Remin SA si SC Ambient SA (pe o portiune din terenul nedezmembrat se afla constructia reprezentand Fabrica paine, care a fost vanduta societatii recurente  insa din 04.04.2008) s-au opus admiterii actiunii asa cum a fost formulata  initial deoarece detin portiuni din numarul topografic 7188/1 in suprafata totala de 1022 mp, dar reclamanta  si-a restrans actiunea solicitand intabularea numai asupra suprafetei de 764 mp, cuprinsa in numarul topografic nou dezmembrat 7188/1/1. Asa se justifica inlaturarea tuturor apararilor formulate de societatea recurenta prin intampinarea depusa la dosarul cauzei pentru termenul din data de 8.12.2010.
Ceea ce a ignorat insa, instanta de judecata este ca suprafata totala a imobilului  reprezentand teren cu nr. topo 7188/1 este de 1022 mp, pe aceasta fiind fabrica de paine proprietatea societatii recurente, care are suprafata construita de 332,39 lei, rezultand astfel o suprafata care s-ar fi putut dezmembra de 689,61 mp si nu de 764 mp, pe care insa s-a si dispus intabularea dreptului de proprietate.
Analizand schitele de dezmembrare intocmite, realizate atat inainte cat si dupa precizarea actiunii de catre reclamanta, se poate observa ca societatea recurenta este impiedicata  in exercitarea dreptului privind folosinta  normala si adecvata a constructiei numite fabrica de paine, nestabilindu-se  nici macar prin schita de dezmembrare , vreun drept de trecere cu piciorul sau autovehiculul in favoarea SC Ambient SA. Si aceasta este consecinta  admiterii unor probe cu caracter extrajudiciar si a neefectuarii unei expertize topografice reale in cauza.
Analizand sentinta civila nr. 538/21.02.2011, pronuntata de Judecatoria Viseu de Sus in  dosarul nr. 1488/336/2010, recurata,   prin prisma motivelor de recurs formulate si in considerarea dispozitiilor art. 304 indice 1 Cod procedura civila, tribunalul constata ca recursul este fondat, pentru considerentele ce succed:
Prima instanta nu pune in discutie aspectele semnalate de catre lichidator, nu lamureste cadrul procesual si in conditiile in care in practicaua si dispozitivul sentintei apare in calitate de parata Societatea pe actiuni prin lichidator, se pronunta  fara a pune in discutie  si fara a elucida aspectele legate de cadrul procedural vizand dovedirea existentei Societatii pe Actiuni sau dovedirea calitatii de succesor in drepturi a acesteia pentru CNMPN Remin SA prin lichidator judiciar.
Se impunea administrarea probei cu expertiza tehnica judiciara in specialitate topografie.
Probele extrajudiciare pot fi folosite intr-un litigiu, ca mijloace de proba, doar in situatia in care acestea  sunt insusite de celelalte parti si nu contestate.
Pentru respectarea principiului nemijlocirii, care este un principiu fundamental  al procesului civil, probele trebuie sa aiba caracter judiciar.
Mijloacele de proba extrajudiciare, ca o exceptie de la principiul nemijlocirii probelor, se pot folosi numai in cazul in care nu pot fi administrate  probe judiciare, iar partile accepta, isi insusesc, acele probe extrajudiciare.
In speta, aspectele privind proprietarul tabular al terenului nu au fost elucidate, cadrul procesual corect nu a fost pus in discutie, parata SC Ambient SA a contestat probele extrajudiciare, prin urmare, prima instanta avea obligatia sa puna in discutie efectuarea unui raport de expertiza tehnica judiciara in specialitatea topografie, de identificare a terenului in litigiu, avand ca obiective verificarea tuturor sustinerilor partilor.
Maniera in care a procedat instanta fondului atrage incidenta art. 304 pct. 5 Cod procedura civila si art. 312 pct. 3 si 5 Cod procedura civila.