2. Hotararea pronuntata in recurs prin care se dispune casarea hotararii instantei de fond si trimiterea cauzei spre rejudecare Potrivit dispozitiilor art. 315 alin. 1 Cod procedura civila, in caz de casare, hotararile instantei de recurs asupra p...

Prin sentinta civila nr. 632/9.03.2011, pronuntata  de Judecatoria Sighetu Marmatiei in dosarul nr.  2508/307/2009, a fost admisa in parte actiunea civila  formulata de  reclamanta P.A. in contradictoriu cu paratii : N.  I., N. P.,  A.I., N.  P. jr.  si s-a constatat ca  masa succesorala dupa defuncta N. D. decedata la _, este compusa din complexul imobiliar situat in satul _
  S-a constat ca mostenitorii defunctei sunt paratii in calitate de mostenitori legali, descendeti si N. P. jr., in calitate de mostenitor testamentar.
  S-a constatat in favoarea reclamantei un drept de creanta in valoare de 25.000 lei.
   S-a admis cererea de interventie a intervenientului P.G., avand o contributie la construirea casei de la nr.206/A, in suma de 528,00 lei.
  S-a atribuit paratului N. I., casa si grajdul _, in valoare totala de 94.100 lei.
 S-a atribuit paratului N. P.jr. doua camere, doua beciuri situate inspre miazazi, bucataria de la grajd si sura, cu terenul aferent in folosinta de circa 1,00 ha.
 S-a obligat paratul N. I. sa plateasca reclamantei suma de 25.000 lei, dreptul de creanta si intervenientului suma de 528 lei, contributia materialelor la edificarea casei cu nr. 206/A.
   S-a constatat ca paratii N. P. si A. I.nu au solicitat sulte, in functie de cotele parti de mostenire.
 S-au compensat cheltuielile de judecata.
Pentru a pronunta aceasta solutie prima  instanta a retinut urmatoarele :
  Instanta de rejudecare a procedat la admiterea in principiu privind bunurile din masa succesorala a defunctei , prin incheierea civila nr. 17.03.2010, in contradictoriu si cu paratii, cu stabilirea calitatii de mostenitori legali si testamentari ai acestora si a solutionat si cererea de interventie .
     Bunurile cuprinse in masa succesorala a defunctei sunt evidentiate in expertiza efectuata de ing. C.M. din dosarul nr.86/2005 (71/307/2005) respectiv complexul imobiliar situat in _, care a fost evaluat la suma de 90.100 lei, la care se adauga valoarea terenului declarat de parti in rejudecare in total suma de 94.100 lei.
      Instanta de rejudecare a avut in vedere cu privire la bunurile ce au fost in patrimoniul defunctei si antecontractul de intretinere din 16.01.2004 incheiat intre defuncta si paratul N.P.
    In ceea ce priveste bunurile mentionate in cererea de interventie, respectiv contravaloarea a 4 grinzi, s-a dovedit din probele testimoniale contributia intervenientului cu aceste materiale la constructia casei si s-a dovedit si valoarea acestora in suma de 528 lei ( grinzile au avut o lungime de 11 m in total 44 m inmultit cu 12 lei ml), astfel ca instanta in baza art.50 si 55 din codul de procedura civila va fi admisa.
    Apreciind probele administrate instanta de rejudecare considera ca dreptul de creanta al reclamantei este de 22.500 lei, cuantumul fiind stabilit prin expertiza ing. C.M..
Impotriva sentintei civile nr. 632/9.03.2011, pronuntata de Judecatoria Sighetu  Marmatiei in dosarul nr. 2508/307/2009, au formulat recurs N.I. si N.  P. jr. , solicitand admiterea recursului, casarea hotararii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond si in subsidiar casarea hotararii atacate si rejudecand in fond, respingerea actiunii reclamantei.
In motivele de recurs s-au invederat urmatoarele aspecte:
Prin  decizia  292/R/2009 a Tribunalului Maramures  a fost casata  sentinta nr. 2560/2008 a Judecatoriei Sighetu Marmtiei si a fost trimisa cauza in rejudecare instantei de fond.
Prin indrumarul decizie de casare s-a dispus pronuntarea unei  incheieri de admitere in principiu precum si efectuarea unei expertize de evaluare a bunurilor care compun masa succesorala, dupa conexarea dosarului 2089/307/2007.
Fata de dispozitia instantei de recurs de a se efectua o expertiza pentru evaluarea bunurilor, instanta de fond nu s-a conformat.
Respectiv, s-a avut in vedere expertiza efectuata de ing. C.M. din dosar 86/2005 ( 71/307/2005), ori in acest dosar altele trebuiau sa fie obiectivele pentru  expertiza in afara de evaluarea bunurilor care compun masa succesorala, procedand in acest mod, instanta a solutionat gresit pretentiile deduse judecatii.
De asemenea, s-a retinut  in mod gresit componenta masei succesorale ramase dupa defuncta. Aceasta are doar cota de 1/2  parte din bunurile imobile cladiri si teren aferent, restul cotei de 1/2  parte din bunurile imobile cladiri si teren aferent,  fiind  cota sotului sau.
Chiar din declaratiile  martorilor rezulta faptul ca, complexul  imobiliar a fost edificat de catre cei doi soti, parintii recurentului, sub durata casatoriei.
Masa succesorala a fost transmisa prin testament autentic catre N.P.jr.  astfel ca in mod gresit instanta de fond a constatat calitatea de mostenitor testamentar al paratului, insa partajarea si atribuirea  catre acesta o face luand in considerare contractul de intretinere sub semnatura privata.
Tot gresit dispune si cu privire la  partajarea catre ceilalti mostenitori  in sensul ca  atribuie paratului N.I.  o parte din bunurile care  compun masa succesorala fara stabilirea sultelor corespunzatoare celorlalti mostenitori.
In ceea ce priveste dreptul de creanta solicitat de reclamanta, instanta , in mod gresit constata un drept de creanta in cuantum de 25.000 lei fara a motiva de unde rezulta  acest drept si cum a fost dovedit de catre  reclamanta. Nefiind dovedit aceste drept de creanta, de unde rezulta, nu se poate verifica daca acesta este prescris sau nu si daca reclamanta il mai poate pretinde  in cazul in care a fost dovedit. 
Cu privire la cererea de interventie a lui P.G., care solicita a se constata un drept de creanta in favoarea sa in suma de 528 lei reprezentand contravaloarea a 4 grinzi folosite la constructia casei, acest drept este prescris si nedovedit. 
Analizand sentinta civila recurata nr.  632/9.03.2011 pronuntata in dosar nr.  2508/307/2009, prin prisma motivelor de recurs formulate si in conformitate cu  dispozitiile art.  304 1 Cod procedura civila, tribunalul constata ca  recursul este fondat pentru considerentele ce succed:
Examinand actele si lucrarile dosarului instantei de fond, se constata ca  prima instanta nu a elucidat obiectul cererii de chemare in judecata. Nu a pus in discutie ce reprezinta dreptul de creanta pretins, raportat la precizarile  succesive si  contradictorii depuse la dosar. Astfel la fila  32 bis intimatii P.A.  si P.G. solicita  " sa se constate ca acestia au un drept de creanta asupra constructiilor  materializat prin faptul ca au participat  la ridicarea constructiilor care ulterior au fost notate in CF pe terenul  asupra caruia numita N.M. in timpul procesului de partaj s-a intabulat prin uzucapiune", insa instanta  nu pune in discutie natura juridica  a acestei  cereri, valoarea dreptului de creanta  solicitat de fiecare dintre intimati, motivarea in fapt si in drept , necesitatea indicarii temeiului juridic al cererilor vizand acest drept de creanta .
La fila 46, prin notele de sedinta depuse pentru termenul  de judecata din 22.09.2010, intimata P.A. precizeaza ca solicita  a se  retine in favoarea sa " doar ca are un drept de creanta asupra constructiilor din Valeni nr. 206/A in cota de 1/3 parte fara a se retine suma" .
Prin scriptul depus la dosarul de fond  la data de  24.01.2011, intimatii  solicita  sa se constate ca intimata  P.A.  are un drept de creanta asupra imobilelor ce formeaza masa succesorala ramasa  dupa defuncta, fara sa se indice in ce consta dreptul de creanta pretins si motivarea in fapt si in drept .
Prin sentinta  recurata se constata  in favoarea reclamantei  un drept de creanta in valoare de 22.500 lei - fila 82.
Aceasta dispozitie nu ester motivata de instanta. In considerentele sentintei recurate se retine doar ca  " apreciind probele  administrate, instanta considera ca  dreptul de creanta al  reclamantei este de 22.500 lei, cuantumul fiind stabilit de  expertiza ing. C.M.
Expertiza intocmita de expert  C.M., a fost efectuata in dosarul nr.  86/2005, avand ca obiect partaj dupa divort, in care parti erau doar P.A.  in calitate de reclamanta si N.I. in calitate de parat, iar reclamanta din acel dosar solicitase in contradictoriu doar cu fostul sot, un drept de creanta  de 1/4 din valoarea imobilelor, iar expertul stabilise o valoare de 22.500 lei .
In prezenta cauza, cererea de chemare in judecata  are un alt obiect, neelucidat in mod corespunzator de prima instanta si se discuta in contextul  unui partaj succesoral  dupa defuncta N. D. Prin urmare, raportarea primei instante la suma de 22.500 lei mentionata de expertul  C. M. in dosarul  86/2005, nemotivata, apare ca inexplicabila.
Potrivit  art. 315 alin. 1 Cod procedura civila, in caz de casare, hotararile instantei de recurs asupra  problemelor de drept dezlegate, precum si asupra  necesitatii administrarii unor probe, sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.
Prima instanta nu s-a conformat indrumarului deciziei de casare, care a statuat in sensul necesitatii efectuarii unei noi expertize tehnice judiciare in cauza de fata, imprejurare de atrage incidenta  dispozitiilor art. 304 pct. 5 Cod procedura civila.
In conformitate cu dispozitiile  art. 261 alin. 1  pct. 5 Cod procedura civila, hotararea se da in numele legii  si va cuprinde motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor. Simpla afirmatie ca un fapt rezulta din probele dosarului, fara sa se arate in ce constau aceste probe constituie o nemotivare.
Din modul de redactare a textului de lege, rezulta ca  art. 261 Cod procedura civila este reglementat prin norme imperative, iar lipsa unor mentiuni poate atrage nulitatea hotararii in conditiile art. 105 alin. 2 teza I din Codul de procedura civila.
Obligatia judecatorului de a demonstra in scris de ce s-a oprit la solutia data, pentru ce a admis  sustinerile unei parti si le-a respins pe ale celeilalte, pentru ce a gasit buna o proba si nesincera alta proba, de ce a aplicat o anumita  norma de drept sau i-a dat o  anumita interpretare, este o obligatie esentiala a acestuia.
Dreptul la un proces echitabil presupune in principiu,  motivarea hotararii.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut constant in jurisprudenta sa, ca dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 paragraful 1 din  Conventie nu poate trece drept efectiv decat daca cererile si observatiile partilor  sunt in mod real ascultate, adica in mod corect si concret examinate de catre instanta sesizata.
Articolul  6 CEDO implica mai ales in sarcina instantei obligatia de a proceda  la un examen efectiv al mijloacelor si al elementelor de proba  ale partilor.
In speta examinarea sentintei recurate conduce la concluzia neelucidarii de catre instanta fondului in mod primordial, a cadrului procesual si a obiectului cererilor cu care fusese investita.
In dosarul primei instante, fara  sa existe vreo cerere in acest sens, prima instanta dispune iesirea din indiviziune si atribuirea de loturi fara a fi investita cu asemenea petite si fara a fi puse in discutie astfel  incat recurentii  nu au  putut formula aparari in ceea ce priveste modul de rezolvare a iesirii din indiviziune si a atribuirii de loturi, in conditiile in care nu s-au cerut aceste lucruri.
In aceste circumstante, rezolvarea data pricinii afecteaza in mod esential dreptul de acces la un  tribunal si dreptul la un proces echitabil, principii consacrate prin art. 6  alin. 1  din Conventie.
Raportat la considerentele mai sus expuse, in baza art. 312 pct. 3 si 5 raportat la  art.  304 pct. 5 Cod procedura civila tribunalul a admis recursul , a casat sentinta recurata si a trimis cauza spre rejudecare primei instante.